250 matches
-
din andrea (nu crez să-i iasă altceva decât plovere cu cocoașă) și nu face decât să trimită asupra noastră, a ăstora de la noi din cartier, o căruță de boli și de blesteme: fălcariță, vânt sec, ducă-se pe pustii, brâncă, boala copiilor, ceas rău, bube dulci, luat de vânt, mâncărime la inimă sau înnecăciune, de-ți vine tîrșă și să te mai plimbi pe propriile grisine. Unii din noi cică și-au trântit chiar niște magazioare, cu vacă, porc, orătănii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
anturat cu cele mai vestite și îndrăgite cântărețe ale Operei. Dar își pocnea degetele... Și astea (care are în gâtlej cîte-un megafon) urla de sus, de la etajul zece, peste opt străzi, la responsabilul de la Alimentara... care înțepenea și percuta, pe brânci, să-i aducă lui meșterul Calistrat kilogramul lui de vin pelin, din care ăsta își extrăgea învățăturile lui despre strung... De abia peste doi ani și-a dat săracul seama că nu mai răzbea să se culce deodată cu toate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
57" Atunci când nu pui În practică tot ce ai Învățat În teorietc " Atunci când nu pui În practică tot ce ai Învățat În teorie" „Câștigător este cel care Își recunoaște harul pe care i l-a dat Dumnezeu, care muncește pe brânci să-l transforme În aptitudini și care folosește aceste aptitudini pentru a-și atinge țelurile.” Larry Bird, jucător profesionist de baschet E greu să scrii o carte cu 57 de „Capcane” și s-o lași pe cea mai periculoasă la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
timpuriu și socotită./ Căci dacă lumea judecă hai-hui/ Virtutea, el făcu dreptatea lui/ Acestor haruri, hotărând ca ea/ Să-i fie soață, alta nimenea.”786 Atitudinea fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența în cămin, supunerea deplină în fața dorințelor masculine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau grâu se îmbolnăvește de rumegătură, boală care împiedică stomacul să digere. Pentru vindecare, i se dă animalului o jumătate de kilogram de grăsime de porc și ridichi rase cu sare. Pentru vindecarea bolilor de dalac 1 - la vite, de brâncă 2 - la porci și de talan 3 - la cai, se utiliza spânțuirea ce se făcea de către nălbari, care foloseau rădăcinile subțiri de spânț. Acestea, lungi de 4 cm, se legau câte 8 și se înfășurau cu cânepă ca să stea la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
timpuriu și socotită./ Căci dacă lumea judecă hai-hui/ Virtutea, el făcu dreptatea lui/ Acestor haruri, hotărând ca ea/ Să-i fie soață, alta nimenea.”786 Atitudinea fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența în cămin, supunerea deplină în fața dorințelor masculine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
coada șoricelului, faptnic, scuturătură de fân, focușor, lapte dulce nefiert, cu fiertură din frunze de mac de câmp, crengi de măr dulce, mătrăgună, de pelin, de plescăiță, cu rachiu, spirt, moare de varză sau cu fiertură de buruiană de vărsat. BRÂNCĂ (erizipel) Boală contagioasă specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare și prin apariția unor pete violacee. La oameni apare rar, când cineva a consumat carne de porc bolnav de brâncă. Se manifestată prin umflarea capului și a venelor de la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de varză sau cu fiertură de buruiană de vărsat. BRÂNCĂ (erizipel) Boală contagioasă specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare și prin apariția unor pete violacee. La oameni apare rar, când cineva a consumat carne de porc bolnav de brâncă. Se manifestată prin umflarea capului și a venelor de la gât, a feței, dureri mari de cap, umflarea gurii, dureri la Încheieturi, la picioare, lipsa poftei de mâncare. Oblojeli cu rădăcină de brânca porcului, fiartă și Îngroșată cu tărâțe de grâu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cineva a consumat carne de porc bolnav de brâncă. Se manifestată prin umflarea capului și a venelor de la gât, a feței, dureri mari de cap, umflarea gurii, dureri la Încheieturi, la picioare, lipsa poftei de mâncare. Oblojeli cu rădăcină de brânca porcului, fiartă și Îngroșată cu tărâțe de grâu; cu rădăcină de brânca porcului dată prin răzătoare și amestecată cu untdelemn sau plămădită În rachiu; cu mațe de dovleac (bostan) prăjite În ulei; cu coajă de tei macerată În rachiu, spirt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
