182 matches
-
descriu corect, în primă aproximație, structura materiei până la o scară de ordinul a 1/1000 din dimensiunile nucleului atomic. Ansamblul acestor teorii constituie "modelul standard". Modelul standard recunoaște existența a trei categorii principale de particule elementare: quarkuri, leptoni și mediatori (bosoni vectoriali intermediari). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (boson scalar asociat cu ruperea spontană a simetriei, care constituie o a patra categorie. Pe când leptonii sunt particule elementare, hadronii au o structură internă. Aceștia sunt stări legate de quarkuri și/sau
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
până la o scară de ordinul a 1/1000 din dimensiunile nucleului atomic. Ansamblul acestor teorii constituie "modelul standard". Modelul standard recunoaște existența a trei categorii principale de particule elementare: quarkuri, leptoni și mediatori (bosoni vectoriali intermediari). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (boson scalar asociat cu ruperea spontană a simetriei, care constituie o a patra categorie. Pe când leptonii sunt particule elementare, hadronii au o structură internă. Aceștia sunt stări legate de quarkuri și/sau antiquarkuri, pe care forța tare mediată de
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
scară de ordinul a 1/1000 din dimensiunile nucleului atomic. Ansamblul acestor teorii constituie "modelul standard". Modelul standard recunoaște existența a trei categorii principale de particule elementare: quarkuri, leptoni și mediatori (bosoni vectoriali intermediari). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (boson scalar asociat cu ruperea spontană a simetriei, care constituie o a patra categorie. Pe când leptonii sunt particule elementare, hadronii au o structură internă. Aceștia sunt stări legate de quarkuri și/sau antiquarkuri, pe care forța tare mediată de gluoni îi
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
știința (în special fizica) ca bază pentru reducționismul ontologic—ideea conform căreia tot ce există poate fi explicat ca interacțiunile unui număr mic de lucruri simple care respectă legile fizicii (precum particule fundamentale ca quarkuri și leptoni care interacționează prin intermediul bosonilor). Perspectivele superstițioase au fost abandonate de către știința modernă în schimbul unor abordări naturaliste bazate pe dovezi empirice. Un atac la adresa acestei forme de reducționism, popular în rândul fizicienilor care se ocupă cu starea solidă, afirmă că este incorect ca legile care
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
neutroni. Teoria cuantică a cromodinamicii explică cum cuarcii poartă o caracteristică numită culoare, deși nu are nici o legătură cu spectrul vizibil... În teoria cromodinamicii cuantice, interacțiunea puternică este descrisă, la fel că forța electromagnetică și interacțiunea slabă, prin intermediul schimbului de bosoni. Cuanta câmpului interacțiunii țări este gluonul, existând opt tipuri de gluoni. Gluonii transmit sarcina de culoare (care pot fi de trei tipuri: "verde", "albastră" și "roșie") între quarcuri. Antiquarcurile au sarcinile de culoare specifice: "antiverde", "antiroșie" și "antialbastră". Suma sarcinilor
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
este mediată de gluoni. Protonii și neutronii, la rândul lor, sunt ținuți unul lângă altul în nucleu de , care este un reziduu al unei forțe tari cu proprietăți oarecum diferite în raport cu raza de acțiune. Gluonul este un membru al familiei bosonilor gauge, particule elementare care mediază forțe fizice. Toți protonii și neutronii legați din atom formează un mic nucleu atomic, și sunt denumiți colectiv nucleoni. Raza nucleului este aproximativ egală cu 1.07 fm, unde "A" este numărul total de nucleoni
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
mic, se poate realiza circa 0,2 Kelvin, într-un frigider de He-3 Amestecuri egale de heliu-3 lichid și heliu-4 sub 0,8 K separă în două faze nemiscibile din cauza neasemănărilor (au urmat diferite statistici cuantice: atomii de heliu-4 sunt bosonii e în timp ce atomii de heliu-3 sunt fermioni) Este utilizat frigiderul de diluare pentru acest caracter imiscibil pentru a atinge temperaturi de câteva millikelvins. Este posibil să se producă izotopi exotici de heliu, care se dezintegrează rapid în alte substanțe. Izotopul
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
au propus teorii care unificau această interacțiune cu forța electromagnetică, la fel cum Maxwell a unificat electricitatea cu magnetismul, cu 100 de ani înaintea lor. Ei sugerau că în afară de foton mai există alte trei particule cu spin 1, numite colectiv bosoni, vectori masivi care purtau interacțiunea nucleară slabă. Aceștia au fost numiți W (pronunțat W plus), W (pronunțat W minus) și Z (pronunțat Z zero), iar fiecare are o masă de cca. 100 GeV (GeV înseamnă Gigaelectron-Volt sau un miliard de
Boson () [Corola-website/Science/302670_a_303999]
-
ale particulelor, care apar în majoritatea situațiilor normale, această simetrie între particule ar fi distrusă. W, W și Z ar căpăta mase mari, făcând ca forțele pe care le poartă să aibă un domeniu foarte scurt. Pentru date recente despre bosonul Higgs v. articolul Bosonul Higgs.
