290 matches
-
Maria" Vedea Consiliul Județean Argeș 30. Abrogată. ----------- Poziția 30 din anexa 2 a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 776 din 3 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 10 august 2011. 31. Spitalul de Recuperare Brădet Consiliul Județean Argeș 32. Spitalul de Pediatrie Pitești Consiliul Județean Argeș 33. Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung Consiliul Județean Argeș 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240488_a_241817]
-
14, județul Sibiu. 372. Ciupe Vasile-Avram, născut la 23 martie 1969 în localitatea Buciumi, județul Sălaj, România, fiul lui Avram și Veronica, cu domiciliul actual în Austria, 1190 Viena, Gorgeng. 26/11, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Zalău, str. Brădet, bl. 18, ap. 19, județul Sălaj. 373. Funar Streckenbach Ana Maria, născută la 8 septembrie 1953 în București, România, fiica lui Funar Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 63071 Offenbach/Main, Landgraferstr. 26, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Maria" Vedea Consiliul Județean Argeș 30. Abrogată. ----------- Poziția 30 din anexa 2 a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 776 din 3 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 10 august 2011. 31. Spitalul de Recuperare Brădet Consiliul Județean Argeș 32. Spitalul de Pediatrie Pitești Consiliul Județean Argeș 33. Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung Consiliul Județean Argeș 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240487_a_241816]
-
Maria" Vedea Consiliul Județean Argeș 30. Abrogată. ----------- Poziția 30 din anexa 2 a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 776 din 3 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 10 august 2011. 31. Spitalul de Recuperare Brădet Consiliul Județean Argeș 32. Spitalul de Pediatrie Pitești Consiliul Județean Argeș 33. Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung Consiliul Local al Municipiului Câmpulung ----------- Poziția 33 din anexa 2 a fost modificată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 1.099 din 2 noiembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240493_a_241822]
-
Maria" Vedea Consiliul Județean Argeș 30. Abrogată. ----------- Poziția 30 din anexa 2 a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 776 din 3 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 10 august 2011. 31. Spitalul de Recuperare Brădet Consiliul Județean Argeș 32. Spitalul de Pediatrie Pitești Consiliul Județean Argeș 33. Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung Consiliul Local al Municipiului Câmpulung ----------- Poziția 33 din anexa 2 a fost modificată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 1.099 din 2 noiembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240496_a_241825]
-
Orășenesc "Sf. Spiridon" Mioveni Consiliul Local Mioveni 28. Spitalul Orășenesc "Regele Carol I" Costești Consiliul Județean Argeș 29. Spitalul de Psihiatrie "Sf. Maria" Vedea Consiliul Județean Argeș 30. Spitalul "Dr. Teja Papahagi" Domnești Consiliul Județean Argeș 31. Spitalul de Recuperare Brădet Consiliul Județean Argeș 32. Spitalul de Pediatrie Pitești Consiliul Județean Argeș 33. Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung Consiliul Județean Argeș 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240474_a_241803]
-
167^1-167^3, conform anexei nr. 2; ... d) la capitolul II "Terenuri neocupate de construcții, litera C "Zone de agrement, parcuri și spații verzi din cartiere", la poziția nr. 168 rândul 2, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "b) Brădet, suprafață: 38.300 mp, CF nr. 2968/N, nr. top. nou 3008/ a/2/c/1/b/2 - 32.000 mp și CF nr. 2968/N, nr. top. nou 3008/ a/2/c/1/b/2/b - 6.300 mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232126_a_233455]
-
de rășinoase este reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Orășenesc "Sf. Spiridon" Mioveni Consiliul Local Mioveni 28. Spitalul Orășenesc "Regele Carol I" Costești Consiliul Județean Argeș 29. Spitalul de Psihiatrie "Sf. Maria" Vedea Consiliul Județean Argeș 30. Spitalul "Dr. Teja Papahagi" Domnești Consiliul Județean Argeș 31. Spitalul de Recuperare Brădet Consiliul Județean Argeș 32. Spitalul de Pediatrie Pitești Consiliul Județean Argeș 33. Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung Consiliul Județean Argeș 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240475_a_241804]
