1,802 matches
-
turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea, sau ceai din ibric, sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape, la înființarea lui
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
și s-a pornit o ploaie de vară cu tunete și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în două. Ruperea norilor era chiar deasupra noastră. Când fulgera, ziceai că ia foc bordeiul, se scurgea flacăra din înaltul cerului chiar în fața lui, sfredelind parcă pământul, urmată imediat de o rafală de bufnituri asurzitoare, care te băgau în sperieți oricât de curajos ai fi fost. Cățelușa Braica de teamă, a intrat în bordei și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
foc bordeiul, se scurgea flacăra din înaltul cerului chiar în fața lui, sfredelind parcă pământul, urmată imediat de o rafală de bufnituri asurzitoare, care te băgau în sperieți oricât de curajos ai fi fost. Cățelușa Braica de teamă, a intrat în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după ea. Când trosnea de te asurzea, plângeam de frică, ca un apucat. Nici bunica nu era mai liniștită. Stătea în vârful patului, ghemuită într-un colț, se închina și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
urla la fiecare trăsnet și tunet în celălalt spațiu, de sub ușa beciului folosită drept pat. Ploaia a ținut mai bine de jumătate de oră ca și fulgerele și trăsnetele, dar nu am pățit nimic. Nu a intrat nici apă în bordei. Îi făcuse tata un prag special să nu ne inunde, în caz de ploaie. O asemenea ploaie m-a mai prins o singură dată, când eram singur la vie. Nu o aduseseră încă pe bunica, să stea cu mine. Când
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
sosit, s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeau zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul, de ziceai că acum se despică în două, iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
au adunat mari grămezi de boabe, pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica, că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu multă zăpadă și așa a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Comunicarea cu astrele, cu cerul mereu, Sacrificiu Sacrificați și preoți preamăritori Beție, transă, potire,libație Revelație Tetrada și octogonul devenit apoi stelara cristelniță pentru noi Jurământ ritual Deprivare senzorială,izolare Lepădare de inutilul exercițiu al nimicniciei Purificare Înălțare Din peșteri, bordeie pe căile oculte ale Căii Lactee. către Suprem. Elena Armenescu www.nicepps.ro 9879 Bratarile Radionice, Ale Dacilor..pps 8498K Vizualizați Descărcați Referință Bibliografică: Mistere dacice / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul II, 04 iulie 2012. Drepturi de Autor
MISTERE DACICE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Mistere_dacice_elena_armenescu_1341463214.html [Corola-blog/BlogPost/344468_a_345797]
-
Comunicarea cu astrele, cu cerul mereu, Sacrificiu Sacrificați și preoți preamăritori Beție, transă, potire,libație Revelație Tetrada și octogonul devenit apoi stelara cristelniță pentru noi Jurământ ritual Deprivare senzorială,izolare Lepădare de inutilul exercițiu al nimicniciei Purificare Înălțare Din peșteri, bordeie pe căile oculte ale Căii Lactee. către Suprem. HISTRIA Cetate de piatră, drum de piatră Neam de piatră Tăria pietrei spre nemurire revărsată Foșnet îmbătat de gânduri line Alunecă spre altar cum se cuvine Rugi albe din pietre albe Iau auzul
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_memoria_stat_elena_armenescu_1377763603.html [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
Autorului Azi, îmbrăcați în zdrențele durerii, Nu suntem nici la modă, nici vetuști, Închiși în reprobabile, noi cuști, La granița mâhnirii sau căderii. Obișnuiți cu-aceleași rezultate: La școala vieții veșnic repetenți, Ne ploconim pentru un pumn de cenți, Zidim bordeie, dar visăm palate. Ne fâstâcim pentru un rest de zâmbet. Cu bucurie ni l-am da la schimb, De s-ar putea, pe-al îngerilor nimb, Doar să scăpăm de-al negurilor plânset. Și speriați de viciul îndoielii, Ne-nghesuim
ZDRENȚELE DURERII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443810084.html [Corola-blog/BlogPost/368125_a_369454]
-
Săndoiu, preoții Nicolae Andreescu, Ioan Constantinescu, Iaon Drăgoi, dascălii Alexandru Modoveanu, Ion Mica, Gheorghe Popescu și Nicolae Nițu, Toma Arnăuțoiu, Maria Plop. Ar fi nespus de greu să trec acțiunile de luptă în teren, pe o hartă sinoptică: construirea de bordeie pe cele mai accidentate locuri ca să nu fie descoperiți de către miliție și securitate, mutarea în locuri strategice, asigurarea de alimente, atacuri asupra dușmanilor înrăiți ai poporului care-i urmăreau de ani de zile, relațiile de prietenie pe care le-au
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Jerbe_de_flori_pentru_eroi_nemuritori_marin_voican_ghioroiu_1350468019.html [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
pe viață. Prietenia lui cu Maria Pop Prisecaru care, la numai la 22 ani, a intrat în gruparea anticomunista „Haiducii Muscelului”, devenindu-i soție, trece printr-un tragic moment. Când își ținea în brațe fiica, Speranța Victoria, este atacată în fața bordeiului de o haită de lupi, iar destinul face ca arma să nu percuteze și, în momentul când deschide ușa bordeiului să ia o altă pușcă, fetița îi scapă din mâini, fiind înhățată de un lup hămesit. Din corpul fetiței, când
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Jerbe_de_flori_pentru_eroi_nemuritori_marin_voican_ghioroiu_1350468019.html [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
