12,871 matches
-
aripa lui integristă, totalizatoare. Dacă auzi un făuritor de muzică savantă jelindu-se că publicul nu se lasă convertit, nu poți decît să zîmbești. Opera muzicală trebuie să absoarbă publicul, și nu publicul să se supună operei. Nu poți învinui bradul că nu e capabil să înalțe un munte.
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
guvernare, exceptînd, firește, cazurile de fraudare a alegerilor). De ce ar fi altfel la nivelul culturii? Este, oare, imposibilă o formulă de compromis, de tipul și-și care să-i reconcilieze pe Platon cu Jean-Claude Van Damme, pe Baltasar Gracián cu Brad Pitt, pe Johann Sebastian Bach cu Britney Spears și pe Balzac cu W. Burroughs? Deloc, ba dimpotrivă, o spune chiar Horia-Roman Patapievici în finalul cărții sale: "Fiți moderni!, dar - Nihil sine Deo". De unde se vede că, în pofida unei opinii cvasi-generalizate
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
în memorie manifestările grobian-agresive ale stilului electoral pesedist, despre care voi scrie cândva pe larg. Deocamdată, însă, nu vreau să-mi ocup mintea cu rememorări întristătoare. Îmi place ca măcar un timp să mai persiste în amintirea mea mirosul de brad al întâlnirilor cu țărăniștii și cu simpatizanții țărăniștilor din Suceava.
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
Începe alții la porți să ne colinde Ursonul mi l-oi pune și căciulă cu urechi Desaga clipelor iernite din cufărul cel vechi Mi-o ține varasie-n ast Ajun ce ma cuprinde. În ziua sfîntă cozonacu-i copt pe masa Sub brad, Îmbrobodita-i iarnă În năframe C-a obosit cernind cu dor În albe coame În curtea ninsa cu iubiri de-acasă. IARNĂ ASTA Și-a scuturat tăgîrța Bunul Domn Și ne-a ascuns destinele sub rogojina Cioplitu-ne-a iubiri
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
vorbește Din fir ne toarce-n umbre pe ștergar Ne-mperecheaza-n snopuri de poveste Ce-s macinate-n grabă de-un morar. Dar eu, i-oi colinda dasaga În Ajun Și-n cozonac mi-oi Îngropa năpasta, Mi-oi pune-n brad doar lacrimi ce apun Și nu mă lasă Bunul Domn În iarna asta. LA STEAUA LUI VIERU urca-n cer poeții, unul cate unul, poate e mai bine printre flori de ler. pe Pamant ne bate Dumnezeul bunul cu furtuni
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
liberi și dornici de petreceri". Interesantă, sub raport istorico-literar este informația pe care ne-o oferă Pericle Martinescu în legătură cu prefața pe care E. Lovinescu o scrisese la Condiția umană a lui Malraux, apărută în traducere la o editură obscură din Brad. E. Lovinescu, "care nu are nimic comun cu Malraux", promisese prefața acelei edituri în schimbul publicării romanului Ioana al lui Anton Holban, ceea ce s-a și întâmplat. Era "un serviciu contra serviciu", cum îl informase pe memorialist Pompiliu Contantinescu, zâmbind "fin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
-l pe omul nostru cu miliarde, lucrul nu poate fi despărțit de specificul însuși al profesiei, pretinzând celui ce-și termină o zi fierbinte de lucru, deplina destindere în una din cele trei băi ale vilei cu trei caturi și brazi negri sub ferestre. Așijderi judecătorul care a împărțit dreptatea cu o sagacitate consumatoare nu numai de materie cenușie, dar și de cord, are dreptul la o înaltă terasă de pe care să i se pară că își ia zborul, de un
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
ales o formă de comunicare, căzută în desuetudine în secolul XX, concurată de telefon, telegramă, mai nou Internetul. Mircea Zaciu (1928-2000) este unul dintre epistolierii ardeleni care prelungește scrisoarea amicală cu valențe documentare și literare până aproape de zilele noastre. Ion Brad (n. 1929) a fost coleg de filologie clujeană cu Mircea Zaciu în perioada 1948-1953. Zaciu provenea dintr-o familie de intelectuali orădeni, Ion Brad, fiu de țărani din Pănade, venea din școlile Blajului. între cei doi studenți filologi s-a
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
epistolierii ardeleni care prelungește scrisoarea amicală cu valențe documentare și literare până aproape de zilele noastre. Ion Brad (n. 1929) a fost coleg de filologie clujeană cu Mircea Zaciu în perioada 1948-1953. Zaciu provenea dintr-o familie de intelectuali orădeni, Ion Brad, fiu de țărani din Pănade, venea din școlile Blajului. între cei doi studenți filologi s-a stabilit o relație de tinerească prietenie, stimulată de pasiunea amândurora pentru literatură și de veleități literare. La început lucrează împreună în redacția "Almanahului literar
