263 matches
-
10-15; duminică, închis); „Acces“: Design vestimentar (10-18; sâmbăta-duminica, închis); Biblioteca Județeană: „Gramatica artelor vizuale“ (9-18; sâmbata-duminica, închis); „Pro Armia“: Salonul anual - 2002 al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); „Buzunar“: Expoziție cu vânzare (12-18; duminică-luni, închis); C.C.F.: „Universul brâncușian“ - expoziția artistului fotograf Vasile Blendea (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989 - Revoluția română în imagini“ (9-16; duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20; sâmbătă, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
de elevat și de truculent, strălucitoare și scandaloasă, Prințesa X a lui Brâncuși a fost ținta atacurilor lui Picasso, care vedea în ea (nu fără motiv) un falus, nicidecum un portret, așa cum mai înainte autoritățile vamale americane văzuseră în obiectele brâncușiene nu sculpturi, ci piese industriale. Similar, în Traianul lui Gorduz, e de văzut altceva - acoperirea conștiinței unui mare artist de bălăriile verzi și uscate ale protocronismului ce toca mințile altor creatori ai vremii (Ioan Alexandru etc., etc.)” Dar eseul lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4660_a_5985]
-
și vid. // Sunt plin de înălțări și prăbușiri. / Am fost necontenit în frământare. / Mi-i martoră această grea cântare, / ce vâlvorește încă-n noi iubiri...” (Tectonică). Încercând să părăsească registrul naiv, Z. compune o serie de sonete, câteva dedicate capodoperelor brâncușiene. Dincolo de clișeele din versurile de început, lirica lui își desenează treptat un discret și nepretențios contur. SCRIERI: Sufletul copacilor, București, 1964; Dimineață cu fluturi, București, 1967; La marginea lumii, București, 1970; Bucurii cotidiene, București, 1972; Nervurile toamnei, București, 1973; Regăsire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
1992; De la regina muncii la regina moartă, București, 1994; Noaptea Mokshanalei, București, 1995; Mierea din nevasta altuia, pref. Fănuș Neagu, București, 1997; Regina moartă, Craiova, 1998; Dracula, adolescentul blestemat, București, 1999; De la Lenuța Petrescu la Elena Ceaușescu, București, 2000; Itinerar brâncușian, București, 2001; Țepeș, fiul Dragonului, București, 2000; Monografii istorice, București, 2003. Repere bibliografice: Dimisianu, Prozatori, 145-146; Popa, Modele, 143-145; Dimisianu, Valori, 116-118; Titel, Pasiunea, 77-78; Dimisianu, Lecturi, 196-203; Odangiu, Romanul, 30-32; Alex. Ștefănescu, „Sub cerul umbrelei mele”, RL, 1985; 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
și această lungă frază nu doar pentru a ilustra imaginea gândirii triadice. Ea contrastează flagrant cu zgârcenia verbală a logicianului-exeget Petru Ioan. Nu numai că sintetizează viziunea sistemic-dinamică a lui Ștefan Lupașcu, dar sugerează concreșterea triunghiulară a modulelor din coloana brâncușiană. De altfel, unul dintre meritele exegezei lui Petru Ioan este de a sublinia solidaritatea dintre gândirea lui Ștefan Lupașcu și viziunea românească a ființei. Mircea Florian îl descoperea precursor al aporeticului și antinomicului din propria sa gândire pe Ion Heliade
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
În satul Brădiceni; arhitectură populară: crestături În lemn; - mari culturi de nuci (cea mai mare plantație din Europa) și castani; - m.n. peștera Gura Plaiului și pădurea Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
acela prozodic. Un excurs preliminar urmărește să fixeze modul în care s-a produs „extensia conceptului de ritm”, văzut ca „fenomen organic”, pentru ca secvența analitică, privind în special texte din literatura populară, să propună o clasificare particulară a ritmului: mioritic, brâncușian, manolic, gabrielesc. Volumul Studii literare (2002) se compune din articole și eseuri despre George Coșbuc, G. Bacovia, Liviu Rebreanu, Mateiu I. Caragiale, Emil Isac, Emil Botta, G. M. Vlădescu, Gib I. Mihăescu ș.a. Criticul nu ezită să se ocupe, pe lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
toate astea cocoșatului și el zîmbește mulțumit întorcînd altă pînză, apoi alta, alta și iar alta. Atelierul s-a umplut de făpturi zburătoare, de zbateri de aripi agitate, halucinante, amenințate sau amenințătoare. Ciudat. Ce legătură au toate astea cu Păsările brâncușiene? Cu liniile pure ale Măiestrelor izbucnite pe verticală, luminoase și fermecate? Omul din fața mea a lucrat totul în zbucium și frămîntare, în zbor orizontal, ca un atac. Peste cîtva timp aveam să văd "Păsările" lui Hitchkock și în mod absolut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Concluzionând, Infinitul dinăuntru este o carte sobră, cu profunzimi de gândire, cu formulări logice subtil formulate, care-ar putea să devină (fără nicio exagerare) suport în programele educaționale de debate, inițiate în universități, cluburi, licee etc. Tudor Gheorghe Calotescu Fibrilații brâncușiene Cu acest nou volum, Tudor Gheorghe Calotescu ne oferă un fascinant concept regizoral, un vibrant eloJiu dantesc pentr-un fiu al Gorjului străbun, pentru un „Icar cu aripi de iubire”, Constantin Brâncuși, artistul universal. Lecturând versurile poetului român, ne simțim
