9,865 matches
-
sărut, iar, dacă devianța este abia ea specifică umanului, cum ne spun Pascal Bruckner și Alain Finkielkraut, atunci abia prin coprofagie are loc adevărata profunda acceptare a celuilalt. Cînd orice repulsie e depășită, contopirea în secrețiile corpului celuilalt are semnificația botezului absolut al trupurilor. Secrețiile dragostei nu pot fi decît sacre, scabrosul se sublimează căci impuritatea a fost sanctificată. Femeia este o divinitate sexuată ale cărei acte fiziologice apar ca primordiale. (Cu toate acestea nu mă risc să citez Sonetul XLII
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
ceilalți se află în închisori sau în dizgrație, indiferent de meritele lor literare. În prezidiul congresului mai sunt instalați - în afară de Mihail Sadoveanu - Tudor Arghezi, Asztalos Istvan, Alexandru Balaci, Maria Banuș, Aurel Baranga, Mihai Beniuc (președinte al USR), Geo Bogza, Demostene Botez, Anton Breitenhoffer, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Vladimir Ciocov, Ov. S. Crohmălniceanu, Mihail Davidoglu, Dan Deșliu, Petru Dumitriu, Paul Georgescu, Eugen Jebeleanu, Kovacs Gyorgy, Aurel Mihale, Nagy Istvan, Ion Pas, Cezar Petrescu, Mihail Sorbul, Zaharia Stancu, Cicerone Theodorescu, dar nici unul nu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
20), iar prin Hristos, întreaga Sfânta Treime. Deificarea omului credincios este un lung proces, început deja în Eden, dar întrerupt prin căderea lui Adam, și reîncepe cu nașterea din nou, „din apă și din Duh” (In. 3, 5), prin Taina Botezului și se continuă progresând până în eshatologie 2. Îndumnezeirea nu va fi realizată pe deplin decât în timpurile de apoi, dar ființele umane pot dobândi perfecțiunea în această viață prin dobândirea Sfântului Duh. Istoria omului - ființa creată după chipul și asemănarea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
pierduse. Pentru că „Dumnezeu ne-a dat o lege și porunci sfinte, care pot mântui pe om dacă le împlinește și, având parte de înviere, să moștenească nestricăciunea”55; cf. 1 Cor. 15, 50). Accentul se pune pe supunerea în fața Legii. Botezul este descris, ca și la Sfântul Apostol Pavel, ca o „baie a renașterii” (cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face mențiune la Hristos ca Logosul întrupat 57. Botezul este pur și simplu o renaștere, care permite subiectului să primească slava divină, care, la rândul său, îi permite să se supună lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de care omenirea se va bucura după moarte
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu și a fi cunoscut de El. Aceasta implică un tip de asemănare, care nu poate
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
6. Intensitatea participării în Hristos, identificată la Sfântul Irineu, nu este prezentă la Sfântul Ipolit. Accentul la ultimul se pune mai mult pe îndeplinirea eshatologică a învierii, și nu pe statutul divin adus în principiu de adoptarea sau înfierea prin Botez. În altă parte, Sfântul Ipolit spune că nu l-am putea imita pe Hristos dacă n-ar avea aceeași natură ca și noi64. Logosul a luat asupra Sa carnea lui Adam pentru a înnoi omenirea, redându-ne nemurirea prin unirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Adam pentru a înnoi omenirea, redându-ne nemurirea prin unirea puterii Sale cu trupul nostru muritor 65. Ca și în cazul Sfântului Irineu, imitarea lui Hristos de către noi nu este o emulație exterioară. Și totuși, încorporarea credinciosului în Hristos prin Botez nu este reliefată de Sfântul Ipolit. Să fie acest aspect conectat cu perspectiva sa riguroasă asupra Bisericii ca societatea celor perfecți? După cum spune D. Ritschl, „concepția lui Irineu asupra importanței umanității lui Hristos a fost mai bine și mai radical
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
și Ion Barbu, pentru unicul său poem conjunctural din era comunistă, din 1957, sonetul închinat lui N. Bălcescu: "A făcut închinăciune, ca Gîgă. Nu cumva a făcut o supremă ironie la adresa lingăilor de țurțuri fecalini, gen Ralea, M. Sadoveanu, Demostene Botez - lingăi sub toate regimurile, robi tătărăști, robi turcești, robi moldo-valahi?" Tonalitățile imprecative sînt argheziene, deși, evident, înscrise pe o altă filă a conștiinței decît textele celui ce-a scris Cîntare omului... Să mai exemplificăm această serie de punițiuni aspre, "haiducești
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
