144 matches
-
crimă, un os hioid fracturat indică sugrumarea sau ștrangularea. Totuși, acest lucru nu este valabil la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne. Amfibienii și reptilele pot avea multe coarne, pe când
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
sau ștrangularea. Totuși, acest lucru nu este valabil la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne. Amfibienii și reptilele pot avea multe coarne, pe când mamiferele (totodată și oamenii) au numai două
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne. Amfibienii și reptilele pot avea multe coarne, pe când mamiferele (totodată și oamenii) au numai două perechi, iar păsările numai una. La păsări, totuși, și la unele reptile, corpul central al osului hioid este
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
înotătoarea dorsală: III, 8 (9); înotătoarea anală: II (III), (5) 6 (7—8); înotătoarele ventrale: I, 7; înotătoarele pectorale: I, 13-15 (16); pe linia laterală 39-42 solzi. Dinți faringieni 3.5-5.3 (2.5-5.2 sau 2.5-5.3). Spini branhiali 1-2. Vertebre 36. Corpul alungit, fusiform, gros, de înălțime mică, slab comprimat lateral, cilindric în secțiune transversală, acoperit cu solzi destul de mari, mai mari decât la restul porcușorilor, persistenți. Gâtul (istmul) și pieptul este lipsit de solzi, iar suprafața goală
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
lungimea capului. Ochiul mare, eliptic; diametrul lui se cuprinde de 1,4-1,9 (2,0) ori în lungimea botului, de 4,5-5,0 ori în lungimea capului și mai mic decât spațiul interorbitar, formând 5,6% din lungimea corpului. Spinii branhiali scurți, rari. Orificiul anal este situat la mijloc, mai aproape de baza înotătoarei ventrale decât de înotătoarea anală, uneori la egală distanță. Înotătoarele mai mari decât la alți pești ai genului "Romanogobio". Înotătoarea dorsală scurtă, cu 3 radii neramificate și 8-9
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
membrană. Ele sunt fie perechi, fie neperechi. Alcătuirea, mărimea și așezarea înotătoarelor sunt foarte variate. Înotătoarele perechi (sau pare) sunt axate pe scheletul unor centuri (scapulare sau pelvine). Se disting: înotătoare pectorale (P), situate lateral în apropierea operculelor, înapoia deschiderii branhiale; înotătoare ventrale (V) sau pelviene dispuse pe partea ventrală a corpului (abdominal sau pectoral). Înotătoarele perechi sunt omoloage cu membrele tetrapodelor. Înotătoarele pectorale pot lipsi la unele specii (ața de mare) sau sunt foarte mare (pești zburători). Unii pești (perioftalmide
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
o pleoapa adipoasă, rostrul este scurt și obtuz. Gura este mică, terminală sau subterminală; premaxilarele sunt protractile. Acești pești au dinții mici, ascunși, așezați pe cele două fălci ca perii dintr-o perie sau sunt fără dinți. Mecanismul oral și branhial de filtrare-hrănirea este format dintr-un organ faringobranhial alcătuit din spini branhiali și aparatul faringian. Arcurile branhiale poartă numeroși spini branhiali (branhiospini) subțiri, lungi și bine dezvoltați, care prin așezarea lor constituie un sistem de filtrare care împiedecă ieșirea alimentelor
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
sau subterminală; premaxilarele sunt protractile. Acești pești au dinții mici, ascunși, așezați pe cele două fălci ca perii dintr-o perie sau sunt fără dinți. Mecanismul oral și branhial de filtrare-hrănirea este format dintr-un organ faringobranhial alcătuit din spini branhiali și aparatul faringian. Arcurile branhiale poartă numeroși spini branhiali (branhiospini) subțiri, lungi și bine dezvoltați, care prin așezarea lor constituie un sistem de filtrare care împiedecă ieșirea alimentelor mărunte. Numărul branhiospinilor crește cu vârsta. Oasele faringiene sunt modificate așa ca să
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
Acești pești au dinții mici, ascunși, așezați pe cele două fălci ca perii dintr-o perie sau sunt fără dinți. Mecanismul oral și branhial de filtrare-hrănirea este format dintr-un organ faringobranhial alcătuit din spini branhiali și aparatul faringian. Arcurile branhiale poartă numeroși spini branhiali (branhiospini) subțiri, lungi și bine dezvoltați, care prin așezarea lor constituie un sistem de filtrare care împiedecă ieșirea alimentelor mărunte. Numărul branhiospinilor crește cu vârsta. Oasele faringiene sunt modificate așa ca să strâmteze intrarea în esofag. Stomacul
