5,462 matches
-
cu voce cam guturală de apriga mătușă în timp ce-și dădea rochia jos: - Și, ia spune, măi, derbedeule, cum ai făcut, arată-mi cum, că te dau cu capul de toți pereții și-ți scot și ochii din cap, boule! Tot spaima de mutilare acționă și de data asta. Se aruncă disperat în hăul întunecat ce se deschidea hulpav, amarnic străjuit de jungla părului negru și creț al mătușii. Era totuși cu antrenamentele la zi așa că, la sfârșit, aceasta se
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
Articolele Autorului Nașterea lui Iisus Hristos În ziua de Crăciun O trăim în fiecare an, Începând cu noaptea de Ajun. Copil fiind, eu ascultam Povestea spusă de bunicu... Cu ochii minții , clar, vedeam Trei magi, și regi și stele, Maria, boi, păstori și iesle, Un copilaș ca în poveste, Înfășat în albe scutecele... Apoi, când am crescut, Am înțeles profund Ce-nseamnă ziua de Crăciun: Pacea din inimă, Puterea de a ierta, De-a-i înțelege Și de-a-i ajuta Pe cei
CRĂCIUNUL DIN SUFLET de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Craciunul_din_suflet_floarea_carbune_1355050528.html [Corola-blog/BlogPost/365681_a_367010]
-
momente importante. Și într-o tabără, și în cealaltă sunt oameni de certă valoare. Valoarea lor dispare însă subit în ochii celorlalți la fiecare disensiune punctuală. Imediat, ca prin farmec, celălalt devine neinformat, manipulat, superficial, imatur sau de-a dreptul bou. Iar poziția primului devine superior-neclintită, a celui care înțelege cu adevărat dedesubturile problemei, cauzele, manifestarea și consecințele. Îți recomandăm Good night and good luck, America! Finalul unei astfel de confruntări e întotdeauna nefast. Nimeni nu convinge pe nimeni de nimic
Ruleta noastră cea de toată zilele by https://republica.ro/ruleta-noastra-cea-de-toata-zilele [Corola-blog/BlogPost/337776_a_339105]
-
lui A. Golopenția în cercetările etnografice și folclorice efectuate dincolo de Bug între 1942-1944 găsesc în orașul Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de București. Bătrânii spuneau că fiecare familie primise 50 ha, două perechi de boi, scutiri pe 50 de ani, și că sosiseră din sudul Basarabiei(28). Cu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-a va construi puternice fortărețe pe malul stâng al Nistrului: Tiraspol în fața Tighinei și Ovidiopol în fața Cetății Albe(29). Marea
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
privește în depărtare. Se aud valurile oceanului) Stângaciul: Nu se vede niciun țărm. Oceanul a început să se agite. Apă această imensă este că marea masă de oameni... ce duce pe umerii ei: „Răbdam nevoi, răbdam poveri și jug de boi și hâm de cai”. Eee ... ce vremuri grele pe vremea lui Coșbuc. Lupta de clasă abia dacă mijea. Clasa muncitoare încă nu se formase. Ideologia marelui Marx, Engels și Lenin nu pătrunsese la noi. Ideologia acestora este adevărata religie a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
soarele se numește lângă. Știm că de la „soare” provin numele de animale de ex. în chineză lang „lup”, de „ureche” lângă în ayapathu (Australia), „surd” se zice long la chinezi și același cuvânt înseamnă și „dragon”, în sherpa, Nepal, lang „bou”. Pe de altă parte lângă sud-african trebuie să stea la baza skr. lângă „aproape” cu care se compară, după noi, rom. lângă, explicat în mod eronat prin diverse forme la adj. longus, a, um, ce poate fi în relație cu
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
în loc să se pună de îndată la dispoziția justiției spre ași dovedii nevinovăția, se agață de putere suspicionând astfel vinovăția. Se merită oare? Toate-s bune și la locul lor. Cerșim la propriu într-o țară bogată. Hoții nu mai fură „boul” ci pădurile țării. Punga însușită, subtilizată de la brâul bogătașului neatent, nu mai cuprinde câțiva galbeni ci câteva procente din avuția națională. Milionul folosit în vechiul sistem monetar măsoară astăzi Euro în gestiunile hoților dovediți cu acte. Și câți or mai
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1433757485.html [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Doar de Crăciun Ne amintim Că te-ai născut, Umil, Mesia! În loc de fast Și de belșug, Un braț de paie Și o iesle! Ți-au dat căldură Bieții boi Și oile, Cu-a lor suflare. Doar păstorașii Ți-au urât: Să fi voinic Și să crești mare! Din depărtări Trei magi, soseau, Cu daruri scumpe: Aur, smirna! Căci au aflat Citind în nori Și-n stele, Calea spre Lumină
DOAR DE CRACIUN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1481736799.html [Corola-blog/BlogPost/367006_a_368335]
-
și sufletul tău vor fi străini pe pământul înrodit de tine... vei plăti aerul ce răsufli... vei plăti soarele ce te încălzește și locul unde zac oasele mamei tale, vei plăti dreptul să crești vaca ce hrănește copii tăi și boul ce-ți ajută la muncă... trupul tău se va gârbovi sub bătaie și partea ta în lume va fi ocara! Veneticii, zisu-ne-au în limba lor: Al nostru e pământul și acei ce locuiesc pe dânsul... ale noastre câmpurile
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