Muscelului”, devenindu-i soție, trece printr-un tragic moment. Când își ținea în brațe fiica, Speranța Victoria, este atacată în fața bordeiului de o haită de lupi, iar destinul face ca arma să nu percuteze și, în momentul când deschide ușa bordeiului să ia o altă pușcă, fetița îi scapă din mâini, fiind înhățată de un lup hămesit. Din corpul fetiței, când cei doi frați, Toma Rnăuțăiu și Petre, însoțiți de Titus Jubleanu, s-au dus să o caute, n-au găsit
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Jerbe_de_flori_pentru_eroi_nemuritori_marin_voican_ghioroiu_1350468019.html [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
un pios omagiu... și spune: „Voi, generațiile viitoare, să nu-i uitați pe acești eroi nemuritori!”, fiindcă prin jertfa lor trăiți azi în Democrație. Cununi de flori pentru eroi! GLORIE VEȘNICĂ! În final, propun ca acest roman de mare valoare “BORDEIELE SPERANȚEI” să fie ecranizat pentru a înfățișa o filă din istoria poporului român care a plătit cu jertfa multor eroi, LIBERTATEA. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu HAIDUCII MUSCELULUI Doină inspirată în urma citirii minunatei cărți a prof. Ion C. Hiru „BORDEIELE SPERANȚEI” Ei
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Jerbe_de_flori_pentru_eroi_nemuritori_marin_voican_ghioroiu_1350468019.html [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
mare valoare “BORDEIELE SPERANȚEI” să fie ecranizat pentru a înfățișa o filă din istoria poporului român care a plătit cu jertfa multor eroi, LIBERTATEA. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu HAIDUCII MUSCELULUI Doină inspirată în urma citirii minunatei cărți a prof. Ion C. Hiru „BORDEIELE SPERANȚEI” Ei!... Munților, la frații mei Dă-le casă-n codrii tăi, Pe cărări lângă izvoare - În poeni fermecătoare, În dumbvrăvi înfloritoare... Bis: Lângă turma de mioare. Au-uuu!...U-uuu!...U!... Ei!... Munților, din stei de piatră, Să le fiți mamă
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Jerbe_de_flori_pentru_eroi_nemuritori_marin_voican_ghioroiu_1350468019.html [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
eliberarea ultimului oraș dinspre răsărit, Cetatea Albă, ne sugerează unioniștii dinspre Răsărit. Și mai sunt opinii, chiar dintre cele mai natoiste, conform cărora ar trebui să facem „sărbătoare de armată” la data admiterii în Alianță. Of!!! Minunat proverb românesc: „câte bordeie, atâtea obiceie!” Argumente sincere Armata nu este instituție. Instituții sunt ministerele, consiliile, agențiile, guvernele sau președințiile. Armata este ființă. Este Ființă Națională, fondatoare de Țară, este Trup Viu din trupul poporului, este Conștiință din Conștiința Națiunii. Ea respiră, suferă, se
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mircea_chelaru_1414617600.html [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
lui Ion Linu (-i lin și iară lin, că n-a ajuns la votare) toaca de seară - e fumul din hornuri ori ceață pe vale ? Mențiune 3 cu 14 puncte, poemul cu nr 19 al lui Petru-Ioan Gardă Geam de bordei - fluturele da ture în jurul lunii Mențiune 4, poemul cu nr. 39 al Claudiei Ramona Codau, cu 13 puncte: aștept telefon - greierele târâind parcă înadins Mențiune 4, , poemul cu nr. 17 al lui Fratila Genovel Florentin, cu 13 puncte: Ziua Morților
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3.html [Corola-blog/BlogPost/355418_a_356747]
-
să nu mai aibă niciun sens pentru mine. De ce, de exemplu, moș Ilarion a trebuit să lupte de partea austriecilor, tocmai pe coastele Dalmației... Pentru ca apoi să trăiască și să muncească, doar cu o singură mână, rămas și singur, în bordeiul lui mohorât și strâmt ca o cușcă de dulău... Sau, de ce vântul trebuie să întoarcă fumul înapoi, pe horn, în odaie, înroșind ochii copiilor și îmbătrânind icoanele, și așa sărace, ale oamenilor nevoiași... Sau, de ce zăpada e mai mare când
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
facă caș și urdă. Cum să nu! Turcul era în culmea fericirii auzind că i se oferise această slujbă! Vara, cât era timpul cald și frumos, Ismail era la stană și păștea oile. Iarna îl chemau în sat, dormea în bordeiul cel vechi al bunicilor, tăia lemne și aducea fân, să hrănească animalele din grajd. Turcul era foarte bucuros de viața la acești oameni de treabă. Îi slujea cu toată inima, încât, se poate spune, că plătise cu vârf toată paguba
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
în casă Lumina zorilor pătrunde. / Să-ți iei nurori, de ai de unde! La ochi se freacă-nspăimântată / De-i piere somnul și le cată În sus și-n jos, cu disperare. / Nu le găsește, după care Merge de grabă la bordei, / Acolo unde cele trei Nurori mâncat-au și-au băut / Și-ntreaga noapte-au petrecut. Acum, adânc, toate dormeau, / Iar blide peste tot zăceau Împrăștiate la-ntâmplare. „Vai, ce ticăloșie mare!” - Baba gândi. S-ampiedicat / De cofăielul răsturant Pe jos și-
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
de salcâm o formă de piramidă, pe care așeza niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie să nu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie să nu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz că nu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se "tencuiau" și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală . Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii că ea făcea baie în interiorul bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apa încălzită la soare la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea taică-miu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori bunicii câte un caier de lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea sau ceai din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]