400 matches
-
ca factor de mediu sanogen Proiectarea de spații verzi în localitățile balneare este o modalitate de a determina un microclimat optimizat sub raport fizico-chimic și peisagistic și care se înscrie în complexul factorilor naturali, utilizat în stațiuni. Stă în puterea botaniștilor și a arhitecților peisagiști ca, în colaborare cu cadrele medico sanitare din localitățile balneare, să realizeze zone de împădurire care să atenueze unele vicisitudini ale mediului, determinate de elementele meteorologice nefavorabile, elemente de urbanism - aglomerare umană, poluare, mediu stresant. Însăși
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
menționat și de I. Radu (24), anume că o aptitudine sau alta nu se raportează strict la un domeniu delimitat al performanței, al reușitei. Aceeași aptitudine poate asigura reușita în activități diferite. De exemplu, spiritul de observație este necesar și botanistului în studierea naturii, și constructorului de mașini, dar și pictorului ori scriitorului, care creionează caractere. La fel, o singură aptitudine nu este niciodată suficientă pentru a asigura succesul deplin într-o ramură de activitate. La sportivi, de pildă, forța fizică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
1923, p. 11. 72 Idem. 73 Ibidem. 74 Ibidem. 75 Apud. Aristide N. Basilescu, Moneda - studiu economic, Tipografia Gutenberg, București, 1923, p. 12. 76 Niall Ferguson arată că "...prima încercare științifică de a subdiviza specia umană a fost făcută de botanistul suedez Carolus Linnaeus (Carl von Linné) . În Systema Naturae (1758) el identifică patru rase: Homo sapiens americanus, Homo sapiens asiaticus, Homo sapiens afer și Homo sapiens europaeus". Vezi și Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011, p. 50. 77
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
174-175) Barthes a urmat o vreme foarte îndeaproape reflecția lui Benveniste. Deplîngea faptul că lingvistica este incapabilă să treacă la un obiect de cercetare superior frazei "pentru că dincolo de frază, nu există nimic altceva decît alte fraze: după ce a descris floarea, botanistul nu se poate ocupa de descrierea buchetului" (1966: 3). Dar dacă relua, pe aceeași pagină din Introduction à l'analyse structurale des récits, afirmația că " Discursul ar fi o "frază mare" (ale cărui unități n-ar fi neapărat fraze), tot
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de contribuția unor personalități medicale cunoscute În istoriografia medicinii românești. Din cadrul instituțiilor, În prim planul tradițiilor se situează Societatea de Medici și Naturaliști din Iași. Această societate, rod al conștiinței profesionale și științifice a numeroși intelectuali ieșeni - medici, farmaciști, chimiști, botaniști, ingineri agronomi și juriști, a asigurat climatul propice Începutului unei adevărate activități științifice precum și oportunitatea de a lua contact cu lumea științifică europeană grație omului de știință și organizatorului de geniu care a fost doctorul Iacob Cihac. Statutul societății redactat
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
studii realizate pe diverse trasee montane din țară, În special prin cele trei excursii științifice, organizate În 1921, din Munții Retezat, cei Apuseni și ai Banatului. La aceste excursii practice de cercetare, informare și formare profesională au participat: geografi, geologi, botaniști, cadre didactice (de la universitățile din țară), profesori de geografie din Învățământul gimnazial, studenți, precum și tineri și cadre de specialitate din Franța. c) contribuția deosebită pe care și-a adus-o la popularizarea și cunoașterea României peste hotare În mediile academice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lui Emmanuel de Martonne; g) republicarea În volume a lucrărilor lui Emmanuel de Martonne despre România. 1.1.2. Contribuții românești la cunoașterea Carpaților Meridionali În nota unei benefice normalități, În decursul secolelor, un număr impresionant de geografi, geologi, naturaliști, botaniști, folcloriști, istorici, hidrologi, ingineri hotarnici și silvici, sociologi, medici, chimisti, scriitori, poeți, cercetători științifici și profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prima misiune în San Diego de Alcala. Sub numele de "viile misiunii" (Mission grape) soiurile de origine spaniolă vor fi utilizate până la sfârșitul secolului al XIX-lea de către industria viticolă californiană. Până în momentul în care filoxera (descoperită în 1868 de către botanistul francez Jules Planchon sub numele de Phylloxera Vastatrix și care devastase deja viile europene precum și pe cele de pe coasta de est a Statelor Unite) sosește în California în vagoanele trenurilor transamericane. Insecta va devasta viile californiene, plantate atunci cu specii europene
