747 matches
-
care s-au dedicat cu pasiune și deplină competență relevării trecutului istoric al Brăilei, evocării aspectelor monumentale și pitorești ale orașului, prezentării contribuțiilor brăilene actuale la evoluția literaturii, culturii, artei și științei românești. Amintim lucrări valoroase și interesante, ca Prezențe brăilene în spiritualitatea românească de Toader Buculei, Brăila în date cronologice 1368-1993 de Gheorghe și Florica Gorincu, Istoricul orașului Brăila din cele mai vechi timpuri până la 1540 de Ionel Cândea și Valeriu Sârbu, Teatru la Brăila 1832-1915 de Maria Elena Teodorescu
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
Brăila în date cronologice 1368-1993 de Gheorghe și Florica Gorincu, Istoricul orașului Brăila din cele mai vechi timpuri până la 1540 de Ionel Cândea și Valeriu Sârbu, Teatru la Brăila 1832-1915 de Maria Elena Teodorescu, Stradele Brăilei de Ioan Munteanu, Scriitorii brăileni de azi de Aurel M. Buricea. Cu puțin timp în urmă am avut prilejul să parcurg o nouă și remarcabilă sinteză documentară, intitulată Amintiri din cel mai frumos port de la Dunăre de Valeriu Avramescu, editată de Muzeul Brăilei și Editura
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
cercetare, iar acestea trebuie învățate. Mai presupune cunoștințe temeinice de istorie, de istoria artei, de istoria formelor de civilizație, de sociologie și, bineînțeles, de filatelie." Incontestabil, Valeriu Avramescu a stăpânit deplin aceste tehnici și cunoștințe multiple. Acest album de cartofilie brăileană impresionează prin vastitatea și varietatea imaginilor, sistematizate pe coordonate bine definite, pe obiective perfect delimitate. Putem cunoaște astfel centrul Brăilei de acum un secol, monumentul împăratului Traian ridicat în anul 1906, când se împlineau 18 veacuri de la cucerirea Daciei de către
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
ilustrate. într-un stil de autentică finețe intelectuală, autorul comentează sugestiv fiecare imagine, o încadrează într-o evocare de aleasă sensibilitate, reînviind atmosfera de odinioară. O mare atenție acordă Valeriu Avramescu vieții literare și artistice, de amplă reverberație în ambianța brăileană. De pildă, comentarii emoționante sunt consacrate unor brăileni care au dobândit strălucitoare prezența pe multe meridiane ale lumii, precum celebra cântăreață Hariclea Darclée, edificatoare o carte poștală apărută în Argentina în 1904, ca și marele nostru scriitor Panait Istrati. Imaginile
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
Aur" a lui Teodor Manea, un prețios focar de cultură al orașului. Dacă îmi este îngăduit, pot să spun că, parcurgând excelentul album de cartofilie al lui Valeriu Avramescu, am retrăit și eu, cu emoție, anii copilăriei și adolescenței mele brăilene. Dar albumul poate oferi oricărui cititor posibilitatea de a cunoaște trecutul unui pitoresc port al țării noastre.
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
sensul primar riscă o falsificare a însăși denumirii complexului care duce la anomalii psihice observabile, cu efecte asupra comportamentului. înțelegând astfel lucrurile, vom constata că raporturile sentimentale ale lui Istrati cu mama, o spălătoreasă foarte săracă, trăind la marginea societății brăilene, o lume a portului, oricum pestriță, erau raporturi de o altă coloratură decât cele suspectate. Iar sentimentele față de tatăl natural, dar neoficial, un grec pătimaș, pe care el nu l-a cunoscut, nu erau de nici un fel, nici de iubire
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
temerar creator, numai că...era scenograf, nu regizor. Iar ceilalți doi citați nu au excelat niciodată prin „Îndrăzneală”, slavă Domnului, ajungînd În teatru pe căi discutabile, și obținînd oneros, funcții administrative. Văd Într-un cotidian central un articol intitulat Actorii brăileni protestează. Îl citesc și eu, curios și aflu că, fiind În conflict cu noul director artistic al instituției, interpreții unei piese de Vișniec nu au mai ieșit la aplauze, În semn de protest. Păi ce vină aveau spectatorii, draci histrioni
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
străluminat că totul e simplu. Că nu ai nevoie de niciun traducător și de nicio interpretare. Ai trăit și trăiești chiar tu ceea ce autorul mărturisește. Pentru că avem de-a face cu o lungă mărturisire. Înțeleasă într-o singură cheie. Cheia brăileană. Cheia lui Panait Istrati și a lui Fănuș Neagu. Și a altor brăileni. A acelor "altfel de oameni", cum îi numea Nicolae Iorga pe brăileni. Dar în jocul minții lui Dan Moldoveanu. Aceleași trăiri și aceleași sentimente cu ale autorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
