245 matches
-
pași fugărindu-se. Aproape imediat, ușa se deschise și Dora năvăli în cameră cu obrajii în flăcări și respirația întretăiată. „Primaaa!” - răsună victorios glasul ei. După ea, cu haina descheiată și șepcuța gata-gata să-i cadă de pe cap, intră Igor. Bosumflat, îi aruncă Dorei pe sub gene o privire neprietenoasă și-i răspunse: „Ai trișat ca de obicei și ai luat-o la goană înainte de a termina eu de numărat”. „Nu-i adevărat!”, se indignă Dora și se ridică revoltată de pe scaunul
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
cât de suplă și frumoasă sunt? Puteai să-mi spui o ciută, o căprioară, dar ursoaică? M-ai supărat și când mă gândisem să te recompensez cu un sărut că mă însoțești la zmeuriș... - Ei, lasă nu mai fii așa bosumflată că nu am spus-o cu rea intenție. Sper să nu renunți la recompensă... - Nu știu dacă mai meriți. Pot merge și singură... - Și dacă te întâlnești cu un urs cu două picioare prin pădure? Cum spunea adineauri o tânără
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
transparentă, apoi, luându-și un aer grav, se întoarse spre ei și le spuse să plece acasă, pentru că ar putea să alunece în apa rece și nu ar vrea să fie el răspunzător pentru o astfel de ispravă. Dintr-o dată bosumflați, s-au strâns iar în grup și împreună au coborât de pe dig pe plajă. Tocmai la timp, pentru că iată, la marginea falezei, mama le făcea cu semne cu mâna să vină acasă. Cu inima ușor strânsă de teama reproșurilor care
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
-l calce mașinile... - Da-aaa, da, da, da: știu asta! Ca și pe ceilalți... Și copiii m-au ascultat: nu chiar a doua zi, cum le zisesem eu, ci după două-trei zile de joacă neîntreruptă cu el, l-au dus bosumflați și fără nicio tragere de inimă, undeva, departe de casă. Dar, câteva ore mai târziu, cine credeți că mă întâmpina bucuros de revedere, în ușa casei? Micuțul ghemotoc alb care, dând vioi din coadă, nu știa cum să-și manifeste
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
la cinema. # Îți iubesc fața ovală, Cu mirări de catifea Cănd adorm la tine-n poală Și plutesc pe-un fulg de nea. # Te iubesc așa întreagă, Chiar de-ai fi pe jumătate Pe căt ești de diafană Cu ocheade bosumflate . # Te iubesc atunci cănd taci, Și mai mult cănd îmi vorbești, Parcăești un cămp de maci, Și ce-mi place cum găndești! # Îți ador și fundul care, E rotund și delicat, Cănd îl văd mă iau frisoane Și dorințe de
DECLARAŢIE DE DRAGOSTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342639_a_343968]
-
revigoră cu un duș și o cafea bună, se hotărî să meargă și să o scoată până la prânz pe Laura, nu înainte de a stabili o întâlnire și cu Iulian, prietenul lor, inspector general în învățământ. La început, Ionuț a stat bosumflat, se temea că nu o să-l mai ia la circ, dar după ce și-au dat cuvântul de onoare, zâmbetul lui ștrengăresc i-a luminat iarăși chipul frumos. - Noi nu stăm mult în oraș, avem o treabă de oameni mari, așa că
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378847_a_380176]
-
scene fără să le pese că este în joc viața lor și nu a altora?” Nici nu mai auzea ce spunea Cristina. Când aceasta a văzut că nu este ascultată, pur și simplu se culcă cu fața la perete, precum un copil bosumflat că a fost certat de părinți. Se făcuse dintr-o dată liniște în cameră. Se auzea doar foșnetul plopilor din grădina de vară. Furtuna se mai liniștise. Nu mai spulbera nisipul. Ana privea din balcon în grădină. Ospătarii schimbau fețele de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
desculț prin iarba exagerat de verde și moale. Eu: Ce vă oprește să nu mai faceți așa ceva, acum? Eu cealaltă: Poate geamul opac al ferestrei din lemn învechit, poate suspinele după alți fluturi, poate drumul șters al gărgărițelor roșii și bosumflate, poate adierea de vânt uitată în amintiri, poate eu abătută și copleșită de multe, poate nevrerea, neputința ori platitudinea, poate trecerea prin timp prea repede, poate... Eu: Nu vreți să mergem amândouă la izvor? Eu cealaltă: Aș merge numai dacă
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
