404 matches
-
vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din 248 gospodării; în satul Boz - 157 gospodării. În sat funcționează o școlă generală și o grădiniță, un cămin cultural, o bibliotecă, un dispensare uman și un dispensar veterinar.</br> Casele își păstrează, în general, tipologia veche, de influență săsească, cu porți mari și curți închise
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
din plasa Miercurea Sibiului, în cadrul județului Sibiu (interbelic).</br> Străveche așezare românească, satul Doștat este atestat documentar din anul 1320. După o monografie a satului Doștat aflată în păstrarea Muzeului de Istorie a municipiului Sebeș, la 1348, hotarul Doștat și Boz era în proprietatea a doi frați, Valentin și Ștefan. Valentin avea doi fii, Paul și Olar, iar Ștefan avea un singur fiu, Johan. Locuitorii comunei Boz au încuviințat proces împotriva lui Valentin și Ștefan, iar în anul 1370 Valentin și
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
aflată în păstrarea Muzeului de Istorie a municipiului Sebeș, la 1348, hotarul Doștat și Boz era în proprietatea a doi frați, Valentin și Ștefan. Valentin avea doi fii, Paul și Olar, iar Ștefan avea un singur fiu, Johan. Locuitorii comunei Boz au încuviințat proces împotriva lui Valentin și Ștefan, iar în anul 1370 Valentin și Ștefan au cerut de la Convent Cals Manost să se judece procesul de mai sus și să se facă hotar între Doștat și Boz.</br> Începând cu
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Johan. Locuitorii comunei Boz au încuviințat proces împotriva lui Valentin și Ștefan, iar în anul 1370 Valentin și Ștefan au cerut de la Convent Cals Manost să se judece procesul de mai sus și să se facă hotar între Doștat și Boz.</br> Începând cu anul 1350 aceste localități s-au colonizat cu sași, care au părăsit satul Doștat prin anul 1500, dar au lăsat o vie amprentă atât asupra denumirii satului Doștat, care se traduce prin “Poarta orașului - Poarta cetății”, cât
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
numele aduse în fața publicului fiind de cele mai multe ori ale unor obedienți ai timpului, filmele și ele exclusiv sovietice, iar cărțile îndeobște traduceri apărute la Editura Cartea Rusă. „Vitrina cărții” este dedicată cronicilor și recenziilor literare. Scriu aici Isaiia Răcăciuni (Lucian Boz, „Franța 1938-1944”, 15 ani de la moartea lui Maiakovski), Al. Cerna-Rădulescu (Însemnări despre literatura sovietică), Zaharia Stancu (N. Cobar, Homer antifascist). Comemorări sau apariția unor volume considerate speciale prilejuiesc articole mai substanțiale în nuanțări estetice sau de evocare literară, cele mai multe semnate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
fără vânturi puternice, cu o temperatură medie anuală de 9-11 grade, iar cantitatea de precipitații anuale ajunge la valoarea de 700 mm. Etimologia cuvântului Bozovici, atât în tradiția locală cât și după unele date cu caracter științific, vine de la cuvântul "boz" o plantă care se pare că creștea din abundență în zona actuală a comunei Bozovici. Printre localnici mai circulă legenda potrivit căreia, la umbra tufelor de boz pășteau oile unui cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
tradiția locală cât și după unele date cu caracter științific, vine de la cuvântul "boz" o plantă care se pare că creștea din abundență în zona actuală a comunei Bozovici. Printre localnici mai circulă legenda potrivit căreia, la umbra tufelor de boz pășteau oile unui cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la Poiana Pădijel și le-a spus fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să vă așezați, că urșii și lupii nu vin ca să vă
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
București, 1937; Herculanele au răsărit din legendă, Sibiu, 1939; Biruitorii, oameni cu suflet de zei, București, 1941; Rex Poeta Cotis, pref. A. Rădulescu, Milano, 1978; Piatra neagră. Convoiul flămânzilor, îngr. Ion Nistor, pref. Al. Piru, București, 1990. Repere bibliografice: Lucian Boz, „Piatra neagră”, RP, 1931, 3897; Pompiliu Constantinescu, „Piatra neagră”, VRA, 1931, 164; Perpessicius, Opere, IV, 341-345, XII, 431-432; b., Cu d. George Acsinteanu despre „Convoiul flămânzilor”, FCL, 1935, 1214; Nicolae Roșu, Doi romancieri: T. C. Stan și George Acsinteanu, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