locuri și miresme, aceleași conflicte, iubiri și răzbunări aprige, spuse însă într-un mod stufos și complicat, ca un ghem compact, căruia nu-i poți găsi capătul firului decât scotocindu-ți adânc memoria. Și asta se află doar la îndemâna unui brăilean. Și atunci, te încearcă un soi mulțumire. Dacă așa văd lucrurile, atunci cu ce anume avem de-a face în ceea ce ne oferă Dan Moldoveanu? Cu foarte multe din toate. Elemente din proza oratorică, pe ici, pe colo, elemente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în grafică italică, aparent fără nicio logică, într-o prezentare barocă, opulentă, greu de dus pe umeri. Nu seamănă cu nimic din ceea ce am citit până acum și meritul, prin originalitatea și modernismul abordării, îi aparține lui Dan Moldoveanu, scriitor brăilean. Lucrare genială sau de neacceptat. În tot cazul, surprinzătoare, șocantă. Poate ăsta e drumul prozei. Poate. Cititorul va trebui să se înarmeze însă cu răbdare și disponibilitate în momentul în care se apucă de lecturat. Dar va avea și satisfacții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
n-avea că ea deturnase totul ci pentru că era foarte colorată și mișcată. Spiritul de turmă care nu a putut fi eradicat de nicio Revoluție (culturală sau politică) înflori excedentar, pentru că hibernase în bolul fertil, mustind de vicii ascunse, al brăileanului. Așa că folclorul adormit făcu ochi, moștenirea își încordă mușchii, dobitocul travestit în intelectual răbufni scuturându-și coarnele, își dezgoli fruntea și o înălță spre bolta cerului care nu i-a fost niciodată altceva decât tavanul opac al tavernei. Casele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un strat de iarbă cu însușiri miraculoase, care emana, în afară de idei politice, captate de radarele Primăriei, și note muzicale masacrate în solfegiile guriștilor din cartierul Hipodrom prin partituri numite manele care, să fim sinceri, erau adormite în codul genetic al brăilenilor de pe vremea turcilor, pentru că miroseau prea puternic a tânguire de cadâne torturate sexual. Așadar, Mioara se oprise din numărat, deja stelele Universului erau catalogate toate în subsisteme până la ultima Pitică în momentul în care virusul Epstein-Barr, cu numele clar scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și abia atunci tufa mai înmugurea puțin, ca la următorul Intercity să înflorească exploziv. Era o frumoasă tufă de timp și emana mirosul de trecere a clipei ca și când n-ar fi fost, dar având în vedere specificul, putem spune că brăilenii erau veșnici față de alți locuitori ai lumii. Și tocmai se scărpina cu brațele crengoase de nerăbdare, scuturând fără voie câțiva muguri ai unor viitori poeți împietriți demult în stil, o bucată de noapte râioasă, rămasă de pe vremea în care spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
decât cel de grâu, avea să fructifice mai departe, de parcă ar fi știut că el este moneda unică de schimb. "Filozofie ieftină!", strigă un actor local care, împreună cu alți colegi, fusese obligat de Consiliul Director să deraieze lentoarea împietrită a brăilenilor spre apropiatele spectacole cu miros de dragoste și moarte. Dar viața își urma cursul static. Pentru că și stagnarea are curgerea ei. Și nu era altceva decât repetarea. Și scriitorii anonimi vedeau că repetau povești cu aceleași cuvinte, în loc să repete aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
melodiilor populare cu versuri infantile, repetabile până la vomă din cauza condimentării lor cu parfumul înecăcios al grătarelor și stropite cu vinuri din soiul licențiat la Bruxelles: Metabisulfit, 100 pastile = 1.000 decalitri. Cu capetele uriașe de prea mult creier, mârlanii acum brăileni reprezentau gena viitorului, acei extratereștri cu capul cât o geantă de voiaj de 50 de kg și trupul de copil subnutrit. Vocea lor era mult mai bine impostată decât a baritonilor celebri, din Iad, basul Petre Ștefănescu-Goangă îi invidia pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Povestitor, devenise un canal de irigație, în care se adăpa fauna bipedă de Bărăgan. Chiar dacă progeniturile navigau pe internet, tot internet-ul orașului era mai viguros, pentru că ștergea violent prin mizeria impusă orice informație străină de spiritul de turmă al brăileanului pentru care valul noului însemna termopane la cavouri. Și cum magazinele de materiale de construcții erau îndesate pe metru pătrat, cu marfa expusă pe trotuar, ca mesele cafenelelor pe Champs Élysées, nu puteai, ieșind din cârciumă, în drum spre piață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu marfa expusă pe trotuar, ca mesele cafenelelor pe Champs Élysées, nu puteai, ieșind din cârciumă, în drum spre piață, trecând pe la farmacie și second-hand, să nu cumperi și un sac de adeziv alb pentru zile negre. Năpădiți de modernizare, brăilenii uitaseră să se modernizeze. Ascultau aceeași muzică cu gust oriental, tare, încât decibelii pulsau în locul inimii, dansul era la fel de feroce ca al triburilor africane, dar fără motivație, pentru că haosul era creat de detergenții din băuturile turnate pe gâturile pâlnie, orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