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fiind legată într-un fel de cea precedentă și de cea care-i urmează, astfel încît, trecînd de la una la alta, ajungem să ne îndepărtăm substanțial de tipul inițial, toate aceste limbi continuînd totuși să păstreze un aer de familie. Botaniștii cunosc prea bine aceste înrudiri în lanț și e posibil ca acest tip de clasificare să fie singurul aplicabil în cazul unităților mari care constituie termenul actual al reconstrucțiilor noastre."284 6.6.1. Familia chineză Sînt limbi tonale (deși
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
are substituirea, prin ceramică, a unor materiale tradiționale În fabricarea motoarelor. Modificarea presupune păstrarea unor elemente ale structurilor cunoscute și schimbarea altora, obținându-se efecte noi. În domeniul industriei bunurilor de larg consum se aplică, frecvent, schimbarea formei, volumului, culorii. Botaniștii au creat laleaua neagră prin schimbarea culorii față de cele ce erau creații ale naturii. Schematizarea este foarte mult utilizată În proiectare tehnică, În arhitectură, grafică etc. Esența acestui procedeu constă În selecția numai a unor Însușiri și omiterea, cu bună
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
are substituirea, prin ceramică, a unor materiale tradiționale În fabricarea motoarelor. Modificarea presupune păstrarea unor elemente ale structurilor cunoscute și schimbarea altora, obținându-se efecte noi. În domeniul industriei bunurilor de larg consum se aplică, frecvent, schimbarea formei, volumului, culorii. Botaniștii au creat laleaua neagră prin schimbarea culorii față de cele ce erau creații ale naturii. Schematizarea este foarte mult utilizată În proiectare tehnică, În arhitectură, grafică etc. Esența acestui procedeu constă În selecția numai a unor Însușiri și omiterea, cu bună
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
und Wissenshaft)2, adecă ceva foarte depărtat, în genere, de preocupațiunile linguistului în sensul strict al cuvântului [2]. "Linguistica pură" studiază limba precum "Botanica pură" studiază vegetațiunea, fiecare mărginindu-și obiectul în câte o sferă bine determinată din manifestațiunile naturei. Botanistului în specie puțin îi importă, dacă o plantă e bună pentru cultura; linguistului în specie, de asemenea, nu-i pasă, dacă un cuvant poate avea sau nu vreo însemnătate istorică, juridică, economică și așa mai încolo. Fenomenele și legile limbei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
studenti)81. Statisticile au mai înregistrat cca. 300 de studenti înscriși în 1914, 650 în 1919, 395 în 1928-1929 și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
modești, inclusiv un George Gregorian, un Ioachim Botez, un Mihail Celarianu, un Ion Iovescu, un Camil Baltazar, un Mircea Popovici, un Alexandru Lungu ș.a. Sensul acestei generoase cuprinderi critice nu mai trebuie argumentat: criticul și istoricul literar procedează cu scrupulozitatea botanistului care nu exclude din colecțiile sale cutare buruiană pe motiv că e otrăvitoare. Analogia a fost făcută de G. Călinescu, ale cărui spectaculoase reevaluări vizavi de autorii minori sunt binecunoscute. Vladimir Streinu este un "botanist" riguros și pertinent și ar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acest număr studiind proporțiile dintre diferitele părți ale corpului uman. De remarcat că toate șirurile obținute din (-) prin particularizarea constantelor c1 și c2 au proprietatea că reflectă numeric Însușirile materiei vii de a se dezvolta. Proprietatea a fost verificată de botaniști, atunci când au măsurat distanțele dintre nodurile de unde cresc frunzele, de zoologi prin observarea cochiliilor melcilor, a scoicilor etc. Urmărind „spirala logaritmică” a cochiliei melcului (și a cozii desfăcute a unui păun) se obține că: Proprietatea acestei curbe de a rămâne
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
În bibliotecă broșura „Prof. Dr. Jean Grintzescu”, pe care mi-ați trimis-o. Am copiat din ea ceea ce mă interesa și acum v-o trimit Îndărăt o dată cu sincerele mele mulțumiri. În adevăr În broșura regretatului Acad. Emil Pop „Figuri de botaniști români” (București, 1967) se vorbește (p. 83-89) despre viața și opera lui Ion Grințescu, fratele mai mare al lui Gheorghe Grințescu și al lui Ernest Grințescu (ultimul a scris o genealogie a familiei Grințescu). Păcat că În broșura sa E.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
