152 matches
-
Iași. VĂSCĂUȚEANU, ELISABETA (1897-1989ă BIOCHIMIST Personalitate complexă, care a urmărit fondarea unei școli de Biochimie la Iași, prof.dr. Elisabeta Văscăuțeanu a fost primul titular al disciplinei de Biochimie de la Universitatea Al.I.Cuza. Născută la 1 noiembrie 1897, în comuna Boureni din Basarabia, a urmat școala primară în satul Larga Veche - Cahul și studiile liceale la Chișinău, între anii 1913-1918. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Științe a Universității din Iași, unde și-a luat licența în Științe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Teodor Castrișeanu, Const. Barcaroiu, Zaharia Stancu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Leon M. Negruzzi, D. Nanu, I. Valerian, V. Voiculescu, Ion Ojog, Mihai Moșandrei, Gallia Tudor. Se publică proză de C. Sandu-Aldea, G. Tițeica, Al. Cazaban, A. Mândru, Al. Lascarov-Moldovanu, N. Pora, Eugen Boureanul, I. Gr. Oprișan, Gh. D. Mugur, Jean Bart, Lia Hârsu, I. Dragoslav, Carol Ardeleanu, Camil Petrescu. Revista dispune de un sector de propagandă culturală și religioasă (Marin Simionescu, G. Tițeica, Petre Sergescu, Gh. D. Mugur), la un moment dat fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
limbii moldovenești sau românești” este probată de o listă de sub 80 de cuvinte, majoritatea substantive și verbe, cu câteva forme italienești (p. 213). Dragoș recunoaște Prutul, Nistrul și Bârladul din olatul străbunilor romani; de la vânătoarea lui au rezultat denumirile Moldova, Boureni, Câmpii lui Dragoș (p. 209, 231), Repedea, Limpedea (p. 233). Orașul Roman, care „nu se afla încă acolo, a fost așezat pentru amintirea izbândei” (p. 228), sau a fost ridicat de Roman, urmașul lui Dragoș (p. 235). Niște cojocari unguri
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
I. A. Bassarabescu, Scrieri alese, pref. edit., București, 1966, Pe drezină, București, 1976, Nuvele și schițe, postfața edit., București, 1985, Un om în toată firea, pref. edit., București, 1988; G. M. Vlădescu, Moartea fratelui meu, pref. edit., București, 1965; Eugen Boureanul, Oameni de demult, pref. edit., București, 1966; Vasile Alecsandri, Călătorii, postfața edit., București, 1975, Istoria misiilor mele politice, postfața edit., București, 2001; Dimitrie Bolintineanu, Opere, I-XII, introd. Paul Cornea, București, 1981-1992, Călătorii, postfața edit., București, 1987, Manoil. Elena, postfața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
mai sus, ce o va înlocui pe cea de pârcălab, era amintită într-un document emis de voievodul Alexandru Lăpușneanu, la 8 iunie <1553-1561, 1564-1567>, prin care i se întărea lui „Ioan Năvrăpăscul, isprav<ni>c de Huși”, ocine în Boureni și Stănislăvești. În cărțile domnești adresate conducătorilor comunității din Huși, ispravnicul apărea totdeauna primul, apoi șoltuzul și pârgarii. Într-un zapis din 25 aprilie 1552, întocmit la Iași, Ștefan Rareș voievod face un schimb de sate cu Episcopia de Roman
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la începutul anului al patrulea, V.l. precizează că nu și-ar fi îndeplinit programul fără concursul unor intelectuali ca Rădulescu-Motru, E. Lovinescu, G. Murnu și Vasile Pârvan, al scriitorilor Tudor Arghezi, F. Aderca, G. Bacovia, Emanoil Bucuța, Lucian Blaga, Eugen Boureanul, I. A. Bassarabescu, Ion Barbu, N. M. Condiescu, Adrian Maniu, Al. Lascarov-Moldovanu, Liviu Rebreanu, Ion Pillat, C. Pavelescu, Mihail Sadoveanu, frații Al. O. și Ionel Teodoreanu, Dem. Theodorescu, Mihail Sorbul, V. Voiculescu, al scriitoarelor Hortensia Papadat-Bengescu, Ticu Archip, Elena Farago
