351 matches
-
Putna sub oblăduirea sa părintească a cunoscut o adevărată revigorare, fiind primiți în cadrul ei tineri teologi, dintre care unii vor împlini ulterior importante ascultări în Biserica Moldovei. Între aceștia amintim pe Constantin Dimitriu, viitorul Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor Calinic Botoșăneanul; Constantin Haralamb - ulterior Clement Arhimandritul, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor și mai apoi slujitor la Catedrala Patriarhală din București, iar acum la Sfânta Mănăstire Techirghiol - Constanța; Arhimandritul Constantin Chirilă, slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iași, dar și Părintele Arhimandrit Melchisedec
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
Părinte Episcop Gherasim a fost săvârșită de un sobor numeros de ierarhi și preoți, în frunte cu Mitropolitul de atunci Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, alături de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Părinte Pimen Zainea și de PS Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. PS Părinte Episcop Gherasim putneanul a scris următoarele lucrări: Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
redevenit Observator) condus de Emeric Imre. Doru IONESCU: Care sunt cele mai vechi amintiri cu muzica (folk)? Momentul în care te-ai decis să cânți? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: La 16 ani (în 1994), o poveste frumoasă de dragoste în tabăra botoșăneana „Codrii de Arama” m-a inspirat să-mi găsesc o chitară de împrumut la rudele înstărite (mult mai tarziu mi-am permis să-mi cumpăr una) și să-mi scriu primele cântece de folk. Bună mea colega de liceu Cristina
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
amfitrioane înzestrate cu gust artistic incontestabil găzduiau expozeuri creative ale unor mari pictori. Astfel procedează de la o vreme și Lili Bobu, care a expus la sediul biroului său o mini-expoziție în care putem vedea câteva lucrări ale unor înzestrați pictori botoșăneni. Putem privi astfel cu deosebită plăcere câteva lucrări semnate de Aurelian Antal, maestrul de la Dorohoi, cel pe care l-am numit cândva „un alchimist rătăcit în vremea noastră”, datorită meșteșugului său special și original de a-și crea el însuși
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
exersează în manieră picturală propriu-zisă, fie conturând profilurile unor clădiri, fie ale unor ferestre, ca semne ale unei anume atmosfere. Ucenic al maestrului Victor Hreniuc, Aurel Azamfirei ne încântă ochiul cu reușite imagini florale și cu peisaje ale vechiului centru botoșănean. De menționat că tot în acest cadru au mai fost expuse lucrări semnate de George Șpaiuc - și el discipol al lui Victor Hreniuc, la Școala Populară de Artă -, de Florin Prodan - inginerul convertit în plastician cu remarcabile rezultate -, precum și de
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
-și contureze un stil propriu de armonie cromatică, într-un proiect generos, caritabil ,,Art by Fuego - Artă pentru suflet”. Toate acestea reușesc să creeze oricărui vizitator impresia unui ambient artistic atrăgător - o provocare pentru mai buna cunoaștere a vieții artistice botoșănene. Autor: Lucia Olaru NENATI, Membru Fondator de Onoare al Revistei Luceafărul (Botosani) Referință Bibliografică: O expoziție sui-generis - articol primit de la prietena mea scriitoarea Lucia Olaru Nenati / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
editorial să prezint cele 130 de izvoare memorialistice. Invit și las cititorului plăcerea parcurgerii acestora, pe de o parte, judecarea și evaluarea lor prin propriul lui sistem de valori, pe de altă parte. Voi insista mai mult însă asupra memorialiștilor botoșăneni și a amintirilor lor despre Nicolae Iorga. De ce? Fiindcă Savantul și Titanul s-a născut la Botoșani, la data de 5 / 17 iunie anul 1871, cât și asupra atitudinii sale față de trecutul Imperiului Otoman. Voi completa, de asemenea, excursul meu
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
Hăulică, soția academicianului, conferențiar Daniela Boișteanu, fiica lor, profesorul universitar doctor Vasile Burlui, președintele Universității ’’Apollonia’’, academicianul Constantin Marinescu, profesor doctor docent, istoric, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, directorul Institutului de Cercetări ’’Ioan Hăulică’’ Iași, PS Calinic Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Starețul Protosinghel Nicodim Gheorghiță, de la Mănăstirea Hadâmbu, Preotul Protopop Vili Dorosinca. Prin aceste titluri, cei 2089 locuitori ai satelor Ipatele, Bâcu, Cuza-Vodă, Alexești, din cele 940 de gospodării ale comunei Ipatele, și-au onorat nu
