888 matches
-
rolul de capitală istorică. Preotul ne-a istorisit cum au decurs acele momente în curtea bisericii și de cum am intrat în biserică, pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul părea maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și cu soția sa - Maria. De curând am citit discursul pe care la ținut MS Regele după semnarea actelor care
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
probate convingător de la debutul din 1956 (la vârsta de numai 24 de ani!) în genul proteic, cu „Ochiu dracului”, ori de la „Plângerea lui Dracula” (1977) până la „Patriarhii” (1979), „Romanul nopții de februarie” (1984), detronarea „Domnitorul Alexandru Ioan Cuza” (1866), „Anonimul Brâncovenesc” (1994), „Spionii birocrați” (1996) sau până la „Roma Termini”, cap de pod al ciclului „Blesteme contemporane”, lansat în 2011. Corneliu Leu - paltin semeț și brad argintiu, veșnic verde, în Panteonul bărbaților exemplari ai culturii române de la cumpăna mileniilor al doilea și
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
ea și-a găsit “domiciliul flotant” coabitând peste ani cu a altui frate mai mic într-ale ideologiei, de data asta de pe meleagurile mioritice, cea a lui dr. Petru Groza, “zăcând de minune și în înțelegere” post-mortem, undeva pe lângă Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia. Greutatea în fier a operei lui Boris Caragea cântărea 5 tone, avea 7 m înățime și fusese turnată în urma topirii statuii ecvestre a regelui Carol I. Se pare că noul complex statuar din Piața Presei Libere va fi
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
opiu transformate vor potoli ca-n paradis durerile de nedescris. O mică floare, minunată cu un parfum suav, ușor, se poate însă transforma într-un dușman necruțător. Depinde doar de noi să știm natura cum s-o folosim... NUFERI Palatul brâncovenesc cu pădurea ce-l umbrește în lacul Mogoșoaia frumusețea-și oglindește. Lei ce străjuiau palatul sunt acum stane de piatră dar păzesc cu strășnicie zâna adormită-n vatră. Ne plimbăm pe lac cu barca și privim în depărtare - peisajul ce
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]
-
pentru care lucrase cu determinare și talent peste un sfert de secol, era confirmarea unei adevărate vocații a sacrificiului pentru unii dintre marii conducători ai poporului nostru. Un secol mai tarziu, atunci când regimul politic turco-fanariot impus Țărilor Române după Martiriul Brâncovenesc, devenise de nesuportat pentru societatea românească, avea să se ivească un alt Martir al Neamului: Tudor Vladimirescu, cel care, în iarna și primăvara anului 1821, a îmbrăcat cămașă morții și a pornit în fruntea pandurilor săi din Mehedinți și Gorj
MARTIRII NEAMULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349488_a_350817]
-
noi”, „căpitanul întregii Creștinătăți” înălțându-și în Cetatea de pe Maris o capelă ortodoxă de rugăciune, astăzi dispărută cu desăvârșire. M-am dus la Plăviceni ca să leg, o dată mai mult, Mureșul de Olt, deoarece (și) în județul Mureș există o localitate Brâncovenești, însă numită astfel nu în amintirea martirului domnitor Constantin Brâncoveanu, ci nemurindu-l pe Sava Brancovici, mitropolit ortodox al Ardealului (1656-1660; 1662-1680), persecutat religios de principele Transilvaniei, Mihai Apafi I, și sanctificat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1955. La
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
însă numită astfel nu în amintirea martirului domnitor Constantin Brâncoveanu, ci nemurindu-l pe Sava Brancovici, mitropolit ortodox al Ardealului (1656-1660; 1662-1680), persecutat religios de principele Transilvaniei, Mihai Apafi I, și sanctificat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1955. La Brâncovenești, s-au descoperit urmele unui castru roman construit de împăratul Traian (pe platoul de la intrarea dinspre nord-est în sat, permițând supravegherea Văii Mureșului) și „Lupa Capitolina” (sec.II-III), iar după distrugătoarea invazie tătaro-mongolă din anul 1241, din pietrele castrului roman
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
nord-est în sat, permițând supravegherea Văii Mureșului) și „Lupa Capitolina” (sec.II-III), iar după distrugătoarea invazie tătaro-mongolă din anul 1241, din pietrele castrului roman s-a ridicat o cetate feudală. Deși a suferit multe transformări în decursul timpurilor, Castelul de la Brâncovenești, ridicat între 1557-1558, în stilul Renașterii transilvănene, ni se înfățișează și azi ca un amplu edificiu, fortificat, între anii 1599-1600, cu șanțuri proiectate de... olteanul Sava Armașu. Mihai Viteazul și-a instalat aici, pentru scurt timp, un corp de oaste