umil îi stau de strajă? Să-și spună că nu-nțeleg Un capriciu de copil!... Eu, în tindă ajung tiptil, Și apoi încerc s-o leg. „Stai! pe loc, ești arestată:” Vai, nu poate să mă bată, Și-mi devine bosumflată: S-o mănânci, fragă curată! Mi-i cu mâinile la spate: Pedepsită vreau să stea! Milă-mi e acum de ea, Și-o sărut pe săturate. Protestează că nu-i drept: „Nu vezi că n-am apărare!” Că-s puternic
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
așa doresc și nu va mai conta dacă se va sfârși odată cu despărțirea lor. Nici nu mai auzea ce spunea Cristina. Când aceasta a văzut că nu este ascultată, pur și simplu s-a culcat cu fața la perete, precum un copil bosumflat că a fost certat de părinți. Se făcuse dintr-o dată liniște în cameră. Se auzea doar foșnetul plopilor din grădina de vară. Furtuna se mai liniștise. Nu mai spulbera nisipul. Ana privea din balcon în grădină. Ospătarii schimbau fețele de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
pricepi? -Ha, ha, uite-o pe Oana cea adevărată. Acum pot să plec liniștit, am întâlnire, sorela...dacă ai nevoie de mine sunt pe aproape, reține asta este... esențial. -Dacă sună telefonul, nu sunt acasă pentru nimeni, clar? Spuse Oana bosumflată. -Pentru nimeni... e clar dar pe mine, cum mă convingi că nu ești acasă? -Cum poți fi atât de sâcâitor? -Exersez! -Tu nu poți fi niciodată serios? -Ba da ... când dorm... dar nici atunci nu se știe, ce visez ... -Mare
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
covorul fermecat se deschide ca o carte, iar eu cu mâini tremurânde te iau în căușul palmelor. Le întind spre cer. Te sărut îndemnându-te: - Zboară! Ești liber - iubirea mea! Înalță-te! Suflețel e supărat; ar fi vrut să rămâi. Bosumflat își lasă colțurile gurii și plângăcios mă ceartă: - De ce l-ai lăsat să zboare? Ești o rea! iar eu îl amăgesc: - Hai! Hai, că avem treabă! Împreună întindem covorul la soare. Razele gâdilă straturile de flori țesute rânduri-rânduri. - Suflețel, să
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
umil îi stau de strajă? Să-și spună că nu-nțeleg Un capriciu de copil! ... Eu, în tindă ajung tiptil, Și apoi încerc s-o leg. „Stai! pe loc, ești arestată:” Vai, nu poate să mă bată, Și-mi devine bosumflată: S-o mănânci, fragă curată! Mi-i cu mâinile la spate: Pedepsită vreau să stea! Milă-mi e acum de ea, Și-o sărut pe săturate. Protestează că nu-i drept: „Nu vezi că n-am apărare!” Că-s puternic
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
a sărit altă femeie. -Păi sigur! Parcă vouă nu vi s-a făcut! mormăia tinerica. Iar a întrebat-o altă femeie, chipurile mirată: -Vrei să te calce călușarii, ghea? Poate ești bolnăvioară și nu știm noi? Se râdea în hohote. Bosumflată, tinerica a mormăit: -Parcă voi n-ați vrea să vă calce. După ce s-au liniștit au început să lucreze tăcute, oftând din când. Stând aproape de ele, le-am aruncat o întrebare candidă în tăcerea lor(aveam vreo cinci anișori): tușă
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
transparentă, apoi, luându-și un aer grav, se întoarse spre ei și le spuse să plece acasă, pentru că ar putea să alunece în apa rece și nu ar vrea să fie el răspunzător pentru o astfel de ispravă. Dintr-o dată bosumflați, s-au strâns iar în grup și împreună au coborât de pe dig pe plajă. Tocmai la timp, pentru că iată, la marginea falezei, mama le făcea cu semne cu mâna să vină acasă. Cu inima ușor strânsă de teama reproșurilor care
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
o floare, Știu un spin, Știu o frunză Un suspin! Știu o rază, Știu un vis, Știu un plinset, Un surâs ! Nu te teme, Petrișor ! Petrișor are-n cutie, O frumoasă jucărie, Un peștișor auriu, Nebunatec și zglobiu, Acum sade bosumflat, Amărât și supărat Ca-ntr-o albie cu apă, O băită vrând să-i facă. Peștișorul a scăpat. Nu te teme Petrișor, Nu se-nneac-un peștișor! Pentru bunici, Când te superi pe bunici, Maica-ti vine să le zici: ,,Bunicuțo, știi
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
dacă îi vei spune tatei secretul Leei! Sau nu e așa? sesiză el țâfnos. - Cristian, ai auzit ce-a spus mama? se răsti Liviu. Ajunge cu atâta vorbăraie! Fă ce ți se spune, fiule! Ofensat peste măsură, băiatul se retrase bosumflat. Maria își privi soțul mustrător. - Lasă că îl împac eu! promise el nerăbdător. Spune-mi ce se întâmplă cu Lea? - Se întâmplă că e însărcinată! Asta se întâmplă! - Cuuuum!!! Asta ne mai lipsea! exclamă doctorul, luându-se cu mâinile de
