251 matches
-
răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963). Solurile caracteristice depresiunii de contact sunt: cernoziomuri cambice (cu fertilitate mare); soluri neevoluate aluviale tipice) ocupă cea mai mare suprafață a depresiunii); coluvisolurile (se întâlnesc pe terasele joase ale Bahluiului). CONCLUZII
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
li se dea, ei să ceară.” „N-aș crede. Să știi, sunt foarte dezamăgit din acest punct de vedere. Nu mai există embrionul, miezul acela mobilizator în rândul cetățenilor... din punctul meu de vedere aș munci până aș cădea pe brânci pe ei.” „Nimeni nu mai lucrează fără bani... au trecut acele idei de patriotism... gata cu patrioticul... să facem ceva din patriotism local.” Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 7. Opinii ale sătenilor despre participarea la munca voluntară „E greu... Foarte greu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Cordusio, Brescia, 1992. Ninci, Renzo, "Lo scrutinio elettorale nel periodo albizzesco (1393-1434)", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 39-60. (di) Pagolo Morelli, Giovanni, Ricordi, în Mercanti scrittori, Vittore Brânca (ed.), Rusconi, Milano, 1986. Palmieri, Matteo, Ricordi fiscali, 1427-1474, Elio Conți (ed.), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984. Pesman Cooper, Roslyn, "The Florentine Ruling Group Under the Governo Popolare, 1494-1512", în Studies în Medieval and Renaissance History
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Group Under the Governo Popolare, 1494-1512", în Studies în Medieval and Renaissance History, n.s., VII, 1984-1985. Phillips, Mark, The Memoir of Marco Parenti: A Life în Medici Florence, Princeton University Press, Princeton, 1987. Pitti, Buonaccorso, Ricordi, în Mercanti scrittori, Vittore Brânca (ed.), Rusconi, Milano, 1986. Rubinstein, Nicolai, "The Beginnings of Political Thought în Florence", în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, V, 1942, pp. 198-227. ---, "Îl Poliziano e la questione delle origini di Firenze", în Îl Poliziano e îl suo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
della giustizia", în Atti del convegno șu i comuni rurali nella loro evoluzione storica con particolare riguardo alla Valdinievole, Comune di Buggiano, Buggiano, 1983, pp. 21-28. Pitti, Buonaccorso, "Ricordi", în Mercanti scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, Vittore Brânca (ed.), Rusconi, Milano, 1986, pp. 414-415. Post, Gaines, "Rațio Publicae Utilitatis, Rațio Status, and Reason of State, 1100-1300", în Post, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State, 1100-1322, Princeton University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. Queller, Donald
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
confruntă studiul libri di famiglia stă în sfera studiului formalist, de catalogare a manuscriselor și de pregătire a edițiilor critice. Punctul forțe al celor mai bune studii de specialitate în domeniul cercetării literare, precum cele semnate de Armando Petrucci, Vittore Brânca, Leonida Pandimiglio și Fulvio Pezzarossa, a fost focalizarea energiilor pe găsirea unor temeiuri textuale și formale de definire a unui corpus literar al libri di famiglia 4. Totuși, în acest proces de delimitare a unui grup de texte ar fi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1982, pp. 3-45. Boutier, Jean, "Leș 'Notizie diverse' de Niccolò Gondi (1652-1720). A' propos de la mémoire et des stratégies familiales d'une noble florentin", în Mélanges de l'École française de Rome. Moyen Age, Temps modernes, 98, 1986, pp. 1097-1151. Brânca, Vittore, Mercati scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, Rusconi, Milano, 1986. Bryson, Frederick R., The Sixteenth Century Italian Duel; A Study în Renaissance Social History, University of Chicago Press, Chicago, 1938. Bullard, Melissa Meriam, "Marriage Politics and the
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