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
în viața literară contemporană pe Ion Agârbiceanu, marginalizat după instaurarea comunismului. Mircea Zaciu va dovedi o pasiune statornică pentru opera autorului Arhanghelilor, îngrijindu-se de reeditarea ei, scriind studii și prefețe și o temeinică teză de doctorat. în 1955, Ion Brad pleacă la București, unde va avea o ascendentă carieră politică și notorietate literară. De acum începe dialogul epistolar, mai insistent din partea lui Mircea Zaciu. (De altminteri până în 1997, cartea nu reproduce și scrisorile lui Ion Brad, așa că paginile constituie de
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
doctorat. în 1955, Ion Brad pleacă la București, unde va avea o ascendentă carieră politică și notorietate literară. De acum începe dialogul epistolar, mai insistent din partea lui Mircea Zaciu. (De altminteri până în 1997, cartea nu reproduce și scrisorile lui Ion Brad, așa că paginile constituie de fapt un monolog al epistolierului de la Cluj și, într-un fel, țin locul Jurnalului la care Zaciu va lucra din deceniul opt al secolului trecut, numit de el "deceniul satanic". Este în aceste scrisori mai ales
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
explicație și amânarea enervantă a acordării titlului de doctor în Litere, din cauza unei comisii vindicative și meschine. Deși spune și repetă în multe scrisori că îndrăgește tot mai mult cariera universitară (nu și Clujul universitar, pentru că îi mărturisește lui Ion Brad că vrea să se mute la București sau chiar la Baia Mare) gândul inițial al lui Mircea Zaciu a fost să devină scriitor, nuvelist sau romancier, scenarist de filme. A avut oarece succes în această ultimă ipostază (scenariul la filmul Gaudeamus
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
și Marian Papahagi la marele Dicționar al scriitorilor români. Apariția lui era amânată "sine die" din motive ideologice și politice. Printre cei care au făcut un referat asupra dicționarului (cu multe observații), propunând însă publicarea lui a fost și Ion Brad. Lui Mircea Zaciu i s-a părut că și acest referat a îngreunat apariția dicționarului și, timp de 12 ani, o prietenie literară intră într-o eclipsă și se transformă, cel puțin din partea lui Zaciu, dacă ne luăm după unele
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
Zaciu, dacă ne luăm după unele pagini din Jurnal chiar într-o adversitate literară. Se împacă în 1997, prin mijlocirea maestrului Ion Vlasiu, mai vârstnicul prieten al celor doi scriitori. Corespondența continuă (de data aceasta și cu răspunsurile lui Ion Brad), dar nu mai are vigoarea de altădată, până la sfârșitul neașteptat al lui Mircea Zaciu, în martie 2000.
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
azi-noapte este noaptea nopților,/ hoții și vagabonzii sînt atîrnați de grinda caselor/ și sinucigașii din mine sînt sus pe stîlpi, sus./ Sst, tăcere! azi e noaptea nopților,/ sst, tăcere!/ Lăieții cu turmele lor trec calmi și calzi,/ pe alee sînt brazi/ și lumea-i ascunsă în cripte/ ssst, tăcere!/ în balonul orașului mîrîie vîntul/ închis și tăcut,/ balonul se sparge,/ toți hoții se aruncă și fură cu toții,/ toți vagabonzii își smulg ochii și-și întorc șepcile,/ cuțitele, apele, farmaciile sînt sparte
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
interioare. Păltiniș, "halta de ajustare", cum spune Pleșu într-o scrisoare către Noica, trimisă de la Heidelberg. Undeva, pașii ni s-au amestecat pe potecă. Poate și amintirile. Am privit plină de uimire și de admirație, a cîta oară, pădurea de brazi de peste drum. Nu cred să fi văzut vreodată atîta fălnicie în verticalitate! Sute de brazi neverosimil de drepți... Urmărindu-i, privirea ajunge la cer. Inevitabil. Un exercițiu purificator, în fața ferestrelor lui Noica. Pornind de la ceea ce a însemnat el, filosofia lui
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