mă, tâmpitule? --Așa cum mi-ați spus. I-am dat foc la casă. --Păi așa, idiotule? Ziua, în văzul oamenilor? Așa ți-am spus eu? --Da’...nu mi-ați spus când. N-am știut că... --Cu parbrizul cum ai știut, boul bălții? Acum, cine dracu’ te mai scapă? --Nu mă lăsați, dom’ inginer, că nebunu’ mă omoară.Tremurând, Tache a-nceput să plângă. --Taci, dracu’ din gură, tăntălăule! Cine m-a pus să mă încurc cu tine? Inginerul Casapu a intrat
SRL AMARU-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437275530.html [Corola-blog/BlogPost/377381_a_378710]
-
Virgil Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. I Nuntă îndoliată (Fragment in continuare) La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
Cine dracu’ poate crede cocosvârca asta! Cum să dai la pește într-o baltă care e secată de trei luni și doar nisipul și trestiile de pe margine mai amintesc de ea!? Voi ori sunteți idioți, ori mă credeți pe mine bou! Care-i varianta, ca să știu cum procedez? Figurile celor trei trăiau o iluminare... - Ahaaa, așa se explică toată chestia, spuse imprudentul Melu și primi pentru această destăinuire doar un șut în țurloi care-l făcu să fluiere de durere. - Dacă
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
deci copìi ai Lui Dumnezeu? - cu ce e mai copìl al Lui Dumnezeu - un om - despre care se știe - de-acum - cât de ticălos este - și egoist și trădător și mincinos și...? - decât un pui de ciută sau decât un bou din cireadă - ascultător și muncitor pe brazdă - cât e ziulica de lungă...mai exact - cât e ziulica oamenilor de la crâșmă - care beau - chefuiesc și-o bat în cap...?!” “-dar omul este creația zilei a șasea...nu ca...!” “-chiar așa! - omul
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din fâșii de piele argăsită și îmbibate cu păcură. El mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele. Într-o zi, am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... CONTEMPORAN CU DUMNEZEU Mirosea dimineața însorită a mir, Tăcerile alunecau pe nesimțite-n mers, Nu știam că alături poetul Radu Gyr Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza tristețea-n flori Uitase să-nbobocească și mălinul, Iar cerul desena o cruce
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
vor implica în organizarea sărbătorii satului din 2012. În general, gospodăriile sunt mari în Sebeșul de Sus. Ele sunt alcătuite din două case, unite printr-o poartă mare, boltită, în mijloc cu o curte mare, să poți întoarce carul cu boi, iar în spate au anexele (grajduri, cotețe etc). Nu departe de localitate, se află cascada Chiișoara, unde cred că și nea Mitică a ajuns să se scalde, măcar o dată, în copilăria sa. La vreo 2 kilometri de la ieșirea din sat
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
nepriceput care știa însă, de la bunicul Niculiță, rugăciunea, și, în final, apuca s-o spună: „Să ierte Dumnezeu păcatele lui mama Eva, ale mumii Ana, ale sorei mele”... Din nou tatăl intervenea: Dă-ne, Doamne, sanătate! iar Mitică continua: „la boi, la cal, la bivoliță, la porci, la găini, la pisici”, până tatăl se sătura de nepriceperea-i copilărească și-l expedia la culcare: Culcă-te, mă, și dormi! Nici măcar rugăciunea nu poți s-o zici ca lumea! Mai târziu, ducând
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
mai mari îl luau întotdeauna peste picior și-i spuneau ăla mic, stângaciu, iute ca piperu’, ăsta care n-are somn sau, mai rău, mă, tu nu faci nici cât o ceapă degerată, tu n-ai să știi să mâi boii și nici să călărești, și alte apelative care dezarmau, firește, copilul din el. Pe măsură ce a crescut, devenind bărbat în toată firea, Dumitru Sinu a vrut să-și demonstreze, lui însuși în primul rând, și-apoi celor care-l considerau atât
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
troița din răscruce Și mielul fără vină-n primăvară, Iar piatra, ce pe apă se tot duce, Mă doare ca și roata de la moară ; Mă doare brazda, lama de la plug Și poarta ce prin daltă se ridică, Mă doare carul, boii de la jug Și hora-n fiecare duminică ; Mai fă o dată, Doamne, ce-ai făcut, Înalță-mi Soarele din nou peste colină Și prispa casei unde m-am născut, Prin flori de zarzăr umple-o de lumină, O zi mai dă-
DOR (DIN DEPARTARI) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dor_din_departari_valeriu_cercel_1351877838.html [Corola-blog/BlogPost/344991_a_346320]
-
alinta. -Motănelul meu, ursulețul preferat. Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul. -Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu! -Ba tu ești o proastă ca o vacă, o viperă care îmi distruge nervii cu cicăleala ei. Asta ești! Câteva zile nu-și mai vorbeau și stăteau fiecare în camera lor, apoi urma
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/El_si_ea.html [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]
-
unde scrii pe cruci, / Că viața noastră, capăt, n-are - // Mai fă-mi din zdrențe, jucării, / Și de nu știu ce Ți-aș mai cere, / Adu-mi la poartă mulți copii, / Căci ei știu drumul spre-nviere - // Adu din ceruri vaci și boi, / Licori de grumbene, în linguri, / Și vino la păscut, cu noi, / Să ne păzești, că suntem singuri - // Fă-ne colibe din frunzar, / Și mere coapte-n pietre calde. / Ne culcă seara, în cuibar / De șură-n - fânul de smaralde - // Copii
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]