în când o pun în gură și aspiră acel fum, o scot din gură, își țin gura închisă și după aceea scot fumul pe gură și pe nări. Și fiecare indian avea câte o foaie de asta răsucită". Istoricii și botaniștii afirmă că tutunul era larg răspândit în America precolumbiană, fiind cunoscut și utilizat de triburile maya și aztece, dar și de indienii de pe teritoriile actuale ale Braziliei, Columbiei, Peru... Aztecii îl numeau "picetl", indienii guarani "cumpai", cei din Brazilia "petun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
poma-de, tincturi, pastile, pulbere, siropuri, unguente, loțiuni, pentru tratarea colicilor intestinali, erupțiilor cutanate, epilepsiei, astmei, ciumei, fracturilor... Cam în aceeași perioadă, în Portugalia, tutunul era folosit pentru tratarea râiei, a durerilor de dinți, a amețelilor și ca cicatrizant al rănilor. Botanistul cubanez Juan Tomas Roig (1877-1971), în eruditele sale lucrări "Diccionario botanico" (1928) și "Plantas medicinales, aromaticas o venenosas de Cuba" (1945), adăuga la cele de mai sus și folosirea tutunului în tratamentele antitetanic și de paralizie a vezicii, iar eroul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
utilizând tutunul contra mi-grenelor și papa Gregorio XIII, vindecat acum patru secole cu zeamă de tutun de o boala gravă, "fără leac", pentru gloriile medicale ale vremii. Tutunul, planta din familia Solanacee, originară din "Indiile occiden-tale", a fost încadrată de botanistul suedez Carl von Linné în specia "Nicotiana tabacum", Linné fiind cel care, la 1735, folosește pentru prima oară termenul de "nicotină". În încadrarea tutunului, botanistul suedez s-a folosit de numele diplomatului francez Jean Nicot (1530-1600), cel de care este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ale vremii. Tutunul, planta din familia Solanacee, originară din "Indiile occiden-tale", a fost încadrată de botanistul suedez Carl von Linné în specia "Nicotiana tabacum", Linné fiind cel care, la 1735, folosește pentru prima oară termenul de "nicotină". În încadrarea tutunului, botanistul suedez s-a folosit de numele diplomatului francez Jean Nicot (1530-1600), cel de care este legată aducerea tutunului din Portugalia în Franța, la 1559. Ambasador la Lisabona în perioada 1559-1561, cu misiu-nea specială de a intermedia căsătoria din-tre prințesa Margarita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă și vânează sau un animal cu clorofilă, anume Euglena viridis. Atunci, botanistul și zoologul care au parcurs acest drum sfârșind prin a se izbi unul de altul În balta ori mlaștina În care această plantă sau animăluț Își duce viața, ar avea de ales: să așeze acest organism În domeniul fiecăruia, Între
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au fost comentate, pozitiv apreciate și solicitate în țară și străinătate (Cehoslovacia, Italia, Turcia, Germania, Japonia, Australia, India), de către cei interesați în domeniul biologiei vegetale. Principalele sale preocupări au fost menționate în diferite lucrări de sinteză apărute în țară: Indexul botaniștilor din România (1966); Istoria Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (din anii 1960 și 1980); Istoricul cercetărilor de Morfologie și Anatomie vegetală din România de la începuturi și până astăzi (1999); Dicționarul specialiștilor în știința și tehnica românească Who’s Who
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a făcut să fie remarcat de către dascălii săi ce i-au îndreptat apoi pașii spre cariera viitoare. Eminentul profesor Mihai Răvăruț, preocupat la vremea aceea de constituirea, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a unui colectiv de botaniști de înaltă ținută academică, a întrezărit în tânărul Eugenie Turenschi un om cu certe calități profesionale și morale și la convins să îmbrățișeze profesia de dascăl, căreia i-a rămas fidel tot restul vieții și pe care a slujit-o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
noștri imediat spuneau denumirea latină și rezolvau problema. La un moment dat, un botanist neamț le tot prezenta studenților noștri unele specii de plante mai rare, mai puțin cunoscute. Totuși, ai noștri recunoșteau speciile și le nominalizau. Atunci, oarecum supărat, botanistul le-a zis „dar lăsați-mă și pe mine să vă pun în încurcătură”! Am insistat asupra acestor aspecte pentru a nuanța ce înseamnă etica științifică în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură trebuie
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]