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Armașu. Mihai Viteazul și-a instalat aici, pentru scurt timp, un corp de oaste, sub comanda credinciosului său armaș Sava, care avea să se dovedească și un arhitect ingenios. Din nefericire, tocmai absența oștirii comandate de Sava (aflat, iată, la Brâncovenești, în acel moment) avea să cântărească în bătălia de la Mirăslău (16-18 septembrie 1600, între valahii conduși de domnitor - sprijiniți de secui - și trupele austriece ale generalului italian Giorgio Basta - sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania), dezastruoasă pentru Mihai
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
aici se găsește și mormântul criminalului de război Wass Albert. Am insistat nu întâmplător asupra imaginii olteanului Sava Armașul, om de încredere, ca și Moise Secuiul, al domnitorului Mihai Viteazu, dovedindu-se un eficient strateg prin fortificarea șanțurilor cetății de la Brâncovenești, elemente esențiale pentru siguranța edificiului, căci Sava Armașul va fi și el un martir. După ce Mihai Viteazul este înfrânt în bătălia de la Mirăslău, Clujul se va răzbuna pe orașele și locuitorii loiali domnitorului. Aflat cu o solie, Baba Novac a
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
simbolic efortul colectiv unitar a culturii naționale, monument al edificiului dezvoltării limbii literare române. Destul de numeroasa prezență a tipăriturilor din vremea lui Constantin Brâncoveanu în Banat, amintită în lucrarea menționată, subliniază ideea relevată și de bine documentatul studiul Răspândirea tipăriturilor brâncovenești, de Dinică Ciobotea și Aurelia Florescu, în care se arată că : Marea densitate a cărților brâncovenești în Transilvania și Moldova de nord(Banat, n.a), incomparabilă cu chiar zonele centrelor tipografice din Țara Românească, dezvăluie categoric direcțiile, obiectivele politicii domnitorului
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
prezență a tipăriturilor din vremea lui Constantin Brâncoveanu în Banat, amintită în lucrarea menționată, subliniază ideea relevată și de bine documentatul studiul Răspândirea tipăriturilor brâncovenești, de Dinică Ciobotea și Aurelia Florescu, în care se arată că : Marea densitate a cărților brâncovenești în Transilvania și Moldova de nord(Banat, n.a), incomparabilă cu chiar zonele centrelor tipografice din Țara Românească, dezvăluie categoric direcțiile, obiectivele politicii domnitorului Constantin Brâncoveanu de apărare a integrității statelor românești și consolidare a unității spirituale, culturale a românilor
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
Expoziția de sculptură în ceară a Vioricăi Hărșan, costume populare realizate de rapsodul popular Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Cătană Lucreția, Violeta Crucița, cât și costume populare de pe Valea Superioară a Mureșului. Moldovan Rafila originară din satul Idicel Pădure, comuna Brâncovenești, în vârstă de 73 de ani, este o creatoare și o păstrătoare înverșunată a valorilor populare românești din zona în care s-a născut. Lucrează costume populare, compune poezii, a înființat din proprie inițiativă și din fonduri proprii Muzeul „Amintiri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
localnicilor. Se spune ca, 55 de persoane, femei, bărbați, copii au fost pictați, alături de ei aflându-se autoportretul sau, înfățișând un tanar,cu privirea dârza, ținând în mână o icoană prăznicar, el fiind considerat cel mai productiv artist al epocii brâncovenești. Este de remarcat tabloul votiv, reprezentând familia marelui aga, Matei Cantacuzino. Zece ani a durat restaurarea picturilor murale, începute în 1994,datorită gradului avansat de degradare, catapeteasma având nevoie de documentație tehnică și științifică separată. “O bijuterie în teaca ei
ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
-
măreția unei păduri dese, cu copaci falnici, aer ozonat și liniște desăvârșită, loc înzestrat și cu o salbă de opt izvoare de apă vindecătoare, minunății pe care nu multă lume le știe. Până nu de mult, acesta era singurul spital brâncovenesc din țară care încă mai funcționa. Aflăm, din istoricul acestui spital, că el a luat ființă prin donația domniței Safta Brâncoveanu, fiica marelui ban, Tudorache Balș, și soția banului Grigore Basarab Brâncoveanu, care a lăsat “cu limbă de moarte” să
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
Aflăm, din istoricul acestui spital, că el a luat ființă prin donația domniței Safta Brâncoveanu, fiica marelui ban, Tudorache Balș, și soția banului Grigore Basarab Brâncoveanu, care a lăsat “cu limbă de moarte” să se construiască un spital pe Așezămintele Brâncovenești de la Cervenia. Spitalul n-a putut să prindă viață decât peste 100 de ani. Construcția lui a început abia în anul 1935. Din acel an, spitalul comunal a funcționat căpătând strălucire prin serviciile medicale, prin modul cum erau tratați pacienții
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