eds), De Gruyter, Berlin, 2000, pp. 31-53. Benjamin, Walter, "On the Concept of History", în Selected Writings Vol. 4, 1938-1940, Howard Eiland și Michael W. Jennings (eds), Harvard University Press, Cambridge, MĂ, 2003, pp. 389-400. Boccaccio, Giovanni, Amorosa vision, Vittore Brânca (ed.), Mondadori, Milano, 1974. Botley, Paul, Latin Translation în the Renaissance: The Theory and Practice of Leonardo Bruni, Giannozzo Manetti and Desiderius Erasmus, Cambridge University Press, Cambridge, 2004. Bouwsma, William J., "The Two Faces of Humanism: Stoicism and Augustinianism în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Comparisons and Relations, Sergio Bertelli, Nicolai Rubinstein și Craig Hugh Smyth (eds), La Nuova Italia, Florența, 1989, I, pp. 101-133, cu discuțiile despre această transformare care a avut loc în statul Milano. 14 Buonaccorso Pitti, Ricordi în Mercanti scrittori, Vittore Brânca (ed.), Rusconi, Milano, 1986, pp. 414-415. 15 Termenul în Pescia era de la 2 aprilie până la 2 octombrie 1440; ASF, Tratte, 984, fol. 25v. 16 Termenul în Pistoia era cuprins între 1 octombrie 1446 și 31 martie 1447; ASF, Tratte, 984
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de Manettis, et quod insignia vere et perfecte amiciție inter dictum Gianozum et commune Piscie intelligantur esse et sînt dictă". Măsură a fost aprobată printr-un vot de 29 la 0. 42 Buonaccorso Pitti, Ricordi, în Mercanti scrittori, ed. Vittore Brânca, Rusconi, Milano, 1986, p. 346. 43 Sân Gimignano devenea nasul lui Luigi Pitti în 1414: Pitti, Ricordi, p. 347. Sân Miniato acționează că nas al lui Iacopo Niccolini în 1398: Christiane Klapisch-Zuber, La maison et le nom. Stratégies et rituels
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
56-61; Daniel P. Waley, The Italian City-Republics, McGraw-Hill, New York, 1969, pp. 66-73. 63 Într-un document din 1378; ASF, Tratte 1083 [cât.?], fol. XXVr. 64 Buonaccorso Pitti, "Ricordi", în Mercanti scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, (ed.) Vittore Brânca, Rusconi, Milano, 1986, pp. 414-415. 65 ASM, Registri delle missive, 123 (1475-1476), fol. 62r: "se tu hai bene notato quello che per altre te havemoscripto, l'officio tuo et de li altri che havemo mandati per Commissarii în le cittate
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Bureaucracy. The Florentine Patricians, 1530-1790, Princeton University Press, Princeton, 1986, pp. 37-40. 9 Vezi Mohlo, p. 308. 10 Articolul lui Pandimiglio conține referințe la alte eseuri ale sale. Ricordi realizate de Pitti și Morelli au fost acum publicate în Vittore Brânca, Mercati scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, Rusconi, Milano, 1986. 11 Vezi, de exemplu, splendidul text publicat de Balestracci La zappa și, de acelasi autor, "Le memorie degli altri". [Duccio Balestracci, "Le memorie degli altri. Ricordanze, libri di
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau grâu se îmbolnăvește de rumegătură, boală care împiedică stomacul să digere. Pentru vindecare, i se dă animalului o jumătate de kilogram de grăsime de porc și ridichi rase cu sare. Pentru vindecarea bolilor de dalac 1 - la vite, de brâncă 2 - la porci și de talan 3 - la cai, se utiliza spânțuirea ce se făcea de către nălbari, care foloseau rădăcinile subțiri de spânț. Acestea, lungi de 4 cm, se legau câte 8 și se înfășurau cu cânepă ca să stea la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a oferi fiului "o treaptă a cunoașterii", "hrisovul vostru cel dintâi": "Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte,/ Decât un nume adunat pe-o carte". Sugerând suferința celor care aspirau spre lumină, poetul i-a înfățișat târându-se pe brânci, "prin râpi și gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Notațiile de fals jurnal care acaparaseră interesul poetului păreau să se estompeze în Tărâm transcendent (1939), însă B. nu mai are forța de a crea imagini originale și recurge la clișee, la alăturări nefericite de vocabule: „mizeria cotidiană, suava mea brâncă”, „dureroasa mea tribulație”, „ineluctabila mea tristețe”, „gâlgâitoare [...] vie”, „să-mi redea elevația” etc. Acela în care mulți critici literari vedeau o speranță a poeziei vremii va scrie după 1947 versificări de circumstanță închinate „clasei muncitoare” și noii puteri politice ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