-
Maria" Vedea Consiliul Județean Argeș 30. Abrogată. ---------- Poziția 30 din anexa 2 a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 776 din 3 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 10 august 2011. 31. Spitalul de Recuperare Brădet Consiliul Județean Argeș 32. Spitalul de Pediatrie Pitești Consiliul Județean Argeș 33. Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung Consiliul Local al Municipiului Câmpulung ---------- Poziția 33 din anexa 2 a fost modificată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 1.099 din 2 noiembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223132_a_224461]
-
și adaptează palmarul de la vechea Grădină. Lucrarea, destul de complicată de altfel, a fost executată de 2 firme particulare, palmierii și celelalte plante mari ajungând în final sub siguranța unui nou acoperiș. Tot acum s-a construit drumul prin păduricea de brădet și s-au pavat numeroase cărări în noua Grădină. Până la acest moment Grădina nu fusese una publică. Dat fiind progresul deosebit al stadiului amenajărilor, conducerea Grădinii Botanice hotărăște că este momentul să o deschidă și pentru public. Astfel la 25
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
158 etnici maghiari, adică 73,79% din totalul populației. Populația Județului Covasna: Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului. Trecerea la neolitic începe cu purtătorii "culturii Storcevo-Criș", cea mai mare densitate a descoperirilor acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț). După "cultura Storcevo-Criș" o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, "cultura Boian", urmată de
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
o expresie directă a stării materiale modeste a acestui sat în veacurile trecute, când toți locuitorii săi erau iobagi cu multe obligații pe marele domeniu al episcopiei romano-catolice de Oradea. Planul construcției este aproape identic cu cel de la biserica din Brădet. Și aici întâlnim încheierea, în vârf ascuțit, a doi pereți de la altar astfel că învelitoarea interioară a spațiului se prezintă sub forma unei bolți semicilindrice asociată cu semicalotă și un tavan în partea dinspre răsărit. Nava este un dreptunghi, cu
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
alta superioară, nefragmentată) spre deosebire de cea vestică (delimitată de "Valea Timișului Sec") unde relieful (ruiniform) prezintă culmi mai domoale și împădurite, stăncării izolate, grohotișuri și văii. Partea nordică a masivului este marcată de câteva măguri ("Vârful Ieremia" 1.102 m, "Vârful Brădet" 1.073 m, "Vârful Ascuțit" 1.058 m.) despărțite de culmi descendente, iar prelungirea culmii spre nord-est, de mai multe piscuri: ("Vârful Piatra Mare" 1.843 m, "Vârful Pușcaș" 1.635 m, "Vârful Gâtul Chivei" 1.639 m, "Vărful Piatra
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
în general, foarte bună. Apa din Râul Vâlsan este clasificată în categoria I de calitate a apei. Calitatea apei râului Vâlsan este redusă de surse locale de poluare: ape și deșeuri menajere din așezărilor gospodărești, deversarea apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet (care deversează anual o cantitate de 0,110 mil. m apă insuficient epurată), camping dezorganizat, dezinfectarea și scăldatul oilor, spălatul lânii, depozitarea pe malul râului a unor cantități de steril, intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor din albia râului
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
construirii barajului hidroelectric (Lacul Vidraru) în 1967 și a barajului lacului de acumulare Vâlsan din amonte de Brădetu; poluarea apei râului Vâlsan din mai multe surse: ape uzate menajere și deșeuri menajere din așezărilor gospodărești, deversarea apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet, practicile tradiționale care poluează apele râului (spălatul lânii, scăldatul oilor etc.), utilizarea de otravă pentru braconaj, minele de plumb etc; creșterea temperaturii apei; dispariția unor larve de insecte cu care se hrănește aspretele în aval de lacul de acumulare Vâlsan