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fibra genialității marelui sculptor român, în încremenita oază stelară... „Sub alintul palmelor sale / plăPăditoare de lut / în căutarea perfecțiunii / apusul surâde...” (O lacrimă șlefuită) Ca un zbor icaric peste-un timp al unei irealități învăluitoare ni se revelă marile capodopere brâncușiene: „Poarta sărutului... arc de triumf / închinat iubirii” (Brâncuși) „îmbrățLșarea eternă”, „măiastra cosmică / infinitul...” (Recunoștință), „Coloana infinitului.../ adresată cerului”, „Cumințenia pământului” (Brâncuși) etc. Cu gândul la sculptura „6ărutul”, ca într un dans cosmic, ne simțim fascinați de îmbrățLșarea celor două emisfere
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
iubirii” (Margine de nemărginire). Vibrante sonante îmbrățLșează firea: „SĂVările... aluat dumnezeiesc...” (3ăVări), „dor de zbor / aripă întoarsă / spre al tău izvor / candelă albastră...” (Ana) Ceea ce impresionează este subtilitatea poetului de a recrea, în revărsări sinestezice, atmosfera de intimitate a atelierului brâncușian din care-ar putea lipsi, „doar mireasma fânului și foșnetul frunzișului” gorjean, după cum afirma cândva, Geo Bogza. Câtă suplețe-n vocea poetului: „opresc timpul / între două gene / cu una acopăr cerul / cealaltă îmbrățLșează câmpul...” (Ciudat) Realizați mutația creată? Iradiază o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sacrificiului de sine...” (A împlinit 135 de ani) Venerația poetului e pecetluită de Clepsidra clipei infinite, axul central, romboidal care îmbrățLșează „sentimente”, „clipe de iubire”, „nemărginitul dor”. „Aplecat în rugăciune”, „ridicând umil tăcerea / la rang de cină de taină...” (Matricea brâncușiană), artistul creează un univers propriu care-l unicizează, devenind un genius loci. Poetul gorjean retrăiește fibrilant acele revărsări de străluciri cu parfum de mister, oferindu-ne acest buchet de versuri „recunoștință recunoștinței”, ca pe o „lacrimă șlefuită îndelung în durere
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
-a Brâncuși., editat de Fundația „Scrisul Românesc” (Craiova, 2012). Volumul este dispus în treisprezece capitole și adună într-un tot reflecții ale marelui artist Constantin Brâncuși (1876-1957) și traduse în trei limbi de către neobosita Sorana Georgescu-Gorjan. în acest volum, cugetările brâncușiene îmbrățLșează o paletă impresionantă de teme și motive artistice, simfonii de dor de viațăși de creație, reflecții despre artăși artiști, înțelegând că el este copacul care, dezrăGăcinat de magma străbună, nu va avea șansă de-a crește decât avântându-se
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Ciupercă) I. P. Culianu. Proiectarea didactică. Modalități didactice în abordarea textului culianesc. (Ed. „Spiru earet”, Iași, 2005) Prefațator: Genoveva-Elena Baroni - vol. Cultivarea valorilor și simbolurilor creștine în „Legendele pentru copii” ale Fraților Grimm (Ed. „Spiru earet”, Iași, 2007) Tudor-Gheorghe Calotescu - Matricea brâncușiană. Versuri. (Craiova, Ed. Sitech, 2012)
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
duratei profane și reintegrarea într-un timp primordial. A lega înce putul de sfârșit înseamnă construirea Centrului. Sergiu Al-George analizează rezonanța gândirii indiene în cultura românească și stabilește cores pondența dintre Axis Mundi și Coloana Infini tului 39. Imaginea sculpturii brâncușiene favori zează înțelegerea, chiar vizualizarea intertextului este o șansă unică de a contempla sacrul. Privi din nou la painjinișul de linii roșii și liniile începură a se mișca. El puse degetul în centrul lor o voluptate sufletească îl cuprinse [Lectura
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cele mai bune cute pe care le are, tip „păstrăv”, adică gresia mai gălbuie, presărate cu mici pete vineții. Așa cum este ea, lunguiață, aspră, tăiată cu forme drepte de mâna sigură a lui Vasile, cuta aceasta are ceva din perfecțiunea brâncușiană, un pește viu într-o apă de munte. Dacă s-ar fi găsit expusă în atelierul marelui Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris, cred că nimeni nu ar fi observat că este vorba doar de un banal produs popular confecționat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nimănui. Ideea era zborul, era pasărea. Venea primăvara ca o domniță, parcă dansînd din pene, ca dintr-o rochie diafană, delicată și lejeră. de multe ori cu o floricică în cioc, iar în rest cînta. Îmbătător. Natură pură și siluetă brîncușiană. Părea să se cunoască bine pe sine și stăpînea zborul perfect, în timp ce eu mă tîram pe pămînt. Mă învăța cum să fiu mai aproape de Dumnezeu, cum să nu mai trăiesc în negare, să accept provocarea. Filosofia păsării este cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