DILEME ( FRAGMENT 26) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375658_a_376987]
-
a avut parte de cea mai fenomenală naștere holistică În apă, cu flori de lotus și masaj tailandez. Masaj tailandez? Domnul Braine nici măcar n-a pomenit vreodată ceva de masaj tailandez. — Soțul meu nu vrea să dea atîția bani, zice bosumflată fata cu bluză petrecută turcoaz. E un rău și un zgîrcit. Saskia, ești foarte norocoasă. — Și cum ajungi la ea? mă trezesc spunînd. Știți adresa? Sau numărul de telefon? — Aa. Fata cu bluză petrecută turcoaz schimbă priviri sceptice cu Saskia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
șuier cu inspirație bruscă. N-o să fie prea plăcut, dacă o să stai la New York, nu-i așa? Fabiei i se scurge tot sîngele din obraji. Ha. Te-am prins la faza asta. — Păi și eu unde să mă duc? zice bosumflată, luîndu-și mîna de pe tocul ușii. Nu știu! Du-te și fă-ți un masaj hot stone sau ce vrei tu! Da’ du-te de-aici! Îmi trîntesc valiza În hol și trec pe lîngă ea. Așa. Trebuie să mă mișc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
s- o primim/Azi e veselie mare/ Și în curte-i sărbătoare/ Lui Raluca să-i mulțumim!... Se repetă în timp ce toți, Ana, Raluca, Lupul, Vulpea se prind într-o horă. Raluca o trage în horă și pe Miki, care stătea bosumflată că nu-i băgată în seamă. Cocoșul, sus pe coteț, începe să cânte o arie dintr-o operă celebră. Sfârșit ÎMPĂRĂȚIA SOARELUI Personajele: în ordinea apariției pe scenă 1. Gigel; 2. Moș Luneta: M.L.; 3. Radu; 4. Roboțel; 5. Cosmon
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
repro șează ea cu blândețe. Herius răspunde plin de arțag: — Da’ ai zis... — Taci! se enervează Vipsania. Suspină apoi, abătută: — Zău, nu știu ce te învață preceptorii ăia ai tăi pe care-i plătim cu parale multe, cu siguranță nu bunele maniere. Bosumflat, adolescentul privește ostentativ în altă parte. Mama îl învăluie cu o privire critică. Nu e nici pe departe atât de chipeș ca Drusus, primul ei născut, fiul lui Tiberius. Inima i se înmoaie. Dar e și el mândru și bine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pălăvrăgit cu Lisa, spune Sophie. ― Nu, zice Lisa. Nu fi ridicolă, dragă, era interesat de tine. Dar e al naibii de evident că nu crede ce spune, și chiar și eu îmi pot da seama că a fost fascinat de buzele ei bosumflate și părul ciufulit, aranjat ca și cum abia s-ar fi sculat din pat. ― Și v-a invitat în oraș? întreb eu, dorindu-mi pentru o clipă să se oprească și la masa mea vreun străin chipeș și să plăvrăgească cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
verzi ai Jemimei, deveniți mari și scânteietori cu ajutorul cunoștințelor de expert ale Geraldinei în materie de fard de ochi; picăturile de ochi i-au transformat albul ochilor în ceva mai strălucitor decât zăpada. Se uită la buzele ei pline și bosumflate, făcute să arate încă și mai pline cu ajutorul creionului de buze, rujului și luciului de buze - toate ale Geraldinei. În cele din urmă, se uită și la părul Jemimei, pe care tot Geraldine l-a strâns într-un coc franțuzesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dar când Îi scuturi bine, vezi că nu-i nimic de capul lor, oftă femeia. Le Întinzi un deget și Îți apucă toată mâna... - Am glumit, replică vizitatorul. Am vrut, pur și simplu, să te-nveselesc... - Ce mai glumă, răspunse bosumflată Mașa. Mă prăpădesc de râs... „Nu mi-a fost de ajuns unul, mă pricopsesc acum și cu un altul, care s-ar putea să fie la fel de breaz. Vorba aceea: «Scapi de dracu și dai de taică-său»...“ - Ei, gata-gata, liniștește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din cele câteva costume de haine pe care le avea În custodie la Carla, după care intră În dormitor unde, prietena lui nu mai dormea ascultând muzică la radio - tolănită În așternut. „Ai să vii târziu...?” - se interesă ea suficient bosumflată. „Nu...Adică, sper.... Ce pot face? În calitatea și funcția pe care o dețin, trebue să fiu pe șantier... În afară de asta, banii care Îi Încasez În plus mă vor ajuta să-mi realizez planurile de perspectivă. Apropo, ce facem după
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]