spirituală, în special ctitoririi unor așezăminte laice și bisericești de mare însemnătate și valoare spirituală și arhitecturală. Astfel, au fost înălțate bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, mânăstirile Hurezi și Brâncoveni, precum și palatul de la Mogoșoaia, care se distinge prin stilul arhitectural brâncovenesc, devenit renumit. prin aceasta, Constantin Brâncoveanu a ctitorit epoca cea mai strălucită a culturii noastre românești. De asemenea, Voievodul a trimis ajutoare și danii substanțiale către creștinii aflați în afara hotarelor țării, în Moldova, Transilvania, precum și la Locurile Sfinte. Averea lui
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
și chiar a domnului care, indignat, pentru că verificase personal înscrisurile pentru banii percepuți, îl supune unui adevărat rechizitoriu în care prezintă și istoricul delictelor sale și ale tatălui său-atunci călugărit- cunoscute și sancționate și de domnitorii anteriori. Autorul Cronicii Anonime Brâncovenești , fiind probabil de față în Divan, la judecata clucerului Știrbei, redă pentru posteritate intervenția revoltată a Domnului Constantin Brâncoveanu: “ Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind un boier, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate și jafuri
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
motiv sau altul, au trecut în lumea defuncților fără să își poată îndeplini misiunea cu care au venit pe Pământ. Fenomenele naturale vin să confirme gândul bunicii și Alexandra se trezește în mijlocul furtunii care o împinge spre vechiul castel al Brâncoveneștilor aflat pe ținutul Potlogenilor. „Mai avea câțiva metri să ajungă lângă clădire când o rafală de vânt mătură brusc iarba. Alexandra se uită cu îngrijorare spre asfințit. Se opri din mers cu privirea blocată pe cer. Norii vineții se îngrămădeau
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
neîntinați: „vremea lui Brancoveanu are distincție, are parfum aristocratic și este o văpaie de cunoaștere ce împrospătează fiecare domeniu, iar cultura atinge pragul cel mai ridicat, căci mănăstirile conferă Europei un stil aparte, un glas aparte, un chip aparte: chipul brâncovenesc”3. Icoana în vremelnicie a domnului Vodă Brâncoveanu este brodată de cuvintele-nestemat venite prin Radu Greceanu: „noul domnitor era cu daruri vrednice împodobit, cu înțelepciune, îngăduință, pricepere multă și cu acuratețe în purtare, la care se adaugă o înaltă priveghere
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
Avem câteva realizări și în acest domeniu, astfel că trebuie să amintim de porțile din Maramureș, care sunt unice în lume pentru arhitectura lor, de maestrul Constantin Brâncuși, fără de care istoria artei ar fi mult mai săracă și de stilul Brâncovenesc, stil cu renume în toată lumea. Domnule Bill Gates, ne bucurăm că ești cel mai bogat om din lume, însă trebuie să știți un lucru: a doua cea mai vorbită limbă din compania dumneavoastră este româna, așa că nu ne-ar deranja
CE ÎNSEAMNĂ ROMÂNIA PENTRU MINE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350753_a_352082]
-
1992 - “Poetul că o floare” - român, Editura Realitatea 1992 - 1993 “O țară bogată cu țărani bogați” -reportaj european “Realitatea” 1992 - înființează spectacolele radio - tv. cu public “Cabaret politic” 1993 - “Omul succesului” - piesă în 3 acte,Teatrul Național Radiofonic 1994 - Anonimul Brâncovenesc - Editură “Realitatea” 1994 - până în prezent - „În gură leului” - rubrică moralista săptâmânală în ziarele “Libertatea”, “Ordinea”, “Azi”, “Cronică română“, “Albina” și în emisiunea lunară “Viața că un spectacol” 1995 - “Drumul spre Damasc” - român, Editura Eminescu 1995 - devine membru titular al Institutului
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
Irina Anastasescu, la clasele I și II și Olga Arifeanu, la clasele III și IV. În anul 1896, școala avea trei învățătoare: Olga Arifeanu, Maria Gh. Mardare și Virginia Gh. Mardare (Irina Anastasescu, în 1892 se găsea internată în Spitalul Brâncovenesc, iar pe la 1901 era încă suplinită de Toma Silvestru din Galați). La școala de fete funcționa în acel timp și Ecaterina P. Popescu, soția lui Petre Popescu Ciufu. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XIX-lea (VIII) / George
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
clasic. Admira clădirile în stil neobrâncovenesc - o continuare a modernismului austriac - ca biserica Sfântul Nicolae, lăcaș în a cărui compoziție ornamentală, acest stil se împletea armonios cu unele elemente din Renaissance-ul italian și cu procedee specifice românești. Clădirile în stil brâncovenesc și neoromânesc le-a recunoscut ușor după frumusețea și ornamentele care aminteau de podoabele portului popular românesc, de straiele țăranilor din satul său dar și după coroanele masive și semirotunde, care le uneau. Clădirea impunătoare a Primăriei a fost construită
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]