aceea, un lucru care a putut să pară de neînțeles s-a produs cu opțiunile comentatorului fenomenelor moderne: foarte receptiv la manifestările novatoare (nu se poate face abstracție de importanța pe care studiile sale au avut-o pentru recunoașterea creației brâncușiene, a unor muzicieni contemporani, mai târziu a lui Ion Țuculescu), nu a acceptat niciodată suprarealismul. Opunându-se suprarealismului, C. va accepta în schimb programul expresionismului, „generalizare și fundament pentru alte explicații”. Singurul element important al teoriei expresioniste asupra căruia insistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Literatorul”, „Gorjeanul” ș.a. Editorial, debutează în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalți. De asemenea, a inițiat sau a participat la realizarea unor antologii de literatură, editate la Târgu Jiu: Gorjul literar (1975, 1977, 1980), Hyperion (I, 1980), colecția „Brâncușiana”. Este director fondator (din 1995) al revistei „Brâncuși” și al Editurii Fundației „Brâncuși” din Târgu Jiu. Cu o carte D. a debutat mai târziu decât poeții Adrian Popescu și Ion Mircea, colegii săi din primul grup echinoxist. După un stagiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
se întâlnesc lirismul, epicul și dramaticul; ritmul manolic (Kamadeva, nota mea), cel prin care ființa poetică se răspândește pe linia orizontului, căutând infinitul planetar bine construit, organizat și palpabil, într-o aură de neliniște suportabilă, strict omenească, proprie eposului; ritmul brâncușian (Odă "în metru antic", nota mea), prin care se manifestă cosmosul interior, fragil, cu adevărat inefabil al ființei umane și, prin care aceasta reușește să-ți controleze chiar neliniștile imediate (deci mai aproape resimțite și aparent mai tulburătoare), într-un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
plenipotențiari ai artistului - domnii Sidney Geist în Statele Unite, iar în Europa, Friedrich Teja Bach - fixaseră deja numărul operelor la 201 (Geist) și la 275 (Teja Bach). Senzaționala descoperire pe care o înfățișăm în fotografiile de față vine să adauge canonului brâncușian un bronz cu desăvârșire necunoscut: un cap de femeie care poartă semnătura sculptorului și - tot de mâna lui - data, 1907, precum și marca turnătoriei: Valsuani. Sculptura aparține unui colecționar care, firește - foarte firește - voiește să nu-și divulge identitatea. Piesa a
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
deși modelul pare să fie același -, noua reprezentare îmbracă o atitudine diferită. În locul privirii austere a celei dintâi, o altă ipostază a feminității: capul, sprijinit pe mână, este ușor înclinat într-o parte. Sculptura ce vine să se alăture canonului brâncușian prezintă câteva trăsături deosebite ce fac din ea (până la proba contrarie) un punct de reper pe care anevoie îl vor putea ocoli pe viitor criticii și exegeții operei lui Constantin Brâncuși. Reprezintă și ultima lui întâlnire cu imaginea devenită celebră
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
Pavel Șușară Brâncușian în esență, dar stopat în orizontul arhaic și idolatru al lui Brâncuși, George Apostu a perpetuat, în plină contemporaneitate, vîrsta eroică, prometeică și stihială a sculpturii. Fascinat în primul rînd de materialele ingenue, neprelucrate, prelevate nemijlocit din natură, în special
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
de o vîrstă cu materia însăși. Paciurea îi este nepot, Anghel strănepot, iar Brâncuși duce, în special prin Pasărea în văzduh, pînă la ultimile consecințe, marele lui gest fecundator. Întocmai ca în reprezentarea simbolică a șarpelui care își înghite coada, brâncușianul Apostu este în același timp marele precursor al lui Brâncuși. Pînă și Ion Georgescu și Ionescu-Valbudea îi sunt urmași mai tineri. Patriarh al sculpturii românești contemporane, Ion Irimescu a știut, în- tr-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
a folcloriștilor și a literaților! La intrarea în opera lui Brâncuși ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el", pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din cimitirul buzoian exact ceea ce este de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]