aer, nici pre pământ a lăcui" (s.m.)27. Prin urmare, alege să fie independent, chiar dacă prețul este izolarea, viața dusă la adăpostul tenebrelor: "Deci cât pentru alégerea locului lăcașului mieu ar fi, aceasta să știți că precum în borta pietrii brânca Leului de groasă nu încape (că a multe lucruri mărimea de scădere și grosimea îngreuiere de împiedicare ieste), așé în întunérecul nopții ochiul Vulturului nu videa, cu care chip eu decât Leul mai aciuat, iară decât Vulturul mai fericit sint
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un fel de artă poetică: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine, / Prin râpi și gropi adânci, / Suite de bătrânii mei pe brânci, / Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. / Cartea mea-i, fiule, o treaptă.” Iar la D., poemul Destin cu cioburi începe așa: „Crâșmarul aplecat peste tejghele / Înfige-n noapte șiș, până-n prăsele; / La masa cu clondire de răvac / S-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
mă ucidă. Voiam să-l impresionez pe Titus, să-l zgudui din teribila lui detașare. — Să te ucidă? Cum? — El m-a îmbrâncit în apă. Căderea mea în groapa din mare n-a fost un accident. El mi-a dat brânci. Titus nu părea prea emoționat. S-a aplecat în față și și-a scărpinat glezna, în locul în care-l înțepase o gâză. — L-ai văzut? — Nu, dar l-am simțit. — Atunci de unde știi că era el? — Cine altul putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
deși știa dinainte ce urma să i se răspundă: „De unde-s ai tăi, din București?“. „Din Bărbulești-Gară“, a răspuns Brăduț. „Legionari de provincie - a făcut cu un dispreț nedisimulat, de om matur trecut prin multe, Aurelian Barbăneagră -, ce mare scofală!“ Brânca ursului Ilie I. Ilie a început să crească din nou după ce a împlinit 45 de ani. „Tâmpiți mai sunt unii doctori“, și-a zis Ilie I. Ilie când a descoperit că creștea cu aproape un centimetru pe lună. La 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe plâns. „Bate-mă, omoară-mă, Iliuță - a zis ea printre sughițuri -, eu sunt de vină. În nemernicia mea, c-am dorit ca orice muiere bărbați înalți și m-am ales cu un soț scurt, ți-am pus decoct de brânca ursului în ceai. Am citit într-o revistă că ajută la bărbați și acum proasta de mine nu știu cum să te opresc din crescut.“ Sofica adunase într-un șifonier tot felul de reviste cu sfaturi practice. Răsfoindu-le, Ilie I. Ilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, București, 1997. 350. Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei istorice a evreilor din România, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, București, 1998. 351. O lume Într-o carte de bucate. Manuscris din epoca brânco venească, ediție Îngrijită de Ioana Constantinescu, studiu introductiv de Matei Cazacu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 352. Andrei Oișteanu, „L’utilisation des plantes narcotiques et hallucinogènes par les Géto-Daces et les Roumains”, În Etudes et Documents Balkaniques et Mediterranéens
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lopățică în mână, au plecat spre școală, tata înainte, mama după el. Au despicat cărare cu piepturile și nu s-au plâns nimănui că nu s-au curățat drumurile. Și așa, zi de zi, an de an, au muncit pe brânci și au alfabetizat tot satul și au adus copiii cei mai săraci la școală, făcând învățământ de calitate, din mâna lor ieșind oameni mari cu care astăzi Frasinul se laudă. În toată această muncă asiduă nu i-a mânat din
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe drum, află și alții că tot umbli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]