Heidelberg. Undeva, pașii ni s-au amestecat pe potecă. Poate și amintirile. Am privit plină de uimire și de admirație, a cîta oară, pădurea de brazi de peste drum. Nu cred să fi văzut vreodată atîta fălnicie în verticalitate! Sute de brazi neverosimil de drepți... Urmărindu-i, privirea ajunge la cer. Inevitabil. Un exercițiu purificator, în fața ferestrelor lui Noica. Pornind de la ceea ce a însemnat el, filosofia lui, școala lui, discipolatul și ucenicia, de la cărțile lui, de la confesiunile lui Pleșu și Liiceanu, de la
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
unde fiul meu a fost elev în clasele mici. Mi-am așezat masa de lucru cu fața către fereastră și văd, fără să mă ridic de pe scaun, acoperișul de tablă galvanizată al clădirii înghițită, în rest, de un brâu de brazi încărcați cu conuri în legănare și de rețelele de copaci cu picioarele-n ieburi și tufe nuanțând împreună și rulând, în funcție de anotimp, toate posibilitățile cromatice ale unui spațiu verde bine îngrijit. în spate e curtea de recreație și, cu siguranță
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
trasează imaginile unei dureri ce-și pierde inserția istorică, vărsîndu-se în absolut, durere care, după cum spunea G. Călinescu, reprezentînd o "jale nemotivată de popor străvechi, îmbătrînit", "ajuns la bocetul ritual", se dispensează de speranță: "La noi sînt codri verzi de brad/ Și cîmpuri de mătasă;/ La noi atîția fluturi sînt,/ Și-atîta jale-n casă./ Privighetori din alte țări/ Vin doina să ne-asculte;/ La noi sînt cîntece și flori/ Și lacrimi multe, multe...// Pe boltă, sus, e mai aprins,/ La noi
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
amintiți "Sperietoarea "?); frumusețile juriului vor fi actrițele Emmanuelle Beart, Kathleen Turner, Tilda Swinton. Președintele Juriului la secțiunea de scurt metraje va fi Nikita Mihalkov. Căteva vedete transoceanice se vor afla pentru prima dată în viața lor la Cannes : Tom Hanks, Brad Pitt, Eddie Murphy. O altă noutate a sumarului 2004: Marche-ul va acorda un spațiu privilegiat scurt metrajelor; practic, va exista o nouă piață, a filmelor scurte (Short Film Corner), care va include, pentru început, 400 de titluri. Filmul scurt salvează
SumarCANNES by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12878_a_14203]
-
Montreal, Canada/Romanian Global News miercuri, 24 decembrie 2008 Românii montrealezi nu s-au putut bucură în acest an de împodobirea unui brad în Piață României din mai multe cauze, principala fiind lipsa unei autorizații pentru asemenea demers. Agora Romagna Latină a venit însă cu o soluție: adoptând un brad înalt de 10 m din apropierea pieței, pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
Românii montrealezi nu s-au putut bucură în acest an de împodobirea unui brad în Piață României din mai multe cauze, principala fiind lipsa unei autorizații pentru asemenea demers. Agora Romagna Latină a venit însă cu o soluție: adoptând un brad înalt de 10 m din apropierea pieței, pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
multe cauze, principala fiind lipsa unei autorizații pentru asemenea demers. Agora Romagna Latină a venit însă cu o soluție: adoptând un brad înalt de 10 m din apropierea pieței, pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul Agorei: Anul trecut, Forumul AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Istorie, Cultura și Latinitate Canada, a propus și instalat primul Brad
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul Agorei: Anul trecut, Forumul AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Istorie, Cultura și Latinitate Canada, a propus și instalat primul Brad de Crăciun în Piață României de la Montreal. Modest că talie dar plin de voie bună și podoabe, brăduțul așezat lângă statuia poetului Mihai Eminescu, aducea aminte tuturor trecătorilor că și românii așteaptă sosirea lui Moș Crăciun. În contextul unei metropole
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
de lumini și decorațiuni multicolore la fiecare sezon al Sărbătorilor de Iarnă, Piața României din Montreal avea aerul trist, pe lângă suratele sau vecinele ei (cum ar fi Piața Portugaliei sau Piața Americilor). Am promis că vom milită pentru că instalarea unui Brad de Crăciun în Piață României să devina.un obicei anual.Ca toate celelalte obiceiuri de Sărbători, o sărbătoare în sine la Montreal, dedicată tuturor grupurilor comunitare române de aici și concitadinilor noștri montrealezi. Astăzi 24.XII.2008, în ajunul Crăciunului
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]