umflarea capului și a venelor de la gât, a feței, dureri mari de cap, umflarea gurii, dureri la Încheieturi, la picioare, lipsa poftei de mâncare. Oblojeli cu rădăcină de brânca porcului, fiartă și Îngroșată cu tărâțe de grâu; cu rădăcină de brânca porcului dată prin răzătoare și amestecată cu untdelemn sau plămădită În rachiu; cu mațe de dovleac (bostan) prăjite În ulei; cu coajă de tei macerată În rachiu, spirt sau oțet. Spălături cu fierturi din rădăcină de brânca porcului, cu rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu rădăcină de brânca porcului dată prin răzătoare și amestecată cu untdelemn sau plămădită În rachiu; cu mațe de dovleac (bostan) prăjite În ulei; cu coajă de tei macerată În rachiu, spirt sau oțet. Spălături cu fierturi din rădăcină de brânca porcului, cu rădăcină de brusture, ștevie creață la care se adaugă smirnă (pulbere). Ceai de rocoină, o lingură de plantă mărunțită la un litru de apă clocotită, care se bea Într-o zi. Cataplasme din merișor proaspăt cu fiertură din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu pucioasă, precum și cu ceai din scoarță de lemn câinesc. Alifie din pucioasă și stirigoaie, de iarbă mare și sămânță de cânepă pisată, din șoricioaică, coajă de gorun și leșie de ciocălăi; cataplasme cu zeamă din rădăcini de știrigoaie. Erizipelul (brâncă, orbalț) Boală infectocontagioasă a pielii și a țesutului subcutanat, datorat unui streptococ, localizată cel mai adesea pe față, apoi pe membrele superioare și inferioare, manifestată prin inflamarea, Înroșirea și tumefierea tegumentelor atinse, Însoțite de dureri locale, frisoane și stare febrilă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
38 ș. Sticla va sta 14-16 zile Într-un loc călduros, după care se frecționează zona ombilicală, de mai multe ori pe zi, din care ultima seara, la culcare, până ce dispar "ratările", sau cel puțin se răresc mult. Esență de brânca ursului, preparată astfel: se culeg frunzele și tulpinile plantei, se spală bine și se mărunțesc, introducându-se Într-o sticlă, În care s-a pus alcool de 38-40 ș. Se lasă la macerat 2 săptămâni, Într-un loc călduros, după
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nuc, de mușețel, de rozmarin și șovârf, cu fiertură de cimbru. Ceai de brusture, buruiană neagră, săgetătură, coada șoricelului, ciuboțica cucului, cimbru, cârcei de vie, mentă, otrățel, mușețel, secărică, troscot, vâsc. Oblojeli cu fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie, de untul pământului, iarba șarpelui sau viperină. AMEȚELI Băi la cap cu fierturi de albăstrele, de argințică, de rădăcini de boz, mătrăgună, mușețel, siminoc
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
le freci și să bei. Pentru durere de inimă și sau de răceală: să iei rachiu de drojdie și untdelemn și să Îl pui la foc, să-l fierbi, să-l bei și să te Învelești bine. Pentru arsură sau brâncă: să iei săpun și inimă de ridiche, să freci locul cel bolnav, să iei sânge de iepure și rac, să ungi locul cel bolnav, muștar alb pisat mărunt cu lapte dulce să speli locul acela. Pentru tuse: să iei podbal
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de cânepă de vară și să o aprindă În casă, să astupe coșul (hornul) și ferestrele foarte bine, că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru pecingine și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes Zoster: foc viu. Herpes: arșiță, spuzeală. Furunculi: furnicei, bube, buboaie, zgaibe, imă, copturi, apostime. Scabie: râie, fudulie, boierie, răpănaș, corosta. Erizipel: brâncă, orbalț, roșață, foc viu, bubă neagră. Antrax. Pustulă malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă. Pitiriazis
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de cioclu - se străduiește din răsputeri „să disciplineze mormanul haotic de oameni și de saci ce forfotesc într-o învălmășeală de nedescris”. Oare n-am putea vedea în el un simbol al regizorului de teatru? Al regizorului care le dă brânci actorilor în dulap, îi azvârle dintr-un loc în altul ca pe niște corpuri neînsuflețite, ca pe niște păpuși de cârpă și care este totuși singurul în stare să le dea viață sau să-i readucă la viață. Un grupaj
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Credeam că biciul e mai eficient decât vorba dulce. Când le-am vorbit dur unor angajați, chiar am crezut că fac un serviciu companiei. Mi-am închipuit că își vor lua mult mai în serios slujbele și vor munci pe brânci dacă le arăt că nu accept orice aiureală drept scuză. În plus, firma trecea prin dificultăți financiare, ceea ce nu prea lăsa loc pentru vorbe mieroase. Când nu poți oferi recompense, numai biciul rămâne cea mai bună motivație. Cel puțin asta
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Ilie: Nu știu, dar asta nu mai are importanță pentru că acum sînt convins că e cea mai bună treabă ce-o am de făcut. Mina: (trecînd peste calmul cu care a primit vestea) Ce să-ți spun! Lumea dă în brînci să-și facă o viață mai bună acum, acum pe pămînt și dumnealui se îngrijește de confortul de sub pămînt. Ilie: (dispus să treacă cu vederea) Mina, nu te supăra, dar ești complet ruptă de realitate. Mai întîi, a da brînci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe drum, află și alții că tot umbli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]