1-2; Silviu Cernea, „Bulgări și stele”, „Litere”, 1934, 5; Matei Alexandrescu, [N. Crevedia], „Litere”, 1934, 7, 10; Octavian Șireagu, N. Crevedia, Marta D. Rădulescu, Cazul Marta D. Rădulescu, VL, 1934, 158-160; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, I, București, 1934, 195-198; Boz, Cartea, 131-136; Romulus Demetrescu, „Buruieni de dragoste”, PLI, 1937, 1; Grigore Bugarin, „Buruieni de dragoste”, „Banatul literar”, 1937, 1; Cioculescu, Aspecte, 121-123; Lovinescu, Scrieri, VI, 97, 248; Al. Piru, „Maria”, „Iașul”, 1938, 169; C. Fântâneru, „Maria”, UVR, 1938, 16; Papadima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
inversă (în cazul sunetelor în schimbare, cum erau b și m - a se vedea Tibiscus pentru Timiș), de către cel care a scris documentul. Baza formei Buseos a fost propusă pornind de la un apelativ trac *bhug, „a îndoi“, de la sl. băză, boz, baz, băz „boz“) sau de la un antroponim (trac. Buas, Buos). Slavii au putut adapta fonetic finala specificului lor lingvistic, rostind numele ca Bozov (a se compara cu forma latinească din documente „inter Bozam et Prahow“). Apariția lui z s-ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunetelor în schimbare, cum erau b și m - a se vedea Tibiscus pentru Timiș), de către cel care a scris documentul. Baza formei Buseos a fost propusă pornind de la un apelativ trac *bhug, „a îndoi“, de la sl. băză, boz, baz, băz „boz“) sau de la un antroponim (trac. Buas, Buos). Slavii au putut adapta fonetic finala specificului lor lingvistic, rostind numele ca Bozov (a se compara cu forma latinească din documente „inter Bozam et Prahow“). Apariția lui z s-ar putea datora unei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un antroponim (trac. Buas, Buos). Slavii au putut adapta fonetic finala specificului lor lingvistic, rostind numele ca Bozov (a se compara cu forma latinească din documente „inter Bozam et Prahow“). Apariția lui z s-ar putea datora unei etimologii populare (< boz, „soc“, facilitată de analogia cu alte nume de locuri de tipul Bozovoci, Bozieni, Bozia, Bozieș etc.). Această formă a putut deveni în romînă Buzău (prin închiderea lui o la u și interpretarea lui -ov ca -ou, cum s-a mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin intermediarul slav Bozov (< Băzov) este mai plauzibilă decît formarea toponimului de la antroponimul maghiar Boza, Bodza (< boza, bodza, „soc“, „sombucus“). Soluția privind continuarea de numele Buzău a stră ve chiului Museos nu trebuie contrapusă mecanic unei variante slave (Bozov < sl. boz), care a putut funcționa ca o ipotetică for mă intermediară pentru „ajustare“, prin etimologie populară sau contaminare, a toponimului tracic. De altfel, un astfel de toponim, Bozovo, a fost înregistrat la aromîni de către Gustav Weigand. Forma Bozen, atestată în documentele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este adjectivală (sl. -inu) sau substantivală (sl. -ina). Paralelele din teritoriile slave (Mostița, Moșna, Moșnaia, Mohovo, Moșnik, Mașnica etc.) susțin această bază. În Moșna, ierul mare (transcris ŭ, u, w, o) a devenit o (ca în Bozna < *Bușina < sl. buzu, „boz“, și ca în apelativul romînesc de origine slavă boz). Numărul mare de toponime apropiate ca formă de Moșna și răspîndirea lor largă recomandă ca foarte plauzibilă baza apelativă slavă, dar nu exclude, pentru unele dintre toponime, o bază antroponimă. Ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din teritoriile slave (Mostița, Moșna, Moșnaia, Mohovo, Moșnik, Mașnica etc.) susțin această bază. În Moșna, ierul mare (transcris ŭ, u, w, o) a devenit o (ca în Bozna < *Bușina < sl. buzu, „boz“, și ca în apelativul romînesc de origine slavă boz). Numărul mare de toponime apropiate ca formă de Moșna și răspîndirea lor largă recomandă ca foarte plauzibilă baza apelativă slavă, dar nu exclude, pentru unele dintre toponime, o bază antroponimă. Ar fi un alt caz de omonimie între toponime cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
despre corespondența lui V. Pârvan), Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu ș.a., precum și A. Clarnet, F. Aderca, Ion Călugăru, Ionel Jianu (semnând Vivian Bell), Pompiliu Constantinescu, Petru Comarnescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica, Arșavir Acterian (și sub pseudonimul Aristide Manu), Octav Șuluțiu, Lucian Boz, aceștia din urmă începând acum o colaborare întinsă pe mai mulți ani. Relativ sărac e compartimentul creației originale, reprezentată prin versuri de Radu Boureanu, proză de Al. Sahia (Sarah a sărutat pe Crist), Gh. Brăescu, Cezar Petrescu (Comoara regelui Dromichet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