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
mici, ascunși, așezați pe cele două fălci ca perii dintr-o perie sau sunt fără dinți. Mecanismul oral și branhial de filtrare-hrănirea este format dintr-un organ faringobranhial alcătuit din spini branhiali și aparatul faringian. Arcurile branhiale poartă numeroși spini branhiali (branhiospini) subțiri, lungi și bine dezvoltați, care prin așezarea lor constituie un sistem de filtrare care împiedecă ieșirea alimentelor mărunte. Numărul branhiospinilor crește cu vârsta. Oasele faringiene sunt modificate așa ca să strâmteze intrarea în esofag. Stomacul se divide într-o
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
structuri și cele care se pot observa la nivelul plămânilor animalelor cu respiratie aeriană. În cea de-a doua lucrare sunt expuse rezultatele unor cercetări fiziologice privind importanța fiecăruia dintre cele trei feluri de respirație posibile la această specie: intestinală, branhială și tegumentară. Respirația intestinală nu poate satisface necesitățile organismului, deoarece nu asigură eliminarea CO2. Ea este completată cu cea tegumentară. În concluzie, autorul e de părere că respirația intestinală este expresia unei adaptări la mediul în care trăiește acest animal
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
satisface necesitățile organismului, deoarece nu asigură eliminarea CO2. Ea este completată cu cea tegumentară. În concluzie, autorul e de părere că respirația intestinală este expresia unei adaptări la mediul în care trăiește acest animal, mediu care nu este favorabil respirației branhiale și tegumentare. Lucrările au fost publicate în "Pflüger’s Archiv" (vol. 118 și 120) și s-au bucurat de un foarte larg ecou. Au fost citate și comentate de fiziologi de mare renume ca: E. Babàk, L. Frédéricque, W. Conheim
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
palatinul, sunt prevăzute cu dinți. Maxilarele rudimentare. Ectopterigoidul lipsește. Mezopterigoidele sunt mici, unind metapterigoidele cu prevomerul. Posttemporalele absente. Subopercularul lipsește. A cincea vertebră reunită printr-o punte de cele 4 vertebre anterioare modificate. Vertebrele 2—5 contopite între ele. Membranele branhiale libere. Vezica înotătoare liberă, obișnuit mare. Intestinul fără apendice. Sunt pești de apă dulce. Somnul ("Silurus glanis") poate intra în apele salmastre. Speciile acestei familii sunt în principal bentonice, carnivore și răpitoare. Familia este originară din Asia Centrală, și este răspândită
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
teritoriu matur sau imatur. Prognosticul este sever. Prezența metastazelor în momentul diagnosticului limitează indicația exciziei chirurgicale. Tratamentul radiant și chimioterapic au rezultate descurajante. Seminomul mediastinal Date generale Originea seminomului mediastinal este controversată. Seminomul derivă din celulele somatice din regiunea arcurilor branhiale, în relație cu originea timusului. Seminomul are originea în celulele germinale extragonadale sau extravitelină, a căror migrație în lungul crestei urogenitale spre gonade a fost oprită lângă timusul în dezvoltare. Are o relație strânsă cu timusul, drept pentru care mulți
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
50%!). Tratamentul radiant este indicat pentru leziunea malignă. TIROIDA MEDIASTINALĂ Date generale Frecvența ei este de 55,8% din tumorile mediastinale. Glanda tiroidă se dezvoltă dintr-un diverticul ce ia naștere din peretele faringian, între prima și a doua pungă branhială. Din acest diverticul iau naștere doi lobi, care coboară împreună cu primordiul laringian. Canalul tireoglos involuează sau poate da naștere lobului piramidal și chistelor de canal tireoglos. Lobii tiroidieni vin în raport cu inelul 1 traheal sau pot descinde anormal până la inelul 7
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
ceea ce duce la hipersecretia de parathormon. Boala dispare la 6 luni după efectuarea transplantului renal. 3. Hiperparatiroidismul terțiar este boala care persistă peste 6 luni de la efectuarea transplantului (după C. E. Brendenberg) [15]. Embriologie Paratiroidele superioare își au originea în punga branhială IV, se numesc și paratiroide IV, sunt localizate la nivelul polului superior al glandei tiroide. Paratiroidele inferioare își au originea în punga branhială III, împreună cu timusul (se numesc și paratiroide III) și sunt situate pe fața posterioară a polului inferior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
