351 matches
-
a vândut locul în Divizia C echipei Politehnica Iași (pe vremea aceea purta titulatura de "Poli Unirea Iași"). După ce a asistat în 1999 la o înfrângere cu 5 la 0 a Flăcării Flămânzi, Ioan Sălavăstru, om de afaceri și avocat botoșănean a înființat Fotbal Club SA și a preluat formația din Flămânzi. În sezonul 2000-2001 clubul a fuzionat cu FCM Dorohoi și a jucat meciurile din retur la Botoșani. Așa a apărut ideea creării , idee materializată în 2001 când Sălavăstru înființează
FC Botoșani () [Corola-website/Science/301541_a_302870]
-
Botoșani. Prima participare a acestui club în Divizia C, Seria I, sezonul 2001 - 2002 a dus la ocuparea unui onorabil loc doi la finalul campionatului. Următorul sezon, 2002-2003 FC Botoșani se clasează pe locul 6, iar în sezonul 2003-2004 clubul botoșănean reușește să promoveze în Divizia B după ce a depășit cu un singur punct în clasament echipa FCM Bacău II. În 2005, Ion Sălăvăstru cedează echipa Consiliului Local, deoarece nu a mai reușit să susțină financiar echipa. Valeriu Iftime, președintele Consiliului
FC Botoșani () [Corola-website/Science/301541_a_302870]
-
primul unsprezece și roș-alb-albaștri au jucat peste 80 de minute în inferioritate numerică, căpitanul, Ciprian Dinu fiind eliminat în minutul 9. Prima victorie a clubului a venit în deplasarea din 26 iulie (etapa a II-a) de la Gaz Metan Mediaș, botoșănenii învingând cu 2-1 prin golurile marcate de George Cârjan (min. 15) și Attila Hadnagy (min. 74). Învingând la 25 august pe FC Vaslui, prin golul lui Claudiu Codoban, marcat cu o lovitură de cap, în minutul 80 se obține astfel
FC Botoșani () [Corola-website/Science/301541_a_302870]
-
fondator al Fundației Naționale pentru Literatură și Artă “Mihai Eminescu” Botoșani, membru fondator al Societății Culturale “EXPO-ART” Botoșani și al Cenaclului Artelor Plastice “Artur Verona” Dorohoi, membru fondator al cenaclului și grupării literare dorohoiene Septentrion. A inițiat înființarea Asociației Scriitorilor Botoșăneni ( 2001). Colaborează cu versuri, grafică, articole, eseuri și cronici la revistele: Amfiteatru, Caiete botoșănene, Cronica, Tribuna, Convorbiri literare, Contemporanul - ideea europeană, Timpul, Intertext, Art Panorama, Colloquium, Hyperion ,Lumină Lină ș.a.. Din timpul liceului este membru corespondent al cenaclurilor literare bucureștene
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
Societății Culturale “EXPO-ART” Botoșani și al Cenaclului Artelor Plastice “Artur Verona” Dorohoi, membru fondator al cenaclului și grupării literare dorohoiene Septentrion. A inițiat înființarea Asociației Scriitorilor Botoșăneni ( 2001). Colaborează cu versuri, grafică, articole, eseuri și cronici la revistele: Amfiteatru, Caiete botoșănene, Cronica, Tribuna, Convorbiri literare, Contemporanul - ideea europeană, Timpul, Intertext, Art Panorama, Colloquium, Hyperion ,Lumină Lină ș.a.. Din timpul liceului este membru corespondent al cenaclurilor literare bucureștene „Amfiteatru” și „Săgetătorul” (1971-1973),apoi conduce cenaclurile dorohoiene „Ion Păun Pincio” (1975-1985) și „Septentrion
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
Pincio” (1975-1985) și „Septentrion” (1985-1987). În anul 1999 a primit titlul de Cetățean de onoare al municipiului Dorohoi. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (1990), al Uniunii Artiștilor Plastici (1994), al Uniunii Scriitorilor din România (1995) și al Asociației Scriitorilor Botoșăneni (2001). Concomitent cu activitatea literară și cu cea jurnalistică susține și creează o bogată operă plastică (sculptură, linogravură, acuarelă, ceramică-sticlă și pictură) expusă în 10 expoziții personale atât în țară cât și în străinătate în perioada 1976-2001. Participă la tabere
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
reparație generală de înfrumusețare și consolidare a monumentului, cu acest prilej lăcașul de cult fiind pictat de zugravii Victor Gallin și Ștefan Streynu din Botoșani. Biserica a fost resfințită la 25 noiembrie 1938, în ziua hramului, de P.S. Valerie Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Lucrări noi de restaurare au avut loc în 1954 când a fost curățată pictura în tempera, a fost vopsit exteriorul bisericii, iar pereții au fost îmbrăcați cu scânduri, precum și în 1976, când s-a curățat din
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
început să strângă materiale de construcție pentru o biserică de zid, dorind să reînvie în poiana din pădure vechia vatră monahală. Cu banii obținuți de la credincioși au construit primele chilii și o fântână. În anul 1994, din inițiativa lui Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și cu aprobarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost reînființat Schitul Oneaga, cu obște de călugări, avându-l ca egumen pe ieromonahul Teodosie Bahnă. Deoarece Mănăstirea Vorona avea atunci obște de maici, schitul