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Părinte Episcop Gherasim a fost săvârșită de un sobor numeros de ierarhi și preoți, în frunte cu Mitropolitul de atunci Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, alături de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Părinte Pimen Zainea și de PS Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. PS Părinte Episcop Gherasim putneanul a scris următoarele lucrări: Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
și exuberanță - ai copilului, să-și vindece durerile aplicând peste răni balsamul magicei vârste. Un premiu special merită ALINA ASTĂLUȘ, ce semnează grafica și coperta lucrării (ilustratoarea are o frumoasă colaborare și cu poeta bucureșteană Luminița Zaharia sau cu poeta botoșăneană Ana Maria Gîbu). Referitor la mesajul fundamental al prezentei cărți, se impune să rememorăm cuvintele pline de farmec și învățăminte ale lui Gaston Bachelard: Copilăria durează toata viața. Ea se întoarce mereu pentru a însufleți secțiuni mari ale vieții de
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
a fost numit stareț al Mănăstirii Cheia - Prahova, până când Patriarhul Justinian l-a readus la București, unde o vreme a fost duhovnic al studenților Facultății de Teologie, iar în anul 1950 a fost hirotesit protosinghel de către Episcopul Vicar Patriarhal Teoctist Botoșăneanul. Patriarhul Justinian i-a încredințat misiunea de a se ocupa de organizarea Bibliotecii Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim, unde a lucrat împreună cu prietenul său arhimandritul Bartolomeu Anania. În data de 25 martie 1956, de Buna Vestire, a fost hirotesit
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
Eugen Doga - mari succese”, moderatorul evenimentului, Octavian Ursulescu, a înmânat maestrului, din partea asociației un inedit ,,Tofeu de Excelență” și o lucrare de grafică cu portretul maestrului, purtând semnătura graficianului Mihai Cătruna. Asociația Culturală „Regal d‘Art” a inclus pe agenda botoșăneană a maestrului două întâlniri memorabile cu elevii Liceului Pedagogic ,,Nicolae Iorga” (prin implicarea inspectorului școlar prof. Laurențiu Palade și a directorilor instituției: prof. Sănduleanu Mirela și prof. Vatavu Roxana) și elevii Liceului de Artă ,,Ștefan Luchian” (directori: prof. Păpădie Beatrice
CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371716_a_373045]
-
prilejul de a participa și la cea de-a V-a ediție a Simpozionului Internațional ,,Grigore Vieru, poet al sufletului românesc”, a cărui organizare exemplară se datorează consecvenței și devotamentului directorului Liceului cu Program Sportiv Botoșani, prof. Huncă Ioan. Periplul botoșănean cuprinde și o vizită acasă la Eminescu, la matca poeziei, la Ipotești. Veșnic îndrăgostit de poezia eminesciană, în semn de recunoștință, maestrul Eugen Doga va dona Memorialului Ipotești - Centrul Național de Studii ,,Mihai Eminescu” înregistrarea video a întregului spectacol de
CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371716_a_373045]
-
Foi căzute, CL, 1876, 9; Pop, Conspect, II, 92-95; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 269; N. Răutu, I. V. Adrian, „Revista Moldovei”, 1926, 1, 3, 7-9; D. Furtună, „Steluța” lui I. V. Adrian, „Revista Moldovei”, 1926, 5-6; Ileana Turușancu, Reviste botoșănene din trecut, LL, III, 1957; Lăzăreanu, Glose, 245-249; Dicț. lit. 1900, 7; Dicț. scriit. rom., I, 21. R.Z.
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
perete fals”, România liberă, nr. 1229, 13 aprilie 1994, p. 1; Idem, „22 de ani de existență ascunsă. Așa a protestat Împotriva comunismului Ilie Alexoaie din Roma (Botoșani)”, România liberă, nr. 1238, 23 aprilie 1994, p. 7; Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, Mărturii ale supraviețuitorilor consemnate de Dumitru Ignat, Botoșani, Inspectoratul pentru cultură al județului Botoșani, 1997, pp. 8-11, 120-122. Dorin Dobrincu, „Colectivizarea, cote și revolte țărănești În vestul României (1949)”, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, vol. I, 2002, p. 310
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945, 402; Lucian Dumbravă, George Mărgărit, CL, 1970, 1; Piru, Varia, I, 488-491; Florin Mugur, George Mărgărit, ST, 1980, 12; Lit. rom. cont., I, 382-383; J. Popper, Poetul George Mărgărit, ST, 1993, 10 ; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 159-160; Emil Manu, Un romantic hărtănit: George Mărgărit, VTRA, 1998, 8; Dicț. scriit.rom., III, 159-160. M.I.
