117 matches
-
localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
făcut parte solistele Jenica Tantan (n. 1923 - d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
În anul 1937 el se afla la Tismana, unde și-a format un taraf cu care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu (țambal). În zona Novaci, la Polovragi și Baia de Fier a activat în special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
București forțată de apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
a cântat cu părinții, dar după ce a împlinit 28 de ani și-a făcut propria formație, în care au mai evoluat: soția sa, Ioana (chitară), Grigore (Gore) Lătărețu (acordeon), Dinicu (Dinel) Cazacu (basist, născut în 1955) și Dumitru (Mitică) Cazacu (braci). Cu banda lui Alită Pițigoi au cântat și socrii săi,Titu și Ioana Gugin din Ștefănești. Alită și lăutarii săi au fost tocmiți la nunți, botezuri, petreceri din Gorj și din Dolj. Din respect pentru auditoriu el cânta îmbrăcat în
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
tocmiți la nunți, botezuri, petreceri din Gorj și din Dolj. Din respect pentru auditoriu el cânta îmbrăcat în costum național. După 2000 și-a format o nouă bandă, formată din frații săi, Bebe Pițigoi (vioară și voce) și Gogă Pițigoi (braci), și Dumitru Pițigoi Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d.
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și voce) cu soțul acesteia, Eugen Pițigoi (bracist, basist și acordeonist). După moartea lui Telu Bolovan, Eugen Pițigoi și-a constituit propria bandă, în care cântă soția sa Florentina, solista Adina Lătărețu (n. 1971), Romică Lătărețu (acordeon) și Gogă Pițigoi (braci). Actualmente mai activează în Târgu Cărbunești formația lui Gioni Pițigoi (n. 1973), fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el mai cântă bateristul Marius Bălășoiu, basistul Daniel Cazacu (numai la hramuri și petreceri), iar ocazional acordeonistul Remus Lătărețu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
descrierea încercărilor nereușite ale lui Tiberiu Voișel de a împușca un iepure după ce se lăudase anterior că nu ratează nici un foc, în timp ce altele sunt duioase, în special cele referitoare la câinii de vânătoare (basset-ul Kiki al morarului Neculai Bițoban, bătrânul brac Tom al cuconului Nicu Fantazie sau tânărul și speriosul prepelicar Cezar al lui Sadoveanu). Scriitorul nu descrie însă doar propriile sale întâmplări, ci relatează și povestirile auzite de la alți vânători precum găsirea unor zimbri retrași în prăpastiile din munții Călimani
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
umane pentru companii internaționale. Lungmetrajul său de debut, Visul lui Adalbert (2011), a fost selecționat în Competițiile oficiale ale unor festivaluri internațioanle de renume, cum sunt cele de la Salonic, Reykjavik, Tallinn - Mențiune specială, TIFF, Nashville, Bradford, IndieLisboa etc. Scurtmetrajul Bric Brac (2009) a fost prezent la Berlinale, Los Angeles (2009), Karlovy Vary, Barcelona, Trieste, Mons, Tampere, pentru a menționa câteva dintre ele.
Ultima zi, un thriller comic în regia lui Gabriel Achim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105612_a_106904]
-
uităm că fusese campion național la proba de pistol viteză. După ieșirea la pensie (925 ron!) apărea, rar, la întrunirile Fan Clubului „Cornel Chiriac”, iar în 2013 și-a luat o casă în satul Corbu (lângă Constanța). Locuia doar cu bracul său - Dox, vizitat uneori de iubită și prieteni locali, dar a suferit un atac cerebral, iar luni 27 ianuarie 2014, Geo ne-a părăsit. Nu are rude apropiate și a fost înhumat în cimitirul satului. A avut o viață tumultoasă
Despărțiri. GEO LIMBĂȘANU by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83478_a_84803]