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
scânduri vopsite cu albastru. Între anii 1969-1970, preotul Ioan Argatu (viitorul arhimandrit Ilarion Argatu) a construit o biserică de zid la Boroaia, cu hramul "Sfinții Părinți". Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 21 mai 1977 de către episcopul-vicar Adrian Botoșăneanul. Bisericuța de lemn a devenit biserică de cimitir. Cronica Parohiei Boroaia-Vale menționează următorii preoți slujitori ai acestui lăcaș de cult: Petru (ctitorul), Ioan, diaconul Ioniță Mateianu, Costache Ionescu, Th. Ionescu, Ștefan Rafael, Mihai Beraru, Ioan Eșanu, Ștefan Grosu, Alexandru Bardieru
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
Capitală." Mitropolitul Moldovei Irineu Mihălcescu, ales în scaun la 29 noiembrie 1939, era bolnav și avea neapărată nevoie de o persoană tânără, energică și capabilă care să-l ajute la refacerea Eparhiei, grav afectată de distrugerile războiului. Arhierul-vicar Valeriu Moglan Botoșăneanul era în vârstă și abia putea face față administrației Spiridoniei din Iași. În primăvara anului 1945, mitropolitul Irineu solicită Ministerului Cultelor să înființeze un al doilea post de arhiereu-vicar la Mitropolia Moldovei. Aprobându-se cererea, mitropolitul Irineu, în calitate de episcop al
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Hirotonia în arhiereu a avut loc în Duminica zilei de 12 august 1945, în Catedrala Mitropolitană din Iași și a fost săvârșită de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei, împreună cu episcopul Antim Nica de Cetatea Albă și cu arhierul Valeriu Moglan Botoșăneanul. La 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mihălcescu, fiind înaintat în vârstă și bolnav, s-a retras din scaun și patriarhul Nicodim l-a numit locțiitor, până la alegerea titularului, pe arhiereul-vicar Justinian Vasluianul. Întrunit la București, în ziua de 19 noiembrie
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
și ieromonah. Ulterior, a fost directorul fondator al Bibliotecii Sfântului Sinod din București din cadrul Mănăstirii Antim la inițiativa Patriarhului Justinian. Aici a lucrat împreună cu prietenul său, Arhimandritul Bartolomeu Anania. În anul 1950 a fost hirotesit protosinghel de către episcopul-vicar patriarhal Teoctist Botoșăneanul. Patriarhul Justinian l-a hirotesit pe Grigorie Băbuș ca arhimandrit la data de 25 martie 1956. Ca urmare a apartenenței sale la Organizația culturală „Rugul Aprins”, alături de mari duhovnici și intelectuali ai României (Dumitru Stăniloaie, Radu Gyr, Teodor M. Popescu
Grigorie Băbuș () [Corola-website/Science/333410_a_334739]
-
și publicând în presa locală și națională documente cu valoare istorică, amintiri despre Artur Gorovei, Magda Isanos, M. Sevastos, Otilia Cazimir, Gala Galaction, M. Sadoveanu, D. Furtună ș.a., articole literare, recenzii, poezii și folclor la: Clopotul (1968), Albina, Ateneu, Caiete botoșănene, Iașul literar, Itinerar, Îndrumătorul Cultural, Luminatorul, Manuscriptum, Ramuri, Raza, Viața Basarabiei. A cules și alcătuit antologia de folclor - Antologia Crăciunului; a întreținut legături de prietenie și colaborare cu folcloriștii Artur Gorovei și Dumitru Furtună. Preotul și scriitorul Alexandru Bardieru a
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
1949. Înființează acolo o bibliotecă de limba franceză și colaborează la revista catolică din Iași, "Lumină creștinului". În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat ca voluntară la Crucea Roșie în orașul Focșani, si apoi la Arad, unde liceul botoșănean fusese evacuat. Charlotte Sibi este autoarea a 6 manuale de limbă și literatura franceză pentru elevii claselor de gimnaziu și liceu. Înzestrata cu o inteligență, o memorie și un har ieșite din comun, Charlotte Sibi cunoștea la perfecție latină și
Charlotte Sibi () [Corola-website/Science/319822_a_321151]
-
boierilor Morțun, ctitorii Mănăstirii. Slujba de înmormântare a fost oficiată de către un sobor numeros de ierarhi și clerici, în frunte cu Mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, alături de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea și de PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
(n. 18 noiembrie 1957, Iași) este un cleric român, care îndeplinește în prezent funcția de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titulatura de "Botoșăneanul" s-a născut la data de 18 noiembrie 1957 în municipiul Iași, primind la botez numele de Constantin Dumitriu. În anul 1980, după absolvirea liceului din Iași și satisfacerea stagiului militar, a intrat ca frate la Mănăstirea Putna. A fost
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