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
Ist. lit. (1982), 966; Alexandru Kirițescu, Petru Manoliu și confuziile mele, VAA, 1943, 630; Ivașcu, Confruntări, II, 463-465; Crohmălniceanu, Literatura, I, 534-535; Piru, Ist. lit., 439; Paul Cortez, Înainte de a uita, I, București, 1987, 136-140; Acterian, Privilegiați, 84-86; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 154-155; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 173-177; Micu, Scurtă ist., II, 210; Petru Manoliu, DCS, 167, 190-191; Dicț. scriit. rom., III, 62-64; Cornelia Ștefănescu, Suflete jupuite, JL, 2002, 11-12; Dora Mezdrea, Arhiva Petru Manoliu, JL, 2002, 11-12; Marin Diaconu
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
din Iași, secția limba și literatura rusă - limba și literatura română. Din 1979 până în 1984 predă limba română și limba rusă la mai multe școli din județul Botoșani. Ulterior va fi, până în 1990, secretar general de redacție al publicației „Caiete botoșănene”, aceeași funcție deținând-o și la revista „Convorbiri literare” între 1995 și 2001. În anul 1990 este angajat asistent la Catedra de slavistică a Universității din Iași, ajungând profesor în 2001. Obține titlul de doctor în filologie în anul 1993
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
doctor în filologie în anul 1993, cu teza Semiotica traducerii poetice. I. debutează cu versuri în „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, în anul 1982. Abandonează însă repede poezia și se dedică criticii, dar mai ales traducerilor, colaborând la „Caiete botoșănene”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Timpul”, „România literară”, „Observator cultural”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Kitej-grad” ș.a. Prima carte, Pașii poetului, îi apare în 1989, fiind scrisă în colaborare cu poetul Gellu Dorian. Critic literar cu un discurs elaborat, mizând pe un
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit. rom., II, 631-632; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din lumea literară, îngr. I. Oprișan, București, 2002, 351-374; [Donația Elena și Ioan D. Apostu
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Șuluțiu, „Farmece”, „Axa”, 1933, 15; N. Iorga, [„Trecute vieți de doamne și domnițe”. Raport], AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1932-1933; Octav Șuluțiu, „Trecute vieți de doamne și domnițe”, vol. II, F, 1935, 4; Predescu, Encicl., 340; Crăciun, Confesiuni, 199-200; Dicționarul botoșănenilor, ATN, 1984, 9; B. Ionel, Constantin Gane, ATN, 1985, 4; Elena Sfrangeu, Constantin Gane și rolul Găneștilor în istoria și cultura română, CL, 1989, 9. C.Bz.
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
bibliografice: [Mihail Dragomirescu], „Mamă”, CVC, 1907, 12; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1920, 222-223; [Mihail Dragomirescu], „Jertfă”, CVC, 1909, 4; Chendi, Pagini, 574-575; Dragomirescu, Scrieri, 194-195; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 219; Brădățeanu, Istoria, I, 65-66; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 162-163. F.F.
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
LĂZĂREANU, Barbu (pseudonim al lui Baruch Lazarovici; 5.X.1881, Botoșani - 19.I.1957, București), poet, istoric literar și publicist. Este fiul lui Herschel Lazarovici și se naște în suburbia botoșăneană Târgul Calicilor. A absolvit cursurile primare la școala din cartier și le-a început pe cele secundare la Liceul „A.T. Laurian”, întreținându-se din lecții date elevilor mai înstăriți. Din acea vreme se alătură cercurilor de orientare socialistă care
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
Botoșani (1984-1988) și Facultatea de Filosofie, secția sociologie-politologie, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1990-1995). Din 1995 este cadru didactic la facultatea absolvită. În 2001 obține titlul de doctor în sociologie al Universității ieșene. Debutează cu poezie în „Caiete botoșănene” (1984) și editorial cu volumul de versuri Muchii (1996). Este membru fondator al Club 8 (din 1996) și, din 2001, vicepreședinte. A fost redactor al revistei „Hyperion” din Botoșani (1995-2000) și redactor-șef al revistei ieșene „Timpul” (2001-2002). A colaborat
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
ianuarie și februarie 1868, între 11 februarie și 13 iulie 1869. Fostul militant unionist I. V. Adrian, gazetar cu experiență și scriitor cu oarecare faimă în epocă, a editat, în calitate de proprietar, redactor și tipograf, această publicație, probabil primul periodic literar botoșănean. Adrian își publică în S. propriile compuneri, versuri, nuvele istorice, traduceri, dar obține și colaborarea poeților Gh. Tăutu, N. Nicoleanu, N. Roiu, V. Gr. Pop. El reproduce, de asemenea, din versurile lui Dimitrie Petrino, N. Pruncu, fabule de C. Stamati
STELUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289919_a_291248]