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
, Eugen (18.II.1885, Tecuci - 28.XI.1971, București), prozator și traducător. Este fiul Zoiței (n. Galery) și al lui Gheorghe Boureanul, ofițer. A absolvit liceul la Tecuci, apoi, în 1903, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Drept din Iași. În 1906, locuia la București, unde lucra ca ziarist și ca redactor la „Sămănătorul”. Oscilează între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
t. XXXI, 1908-1909; S.S. [Scarlat Struțeanu], „O istorie din alte vremuri”, ALA, 1921, 4; V. Rugă [Vintilă Russu-Șirianu], „O istorie din alte vremuri”, FLR, 1922, 9; N. Iorga, Cei nebăgați în seamă, UVR, 1925, 33; N. Iorga, Un povestitor: Eugen Boureanul, NRL, 1926, 10; Perpessicius, Opere, II, 311-313; Bădăuță, Note, 25-27; C. Șăineanu, Noi recenzii, 165-168, 247-250; Lovinescu, Scrieri, V, 59-60, VI, 189-190; Sadoveanu, Opere, XVI, 613-614; Alexandrescu, Confesiuni, 260-282; G. M. [George Munteanu], Eugen Boureanul, RL, 1971, 49; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
N. Iorga, Un povestitor: Eugen Boureanul, NRL, 1926, 10; Perpessicius, Opere, II, 311-313; Bădăuță, Note, 25-27; C. Șăineanu, Noi recenzii, 165-168, 247-250; Lovinescu, Scrieri, V, 59-60, VI, 189-190; Sadoveanu, Opere, XVI, 613-614; Alexandrescu, Confesiuni, 260-282; G. M. [George Munteanu], Eugen Boureanul, RL, 1971, 49; Dicț. scriit. rom., I, 350-351; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și introd. I. Popișteanu, Constanța, 1996, 164-166. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
literatura populară și pe cea veche reiese și din titlul rubricilor: „Literaturi străine”, „Oameni și cărți”, „Descrieri de călătorie”, „Literatura populară”, „Pagini din literatura veche”. Literatura originală e ilustrată doar de autori minori, care colaborează cu versuri și proză: Eugen Boureanul și V. Caraivan. Se publică traduceri din Longfellow, Carlyle, Leopardi, Lermontov, Eschil, Ovidiu, Virgiliu, Tibul, Horațiu, Corneille, Villon, Alfred de Musset, Carducci, Baudelaire, Cehov, Schiller, Alfred de Vigny, dar și poezii populare culese de Iustin Volbură, Mihai Oltescu, I. Ursu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287020_a_288349]
-
pe ansamblu erorile flagrante au fost foarte puține. Astfel, în domeniul prozei au beneficiat de premii Calistrat Hogaș (1922), Gh. Brăescu (1923), Lucia Mantu, Jean Bart și Liviu Rebreanu (1924), Henriette Yvonne Stahl, Gh. Brăescu și N. Davidescu (1925), Eugen Boureanul, Liviu Rebreanu și I. A. Bassarabescu (1926), Eugen Boureanul, V. Demetrius și Vasile Savel (1927), Hortensia Papadat-Bengescu, Emanoil Bucuța și Ion Foti (1928), I. C. Vissarion, N. Davidescu, V. Demetrius (1929), Al. Cazaban, Gh. Brăescu și Mateiu I. Caragiale (1930), I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
în domeniul prozei au beneficiat de premii Calistrat Hogaș (1922), Gh. Brăescu (1923), Lucia Mantu, Jean Bart și Liviu Rebreanu (1924), Henriette Yvonne Stahl, Gh. Brăescu și N. Davidescu (1925), Eugen Boureanul, Liviu Rebreanu și I. A. Bassarabescu (1926), Eugen Boureanul, V. Demetrius și Vasile Savel (1927), Hortensia Papadat-Bengescu, Emanoil Bucuța și Ion Foti (1928), I. C. Vissarion, N. Davidescu, V. Demetrius (1929), Al. Cazaban, Gh. Brăescu și Mateiu I. Caragiale (1930), I. Petrovici, Camil Petrescu (1931), Sergiu Dan și G. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