20), iar prin Hristos, întreaga Sfânta Treime. Deificarea omului credincios este un lung proces, început deja în Eden, dar întrerupt prin căderea lui Adam, și reîncepe cu nașterea din nou, „din apă și din Duh” (In. 3, 5), prin Taina Botezului și se continuă progresând până în eshatologie 2. Îndumnezeirea nu va fi realizată pe deplin decât în timpurile de apoi, dar ființele umane pot dobândi perfecțiunea în această viață prin dobândirea Sfântului Duh. Istoria omului - ființa creată după chipul și asemănarea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
pierduse. Pentru că „Dumnezeu ne-a dat o lege și porunci sfinte, care pot mântui pe om dacă le împlinește și, având parte de înviere, să moștenească nestricăciunea”55; cf. 1 Cor. 15, 50). Accentul se pune pe supunerea în fața Legii. Botezul este descris, ca și la Sfântul Apostol Pavel, ca o „baie a renașterii” (cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face mențiune la Hristos ca Logosul întrupat 57. Botezul este pur și simplu o renaștere, care permite subiectului să primească slava divină, care, la rândul său, îi permite să se supună lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de care omenirea se va bucura după moarte
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu și a fi cunoscut de El. Aceasta implică un tip de asemănare, care nu poate
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
6. Intensitatea participării în Hristos, identificată la Sfântul Irineu, nu este prezentă la Sfântul Ipolit. Accentul la ultimul se pune mai mult pe îndeplinirea eshatologică a învierii, și nu pe statutul divin adus în principiu de adoptarea sau înfierea prin Botez. În altă parte, Sfântul Ipolit spune că nu l-am putea imita pe Hristos dacă n-ar avea aceeași natură ca și noi64. Logosul a luat asupra Sa carnea lui Adam pentru a înnoi omenirea, redându-ne nemurirea prin unirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Adam pentru a înnoi omenirea, redându-ne nemurirea prin unirea puterii Sale cu trupul nostru muritor 65. Ca și în cazul Sfântului Irineu, imitarea lui Hristos de către noi nu este o emulație exterioară. Și totuși, încorporarea credinciosului în Hristos prin Botez nu este reliefată de Sfântul Ipolit. Să fie acest aspect conectat cu perspectiva sa riguroasă asupra Bisericii ca societatea celor perfecți? După cum spune D. Ritschl, „concepția lui Irineu asupra importanței umanității lui Hristos a fost mai bine și mai radical
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ridica deasupra minciunii celor văzute 198. Alt motiv pentru care creștinul trebuie să se ferească de această patimă este aceea că prin săvârșirea ei, desfrânatul necinstește pe Hristos, calcă legământul cu Acesta pe care a făcut-o în momentul Sfântului Botez, prefăcând mădularele lui Hristos în mădulare ale curviei (I Cor. 6, 15) spre a lui osândă și moarte veșnică. Cuviosul Paisie Aghioritul arată o altă pricină suficientă pentru a ne convinge ferirea de desfrânare și anume acela că ea ne
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ne mai ia o dată prin surprindere susținînd că romanul istoric aparține de fapt și de drept literaturii de consum. Printre numele de autori, de la Dumas și Tolstoi la Sadoveanu și Camil Petrescu, îl aflăm și pe acela al lui Alice Botez. Că Alice Botez a scris literatură de consum, iată o observație care ne-a pus serios pe gînduri. Oare cu ce altă doamnă a literaturii o confundă Radu Voinescu? Cin' să fie, cin' să fie? Doamna Ileana, maestra în arta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
o dată prin surprindere susținînd că romanul istoric aparține de fapt și de drept literaturii de consum. Printre numele de autori, de la Dumas și Tolstoi la Sadoveanu și Camil Petrescu, îl aflăm și pe acela al lui Alice Botez. Că Alice Botez a scris literatură de consum, iată o observație care ne-a pus serios pe gînduri. Oare cu ce altă doamnă a literaturii o confundă Radu Voinescu? Cin' să fie, cin' să fie? Doamna Ileana, maestra în arta conversației? Doamna Rodica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii noștri autohtoni; unul chiar împins de zor de la spate să ajungă, Doamne ferește, starostele Capitalei... Dintre aceia, nași la nunți ori botezuri, ce le lipesc de frunte cu un scuipat, lăutarilor, suta de dolari, pe când ei cântă: Mânca-ți-aș ochii, of, pă unde ești, pă la Chitila ori la București...