Boson () [Corola-website/Science/302670_a_303999]
-
în majoritatea situațiilor normale, această simetrie între particule ar fi distrusă. W, W și Z ar căpăta mase mari, făcând ca forțele pe care le poartă să aibă un domeniu foarte scurt. Pentru date recente despre bosonul Higgs v. articolul Bosonul Higgs.
Boson () [Corola-website/Science/302670_a_303999]
-
se leagă de o trecere dintr-o stare paraelectrică de înaltă simetrie în starea feroelectrică, de simetrie inferioară. Asemenea ruperi spontane ale simetriei și-au găsit și alte aplicații în fizica particulelor elementare, unde aparițiile lor sunt legate de aparițiile bosonilor Goldstone. Grupurile de simetrie finite cum ar fi grupurile Mathieu sunt utilizate în teoria codificărilor, care aer la rândul său aplicații în corecția erorilor în transmisia de date, și în CD playere. O altă apicație o reprezintă teoria diferențială Galois
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
la sub pământ. LHC este considerat cel mai performant accelerator de particule din lume. Scopul LHC este de a explora validitatea și limitările Modelului Standard, modelul teoretic de bază din domeniul fizicii particulelor. Teoretic, acceleratorul ar trebui să confirme existența bosonului Higgs, acoperind elemente lipsă ale Modelului Standard și explicând felul în care particulele elementare capătă anumite proprietăți, cum ar fi masa. Acceleratorul a fost pus în funcțiune la 10 septembrie 2008. A fost construit în colaborare cu peste opt sute de
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
mult mai mici și sunt folosite pentru cercetări foarte specializate. Sumarul BBC al principalelor detectoare este după cum urmează: În timpul funcțiunii, aproximativ șapte mii de oameni de știință din optzeci de țări vor avea acces la LHC. Teoretic, coliderul va produce bosoni Higgs, ultima particulă încă neobservată dintre cele prevăzute teoretic de Modelul Standard. Verificarea existenței bosonului Higgs va aduce lumină asupra mecanismului ruperii simetriei electroslabe, prin care se consideră că particulele Modelului Standard capătă masă. În plus față de bosonul Higgs, la
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
este după cum urmează: În timpul funcțiunii, aproximativ șapte mii de oameni de știință din optzeci de țări vor avea acces la LHC. Teoretic, coliderul va produce bosoni Higgs, ultima particulă încă neobservată dintre cele prevăzute teoretic de Modelul Standard. Verificarea existenței bosonului Higgs va aduce lumină asupra mecanismului ruperii simetriei electroslabe, prin care se consideră că particulele Modelului Standard capătă masă. În plus față de bosonul Higgs, la LHC ar putea fi produse și alte noi particule prezise de diverse extensiii ale Modelului
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
va produce bosoni Higgs, ultima particulă încă neobservată dintre cele prevăzute teoretic de Modelul Standard. Verificarea existenței bosonului Higgs va aduce lumină asupra mecanismului ruperii simetriei electroslabe, prin care se consideră că particulele Modelului Standard capătă masă. În plus față de bosonul Higgs, la LHC ar putea fi produse și alte noi particule prezise de diverse extensiii ale Modelului Standard. În general fizicienii speră că LHC îi va ajuta să găsească răspunsul la următoarele întrebări: Dintre descoperirile posibile pe care le-ar
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
quark-gluon, care caracteriza etapa inițială a existenței Universului, imediat după Big Bang. După punerea în funcțiune a supercoliderului, oamenii de știință de la CERN estimează că dacă Modelul Standard este corect, atunci la fiecare câteva ore va fi produs câte un boson Higgs. În acest ritm ar putea dura aproximativ trei ani până se vor aduna suficiente statistici pentru a dovedi cu certitudine existența bosonului Higgs. Similar, ar dura un an sau mai mult până când vor fi adunate destule rezultate privind particulele