lui M. Eminescu (Luceafărul ș.a.), V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Anton Pann, B. P. Hasdeu, N. Skelitti, Th. Șerbănescu, Gh. Tăutu, N. T. Orășanu, G. Crețeanu, I. N. Iancovescu, C. Pleșoianu, Scarlat Moscu, I. I. Roșca, Al. Candiano-Popescu, E. Boureanul, G. O. Gârbea, I. I. Truțescu, S. Poppini, I. M. Cărbunescu, Al. Depărățeanu, N. G. Rădulescu-Niger, S. V. Ștefănoiu, G. Angelescu, Carol Scrob, I. M. Râureanu, Em. Părăeanu, Veronica Micle, Th. M. Stoenescu, D. N. Voinov, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
Bart (Cazul de la farul Olinca, Dincolo, peste Ocean, Prințesa Bibița), Constanța Marino-Moscu (Amintirile Caterinei State), Hortensia Papadat-Bengescu (doar în primii ani postbelici), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Bal mascat, Golia), Al. O. Teodoreanu (Neobositul Kostakelu, Inelul Marghioliței, O inspecție, Berzele din Boureni), Stejar Ionescu (Zâna fumului, Iubirea lui Dionis, Colecție, romanul Game), Demostene Botez (note de front, Victima, La nunta Tincuții, Obsesie, Domnul Leon, Într-o vacanță), Titus Hotnog (Vrăbioiul alb, Vulcanul, Jertfa laudei, Prințul Aiepa), Lucia Mantu, Axente Frunză (cu povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
V. Voiculescu, Ion Pillat, Emil Isac, D. Iov, Zaharia Stancu, Al. Marius, Al. Robot, Radu Gyr, D. Cosma, G. Gregorian, Gh. Tuleș, cel de proză de Ion Agârbiceanu (Povestea apei, Înainte de examen, La moartea Veronicăi, După denii), Tudor Mușatescu, Eugen Boureanul, D. Iov, Gib I. Mihăescu (Grefa), Ion Marin Sadoveanu, Gala Galaction, I. Lascarov-Moldovanu ș.a. Cezar Petrescu publică fragmente din romanele Baletul mecanic și Comoara regelui Dromichet. La rubrica „Anchetele noastre” răspund Ion Marin Sadoveanu, Nichifor Crainic, Ion Petrovici, Simion Mehedinți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286904_a_288233]
-
afectat prea mult recoltele din Covei. După 1970, în urma drenajelor și a desecărilor, stratul de apă freatică a coborât, umezeala din aer s-a redus și efectele negative se observă în starea vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum județean(asfaltat abia in 2010) care leagă satele Boureni, Covei și Catane; la NE, cu satul Afumați, centrul comunei, formată din Afumați, Boureni și Covei; la est, ceva mai departe, cam
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
coborât, umezeala din aer s-a redus și efectele negative se observă în starea vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum județean(asfaltat abia in 2010) care leagă satele Boureni, Covei și Catane; la NE, cu satul Afumați, centrul comunei, formată din Afumați, Boureni și Covei; la est, ceva mai departe, cam la 15 kilometri, se află comuna Bârca, spre care duce un drum de căruțe, neamenajat, dar important pe
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum județean(asfaltat abia in 2010) care leagă satele Boureni, Covei și Catane; la NE, cu satul Afumați, centrul comunei, formată din Afumați, Boureni și Covei; la est, ceva mai departe, cam la 15 kilometri, se află comuna Bârca, spre care duce un drum de căruțe, neamenajat, dar important pe vremuri; spre sud, la vreo 3 kilometri este satul Catanele Noi, și încă la
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