ridicându-l cu această ocazie la rangul de arhimandrit. Un an mai târziu, la propunerea IPS Mitropolit Daniel Ciobotea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe arhimandritul Calinic Dumitriu ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor (cu titlul de "Botoșăneanul"), post rămas vacant prin alegerea IPS Pimen Suceveanul în postul de Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. A fost hirotonit întru arhiereu la 25 martie 1991 în Catedrala Mitropolitană din Iași, de către IPS Mitropolit Daniel al Moldovei și Bucovinei. În perioada
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
protosinghelul Firmilian Ciobanu, stareț și ctitor al Mănăstirii Zosin, a murit la vârsta de numai 29 ani, într-un tragic accident rutier petrecut în apropierea Botoșaniului. A fost înmormântat în curtea mănăstirii, la slujba de înmormântării luând parte PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și peste 1.000 de credincioși, monahi, preoți și monahii, printre care și mulți stareți de la mănăstirile din județele Botoșani, Iași și Suceava. Starețului Firmilian i-au succedat ca stareți protosinghelul Iosif Grigore (fost stareț la
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
însuși un exemplu împărțind gratuit moșia Gropnița sătenilor, fapt care i-a adus frumoasa etichetă „Amicul țăranilor”, făcându-l să se lepede de blazonul unei faimoase și vechi familii de boieri ai Moldovei, îmbrăcând straie țărănești tradiționale. A condus periodice botoșănene - „Opiniunea” - 1867, „Cucoșul în pragul ușii”, „Curierul de Dorohoi”. A îndeplinit funcția de decan al Baroului din Botoșani, precum și de profesor la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani. Într-o ședință a Camerei Deputaților din 21 februarie 1887, Mihail Kogălniceanu
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
2004, în ziua prăznuirii Sfântului Apostol și Evanghelist Luca (după calendarul iulian), după alegerea și cercretarea sa de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi (care, cu o zi în urmă, îl hirotonise întru arhiereu pe PS Iosif Mogârzan Botoșăneanul), avându-l în frunte pe ÎPS Mitropolit Vlasie Mogârzan, arhimandritul Flavian Bârgăoanu a fost hirotonit episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, primind titlul de "Ilfoveanul". Hirotonirea întru arhiereu a PS Flavian a fost săvârșită de către ierarhii Bisericii
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
articolele publicate în Suplimentul de cultură. Între timp, Fără Zahăr semnează un nou contract de producție cu Roton, și încep înregistrările pentru cel de-al treilea album. Se naște o nouă formulă de concert Fără Zahăr, cu trupă live, împreună cu botoșănenii Dan Găină la chitară bas și Andrei Petrilă la tobe. În 2007 se lansează site-ul farazahar.com și apare primul videoclip Fără Zahăr animat, la piesa "Lav stori". În 2008 apare inevitabil albumul 3, "Neamul lui Peneș Curcanul". La
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
În 2007 se lansează site-ul farazahar.com și apare primul videoclip Fără Zahăr animat, la piesa "Lav stori". În 2008 apare inevitabil albumul 3, "Neamul lui Peneș Curcanul". La o serie de concerte apare un nou component la tobe, botoșăneanul Bărbuță. Dan și Andrei părăsesc trupa din motive personale, fiind înlocuiți de ieșenii George Maxim la chitară bas și Alex Neagu la tobe. Fără Zahăr creează un spot publicitar radiofonic pentru Fujitsu Siemens Computers. Tot acum se pun bazele unei
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
de construcții și, fiind complet neglijat, s-a ruinat în întregime . În anul 1992, a fost inițiată refacerea Mănăstirii, din inițiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei și cu purtarea de grijă a episcopului-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Calinic Dumitriu Botoșăneanul. PS Calinic s-a ocupat personal de întocmirea formalităților în vederea obținerii aprobărilor necesare. Sfântul Sinod al BOR a aprobat înființarea mănăstirii și, în anul 1995, locul unde se va construi biserica a fost sfințit de IPS Daniel. Primul stareț a
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
Convorbiri literare, 1986, Traian Ț. Coșovei, SLAST, 1986, Gabriel Rusu, Tomis, 1986, Radu G. Țeposu, Flacăra, 28 iunie 1986, p. 11, Eugeniu Nistor, Orizont, 1986, Constantin Zărnescu, manuscris, Serafim Duicu, Steaua roșie, 14 iunie 1986, p. 3, Gellu Dorian, Caiete botoșănene, nr. 4 / 1987, p. 4, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sângeorzan, Cronică, 1987, Constantă Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronică, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și artă Botoșani, post pe care îl va păstra până în 1983, când devine director al Teatrului dramatic "Mihai Eminescu". În perioada 1990-1997 lucrează la "Gazeta de Botoșani" ca publicist-comentator și director. Este un scriitor botoșănean. Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Mihai Dinu Gheorghiu, Lucian Valea, Miron Blaga, Alexandru Mironov.
Dumitru Ignat () [Corola-website/Science/307809_a_309138]