224-225; Șerban Cioculescu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, ADV, 1929, 13 823; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 219-224; D.I. Suchianu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, VR, 1929, 12; Constantinescu, Scrieri, V, 57-67; Perpessicius, Opere, III, 222-226, V, 89-91, VI, 133-136, VII, 130-133, 360-364; Lucian Boz, La un pahar de bere..., ALA, 1933, 636; Romulus Demetrescu, „Tămâie și otravă”, PLI, 1934, 3-4, 1936, 3-4; G. Călinescu, „Tămâie și otravă”, ALA, 1934, 723, 1936, 791; Șerban Cioculescu, Al. O. Teodoreanu, ADV, 1936, 15 858; Lovinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
a lui Anton Pann”, „Ultima oră”, 1929, 127; Mircea Damian, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Bilete de papagal”, 1929, 459; T. Arghezi, Al. V. Bratu, [Romulus Dianu], „Cronicarul”, 1930, 3; Camil Baltazar, Romulus Dianu, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Lucian Boz, Romulus Dianu, „Adorata”, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Const. D. Ionescu, Două romane autobiografice, G, 1930, 8-9; Șerban Cioculescu, Romulus Dianu, „Adorata”, ADV, 1932, 14 929; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Nopți la Ada-Kaleh”, CRE , 1932, 1428; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Târgul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
buletin 31; [Interviuri cu Claudia Millian], DRI, III, 336-352; Tudor Teodorescu-Braniște, „Șapte gâște potcovite”, ADV, 1932, 14 775; Vasile Timuș, „Șapte gâște potcovite”, RP, 1932, 4236; George Mihail Zamfirescu, „Șapte gâște potcovite”, G, 1932, 3; Miller - Săndulescu, Evoluția, 340-348; Lucian Boz, „Întregire”, CLI, 1936, 32; Cioculescu, Aspecte, 150-152; Stelian Constantin-Stelian, „Întregire”, CL, 1936, 4-7; Pompiliu Constantinescu, „Întregire”, VRA, 1936, 452; Lovinescu, Scrieri, VI, 113-114, 354; Vasile Timuș, „Vreau să trăiesc”, RP, 1937, 5760; Petru Manoliu, „Vreau să trăiesc”, „Credința”, 1937, 1009
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
Gh. Nenișor, „Faits de l’irréalité immédiate”, par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 294; Constantinescu, Scrieri, I, 314-320; Șuluțiu, Scriitori, 198-207; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 65-68; Ionescu, Război, I, 99-100, 276-279, 302-304; Biberi, Études, 177-181; Lucian Boz, Rânduri despre o carte ciudată, ADV, 1936, 16 135; George Adrian, [M. Blecher, „Întâmplări în irealitatea imediată”], „Gazeta”, 1936, 768; Gh. Nenișor, „Coeurs cicatrisés”, par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 546; Dan Petrașincu, Un roman al durerii, RP
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru obținut din amestecul dintre tescovină cu apă (țâghir). Pentru a fixa coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru obținut din amestecul dintre tescovină cu apă (țâghir). PRELUCRAREA LEMNULUI Această activitate era întâlnită în fiecare gospodărie, răspunzând nevoilor vieții de zi cu zi. În satele comunei existau câțiva dulgheri renumiți în construirea caselor, tâmplari și stoleri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plante. Maroul se obținea din frunze de ceapă, diversele nuanțe de galben din alior, frunze de agud, zarzăr, brândușă, coajă de arin, albastrul din flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul copiilor”. Instrumentul cu care se încondeiază ouăle se numește chișiță. Se pot obține ouă colorate cu cinci sau șapte culori, care nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vindece vitele umflate din cauză că au mâncat lucernă verde, muștar, știriță sau caprifoi. Vindeca, de asemenea, animalele bolnave de rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau de la unghie era tratată cu răzătură de rădăcină de boz, era dată în mâncare, amestecată cu tărâțe de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean Mitrea din Oncești cu albuș de ou ars și praf de sare sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau de la unghie era tratată cu răzătură de rădăcină de boz, era dată în mâncare, amestecată cu tărâțe de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean Mitrea din Oncești cu albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]