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
estimează că dacă Modelul Standard este corect, atunci la fiecare câteva ore va fi produs câte un boson Higgs. În acest ritm ar putea dura aproximativ trei ani până se vor aduna suficiente statistici pentru a dovedi cu certitudine existența bosonului Higgs. Similar, ar dura un an sau mai mult până când vor fi adunate destule rezultate privind particulele supersimetrice pentru a trage concluzii în privința acestora. Primul flux de protoni a circulat prin colider în dimineața zilei de 10 septembrie 2008. CERN
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
la multe descoperiri științifice, printre care: Activitățile de cercetare fundamentală din cadrul CERN au avut ca rezultat și atribuirea a două Premii Nobel: Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1984, acordat fizicienilor Carlo Rubbia și Simon van der Meer (pentru descoperirea bosonilor W și Z), și Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1992, acordat cercetătorului francez de la CERN Georges Charpak (pentru inventarea și dezvoltarea detectoarelor de particule, în particular a camerei proporționale multi-fir). Laboratorul joacă un rol vital în dezvoltarea tehnologiilor viitorului
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
în urma unei revizii interne în cadrul experimentului, s-a dovedit a fi un rezultat eronat datorat conectării defectuoase a unor cabluri de fibră optică. În perioada 2011 - 2012 oamenii de știință de la CERN au făcut progrese majore pentru a dovedi existența bosonului Higgs, până acum doar presupusa.
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de electroni sau număr par de electroni sunt mai stabile decât cele cu număr impar de electroni. În
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de electroni sau număr par de electroni sunt mai stabile decât cele cu număr impar de electroni. În celebrul articol din anul
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
al gazului perfect mărește de mai multe ori efortul de calcul la simulările numerice, așa că analistul problemei trebuie să decidă dacă este cazul să fie folosit. Un gaz perfect Bose este un gaz format din particule cu spinii întregi, numite bosoni, aflate în stare de echilibru termodinamic și care se supun legilor statisticii Bose-Einstein din cadrul mecanicii statistice cuantice. Gazul perfect Bose în statistica cuantică, este considerat ca fiind format din molecule punctiforme, energia lui se reduce astfel la forma translațională. Utilizând
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
4 februarie 1974) a fost un fizician bengalez, specialist în fizică matematică. Este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein și pentru Condensatul Bose-Einstein. După el a fost denumit bosonul. Deși s-au acordat mai multe premii Nobel pentru cercetările legate de conceptele de boson, statistica Bose-Einstein și condensatul Bose-Einstein — ultima dată chiar în 2001, când s-a acordat Premiul Nobel pentru Fizică pentru dezvoltarea teoriei condensatelor Bose-Einstein, Bose însuși
Satyendra Nath Bose () [Corola-website/Science/310058_a_311387]
-
lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein și pentru Condensatul Bose-Einstein. După el a fost denumit bosonul. Deși s-au acordat mai multe premii Nobel pentru cercetările legate de conceptele de boson, statistica Bose-Einstein și condensatul Bose-Einstein — ultima dată chiar în 2001, când s-a acordat Premiul Nobel pentru Fizică pentru dezvoltarea teoriei condensatelor Bose-Einstein, Bose însuși nu a primit niciodată Premiul Nobel pentru Fizică. Printre alte calități ale sale, Bose vorbea
Satyendra Nath Bose () [Corola-website/Science/310058_a_311387]