la vreo 3 kilometri este satul Catanele Noi, și încă la alți 2 kilometri, Catanele Vechi; Spre apus, direcția V-NV, este municipiul Băilești, la vreo 6 kilometri în linie dreaptă. Până la calea ferată Craiova-Calafat sunt 7 kilometri, la halta Boureni, care a fost mult timp singura legătură eficientă către restul lumii. O altă cale de comunicații ar fi Dunărea, care, în primăverile ploioase, până în 1960, când s-au făcut îndiguirile, își trimitea apele, pe Balasan în sus, până aproape de Covei
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
celor din lunca Dunării, pe lângă mult discutata încălzire globală.Dispariția ecosistemului de lacuri și luncă inundabilă, care ajunsese la un echilibru în ultimii 10000 de ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind pe drumul ce leagă satele Boureni și Catane, prin Covei, pe direcția nord-sud, aproape de sat traversăm Canalul Magistral, în prezent secat și părăsit, cu toate stațiile de pompare devastate. În marginea satului, spre stânga, este cimitirul, dincolo de care, spre răsărit, se întinde pădurea Coveiului, de fapt
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
NV a satului, Capul Dealului, un lac mic ,sub un hectar, dar foarte pitoresc, la apus de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă. Către Boureni ar mai fi existat un lac, numit Reni, dispărut încă din perioada interbelică probabil datorită drenajelor. Chiar și pârâul care trecea prin Boureni și alimenta acest lac a cam dispărut.Ultimele trei lacuri menționate aveau amenajate pe maluri instalații de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă. Către Boureni ar mai fi existat un lac, numit Reni, dispărut încă din perioada interbelică probabil datorită drenajelor. Chiar și pârâul care trecea prin Boureni și alimenta acest lac a cam dispărut.Ultimele trei lacuri menționate aveau amenajate pe maluri instalații de irigat grădinile de zarzavaturi, după modelul adus de bulgarii din Băilești, cu o uriașă roată a grădinarului, învârtită de măgari, pentru scos apa
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
întregi, din ceramică, pierdute în timp. Tot în zona Capul Dealului bunicii mei ar fi descoperit, la arat, o căldărușă de aramă, cu capac, în care era pus lanțul de la vatră. Și acestea au dispărut în timp. Satele Covei și Boureni nu apar în harta austriacului Schwantz, executată în 1722 și nici în cea a lui Specht, din 1790, teritoriul acestora fiind marcat ca fâneață și pășune.Prima mențiune istorică sigură a satului Covei este catagrafia Doljului, din 1837, în care
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ca un sat mic, de moșneni, cu numai 63 de familii. Socotind o medie de 5 persoane de familie, reiese că atunci erau vreo 300 de locuitori, pe când satul mânăstiresc Bistreț avea 217 familii și peste o mie de locuitori. Boureni avea 97 de familii iar Cioroiul 62, asta ca să amintim doar satele de moșneni, pentru că celelalte erau de clăcași, plasa Balta mai având 15 sate mânăstirești, 13 boierești, 2 ale spitalului Brâncovenesc și unul mixt. Pe atunci populația din zonele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
un comitet de săteni și cu dania răposatului Kiriță Stănescu și a soției sale Angela, a lui Gheorghe Morega și a soției sale Maria și a sătenilor. Alți preoți care au slujit la Covei au fost Ștefan Simionescu, transferat la Boureni, Ștefan Olteanu, transferat la Bistreț și Petre Petrescu,despre care nu se mai știe nimic. O figură pitorească a fost popa Tăchiță, din anii de după război, poreclit de colegii seminariști Balercă, iar în anii 90 ai secolului trecut a trecut
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]