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în captivitate. Măsuri de protecție necesare: asigurarea unui debit optim permanent văii Vâlsanului și controlul calității apei râului Vâlsan; refacerea substratului pietros a albiei râului Vâlsan; controlul extragerii pietrelor din albia râului Vâlsan; controlul construcțiilor umane în amonte de Sanatoriul Brădet; combaterea poluării în valea Vâlsanului; epurarea (purificarea) apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet; interzicerea utilizării pesticidelor în pădurile din lungul văii râului Vâlsan; controlul exploatărilor forestiere; reproducerea aspretelui în captivitate și repopularea cu puiet a râului Vâlsan, în viitor și a
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Vâlsanului și controlul calității apei râului Vâlsan; refacerea substratului pietros a albiei râului Vâlsan; controlul extragerii pietrelor din albia râului Vâlsan; controlul construcțiilor umane în amonte de Sanatoriul Brădet; combaterea poluării în valea Vâlsanului; epurarea (purificarea) apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet; interzicerea utilizării pesticidelor în pădurile din lungul văii râului Vâlsan; controlul exploatărilor forestiere; reproducerea aspretelui în captivitate și repopularea cu puiet a râului Vâlsan, în viitor și a altor râuri; păstrarea și creștere în captivitate a unor specimene a aspretelui
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Urzâcarului, Măgurice, Gribăn, Coasta Sclipturii, Purcăreță, Șu' Izvoară, Șu' Coaste, Râpă Albă, Pietricel, Grui, Osoi, Tăușoare, Șu' Piatră, Vițălar, Capu Văii, Arsura, Tiiș, La Valauă, Taină, Iclejie, La Mormânt, La Cioroi, Băiașa, Rânșor, Dâmbu Gaidoș, Râtu Lung, Zugău, Brădulete, Goroni, Brădet, Valea Crucii, Pârâul Piciorului, Valea Poicului, Carpini, Diezurele". În zona teritorială a Măgurii Priei sunt întâlnite mai multe clase de habitate naturale de interes comunitar; astfel: păduri de "Fagus sylvatica", păduri de "Quercus petraea", păduri de "Pinus sylvestris", păduri de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Starchiojd (denumită în trecut și Chiojdu Mare și Star-Chiojdu) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brădet, Gresia, Rotarea, Starchiojd (reședința), Valea Anei și Zmeuret. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în valea Bâscăi Chiojdului, fiind astfel una din puținele comune prahovene aflate în afara bazinului hidrografic al Ialomiței. Starchiojd este centrul unei
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Insecta): libelula ("Calopteryx virgo"), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) etc. Pe lângă pâraie se poate vedea pescărelul negru (Cinclus cinclus). Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre caracteristică pădurilor bătrâne de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
portalelor bisericilor de lemn se pot restrânge la cîteva teme principale, în ciuda diverselor forme și variante sub care apar. O temă de largă circulație, a cărui sens încă stă învăluit în mister, se poate vedea la biserica de lemn din Brădet, Bihor. Una din reprezentările particulare este cea a calendarului creștin, așa cum se poate observa la biserica de lemn din Sârbi Susani, în Maramureș. Compozițiile portalelor sunt uneori repetate de la o biserică la alta într-o formă aproape identică. Această repetiție
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
pot urmări astfel în Transilvania de nord și în Maramureș. Uneori, însă, compoziția unui portal a devenit atât de emblematică, dacă nu chiar iconografică, încât alți meșteri de biserici au preluat-o întocmai. Un astfel de exemplu se află la Brădet, unde portalul "„cu suliți”" creat de meșterul Mândruțu din Țara Abrudului a stat model meșterilor ce s-au semnat pe bisericile din Valea de Jos, Rieni și Ghighișeni. Documentarea și studierea portalelor în ansamblul lor, precum și salvarea lor acolo unde
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]