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
prin analogie, a unor termeni specific creștini: enoriaș, parohial: “moscheea era singurul lăcaș de rugăciune pentru enoriașii musulmani din Galați” (vlg 2002); “din 1977 atât moscheea, cât și casa parohială au dispărut sub ghearele buldozerelor” (vlg 2002). Chiar și termenul botez e folosit pentru un astfel de inedit transfer semantic, lămurit de context: ”Botezul băiatului este o altă zi de sărbătoare la Techirghiol. La vîrsta de 5-6 ani, musulmanii își botează flăcăii, prin tradiționala circumcizie” (EZ 16.02.2003). În reportajele
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
de rugăciune pentru enoriașii musulmani din Galați” (vlg 2002); “din 1977 atât moscheea, cât și casa parohială au dispărut sub ghearele buldozerelor” (vlg 2002). Chiar și termenul botez e folosit pentru un astfel de inedit transfer semantic, lămurit de context: ”Botezul băiatului este o altă zi de sărbătoare la Techirghiol. La vîrsta de 5-6 ani, musulmanii își botează flăcăii, prin tradiționala circumcizie” (EZ 16.02.2003). În reportajele și știrile despre alte religii se păstrează, desigur, unii termenii specifici de bază
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
să strîng date de la martori, pînă cînd mama mi-a descoperit intențiile ascunse și m-a rugat să nu scriu reportajul. Cel puțin cît mai era în viață mama lui Cayetano, doña Julieta Chimento, care mai era și nașa de botez a lui Hernando, fratele meu numărul opt, ceea ce pentru mama era motivul precumpănitor. Mărturia ei - necesară unui bun reportaj - cîntărea mult. Doi frați ai învățătoarei îl urmăriseră pe Cayetano cînd acesta a încercat să se refugieze la el acasă, dar
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
prin impunerea mâinilor; d) primele trei etape au ca rezultat transformarea candidatului în catecumen și membru al comunității creștine. În calitate de catecumen el ia parte la citirea Scripturii și la explicarea ei. Catecumen rămâne doi-trei ani, apoi urmează pregătirea pentru primirea botezului; e) la începutul Postului Mare, catecumenul se anunță pentru botez și este înscris în registrul bisericii drept competentes, baptizomeni sau fotizomeni; f) în dimineața Învierii, competentes sunt botezați și miruiți, apoi primesc Sfânta Împărtășanie; înainte de afundarea în apa baptismală se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
transformarea candidatului în catecumen și membru al comunității creștine. În calitate de catecumen el ia parte la citirea Scripturii și la explicarea ei. Catecumen rămâne doi-trei ani, apoi urmează pregătirea pentru primirea botezului; e) la începutul Postului Mare, catecumenul se anunță pentru botez și este înscris în registrul bisericii drept competentes, baptizomeni sau fotizomeni; f) în dimineața Învierii, competentes sunt botezați și miruiți, apoi primesc Sfânta Împărtășanie; înainte de afundarea în apa baptismală se cere candidatului la botez o mărturisire expresă a credinței în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Postului Mare, catecumenul se anunță pentru botez și este înscris în registrul bisericii drept competentes, baptizomeni sau fotizomeni; f) în dimineața Învierii, competentes sunt botezați și miruiți, apoi primesc Sfânta Împărtășanie; înainte de afundarea în apa baptismală se cere candidatului la botez o mărturisire expresă a credinței în Sfânta Treime (acest rit, comun pe vremea lui Ambrozie și Augustin Răsăritului și Apusului, s-a păstrat în rânduiala catolică); g) competentes devin acum infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]