melodică a cuvintelor hibridate cu americanisme, întărind astfel cosmopolitismul mârlanului care, obligat de evoluție să aibă circumvoluțiuni, se străduia să le niveleze pentru a patina în voie noua limbă... Adevărul era că fiecăruia prea puțin îi păsa de fiecare... Tradițional, brăileanul era, totuși, un mârlan cu caracter pentru că avea un exagerat simț al familiei, era chiar posedat de egoismul apărării speciei. Își ducea cârdul la plimbare, îl zeifica, vorbea tare, expunând lumii profunda sa cunoaștere a vremurilor: peste scârțâitul adidașilor copilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
poate achitarea mea va fi întâlnirea cu tine, până atunci sunt condamnată prin trimisul lor special, Mama, să-mi săvârșesc pedeapsa de vizionar nesătul de cunoaștere. Suspectată de a avea puteri precognitive, de a aduce imprevizibilul în viața monotonă a brăileanului, ceea ce i-ar tulbura existența, prostia sa calmă i-ar fi inundată de informațiile mele, care ar părea izvorâte din creierul unui nebun, și anume, că viața lui de doi bani ar cântări cât greutatea sa în aur dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
special ca să fii propria-ți voce. Ești un dependent de vorbe și, deci, de noi. Da? Atunci veniți toate și intrați între aceste pagini și, precum Ion Creangă, am închis ceaslovul zilei și le-am presat între file... * * * G ândirea Brăileanului influențată de caracteristica intonațională a muzicii populare judeca ferm așa cum i se transmisese din bătrâni, după modelul bătutei, din jocul cu leit-motivul lovirii cu piciorul în țeasta Pământului. Era războiul cromozomilor împotriva structurii atomilor. Prostia nu e numai odihnitoare, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Paradoxal, hexagonul s-a imprimat în gândirea sferică a pomilor fructiferi. Merele din acest an încântau ochiul consumatorilor prin forma lor de hexagon sferoid. Și celelalte fructe nu s-au lăsat mai prejos, stimulând astfel exportul de inventivitate, al geniului brăilean. Luna strălucea hexagonal pe apele de petrol ale Dunării. Iar turiștii umpluseră târgul uitat și de cartografi. Gândirea în colțuri a locuitorilor vechii cetăți de la Dunăre devenise o calitate mediatizată non-stop încât și broaștele țestoase din Insulele Galapagos au aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
detergenții spălării banilor, de la gândurile pestilențiale ale politicienilor, la scurtcircuitul creierelor elevilor, o basculantă revărsa 50 t de balastru îngropând gândurile diforme ale Mioarei Alimentară, încât și îngerii respirau cu mâna la nas. Și am mai înțeles, dragul meu, că brăilenii trăiau în trecut. Chiar dacă aveau instrumentele ultimelor răcnete ale tehnologiei la îndemână, ei le foloseau, precum egiptenii, pentru a-și imortaliza existența. Ca și la popoarele care au băut apă din același pahar cu mesagerii divini și au dormit sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ei le foloseau, precum egiptenii, pentru a-și imortaliza existența. Ca și la popoarele care au băut apă din același pahar cu mesagerii divini și au dormit sub același acoperiș, zidindu-și trecutul-prezent ca pe un viitor, așa și furnicarul brăilean își găsea ocupație întărind prezentul prin modificarea zidurilor trecutului într-un viitor prezent perpetuu. Dacă mergi în cartierele mărginașe cu antenele satelit la poartă, să nu te aștepți la cine știe ce. Locuitorii ies din casă la vederea ta ca și cum ai aterizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
precum și crucea de fier hitleristă. Copiii uită să-și șteargă nasul, femeile stau cu mâinile în poale și se uită golite de idei la ecranul cu femei îmbrăcate în valută. La patru stații de autobuz în afara cartierului, urlă sfinx-ul brăilean, așteptându-și veșnicia pe care orășenii o clădesc de pe acum cu fervoare. Mă simt goală, privită insistent și vreau să plec. Până nu le guști mâncarea, până nu le lauzi gospodăria, pe cele două fete, eleve la gimnaziu, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în altă parte, suspinau ei, pentru ei Orașul fiind o noțiune, o menționare cartografică, o emisiune TV, o pată pe globul veiozei din camera Mamei, ceva care există pentru alții. Așa cum moartea înseamnă moartea altora, așa mă vedeau pe mine brăilenii din cartierele orașului, așa cum muntenii din Munții Moldovei trăiesc cu convingerea că Ștefan cel Mare e încă plecat să se lupte cu turcii. Și se îmbracă cu hainele tradiționale, poartă plete și se gândesc ce mai pun la cale otomanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]