6 luni de la efectuarea transplantului (după C. E. Brendenberg) [15]. Embriologie Paratiroidele superioare își au originea în punga branhială IV, se numesc și paratiroide IV, sunt localizate la nivelul polului superior al glandei tiroide. Paratiroidele inferioare își au originea în punga branhială III, împreună cu timusul (se numesc și paratiroide III) și sunt situate pe fața posterioară a polului inferior tiroidian. Topografia paratiroidei mediastinale Glandele paratiroide se găsesc cel mai frecvent în următoarele teritorii [12, 13, 15, 38]:- mediastinul anterior, în relație cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
corpului exemplarelor studiate (mărime care depinde de genotip, dar și de condițiile de mediu), pentru caracterizarea fenotipică a noii varietăți de crap de cultură s-au luat în studiu și câteva caractere meristice, și anume: numărul radiilor inotătoarelor; numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial; numărul și dispoziția solzilor. Formula înotătoarelor la crapul Topless a prezentat o variabilitate destul de mare, ca urmare a faptului că noua formă de crap reprezintă rezultatul unei duble încricișări. Astfel, înotătoarele, la prima generație de pui
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
care depinde de genotip, dar și de condițiile de mediu), pentru caracterizarea fenotipică a noii varietăți de crap de cultură s-au luat în studiu și câteva caractere meristice, și anume: numărul radiilor inotătoarelor; numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial; numărul și dispoziția solzilor. Formula înotătoarelor la crapul Topless a prezentat o variabilitate destul de mare, ca urmare a faptului că noua formă de crap reprezintă rezultatul unei duble încricișări. Astfel, înotătoarele, la prima generație de pui în vârstă de o
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
16; V.... I 7 8; A.... III 5. De remarcat faptul că înotătoarea dorsală la crapul Topless își încheie inserția uneori aproape de caudală. Cu toate acestea, numărul radiilor acestei înotători nu diferă de cel al crapului obișnuit. 121 Numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial stâng a oscilat între limitele 26-30. Pentru comparație, crapul de Frăsinet a înregistrat pentru acest indice valori cuprinse în intervalul: 25 - 28. In ceea ce privește acoperirea cu solzi, la prima generație de pui obținuți prin reproducere
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
8; A.... III 5. De remarcat faptul că înotătoarea dorsală la crapul Topless își încheie inserția uneori aproape de caudală. Cu toate acestea, numărul radiilor acestei înotători nu diferă de cel al crapului obișnuit. 121 Numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial stâng a oscilat între limitele 26-30. Pentru comparație, crapul de Frăsinet a înregistrat pentru acest indice valori cuprinse în intervalul: 25 - 28. In ceea ce privește acoperirea cu solzi, la prima generație de pui obținuți prin reproducere omogenă, s-a înregistrat
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a urmărit aprecierea conformației generale a corpului, (prezența unor anomalii de conformație), starea generală de întreținere, prezența de plăgi, hipersecreție de mucus sau a unor paraziți macroscopici. La branhii s-a 134 apreciat coloritul, integritatea și infestările parazitare. Fiecare arc branhial (după ce a fost desprins prin secționare la capete) s-a așezat pe o lamă de sticlă și s-a examinat la lupă de mână sau microscopică. S au investigat leziuni macroscopice, paraziții sau formațiunile chistice. Inspecția s-a aplicat și
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
după secționarea operculului, urmărindu-se prezența hemoragiilor și a unei cantități excesive de mucus ca rezultat al atacului paraziților. Pentru examenul histopatologic s-au prelevat branhii întregi de la peștii de talie mică sau porțiuni de 1 2 cm din arcul branhial la peștii de talie mare care au fost depozitate în recipientul cu soluție fixatoare (formol 10%). Necropsia peștelui s-a efectuat pe peștele așezat în decubit lateral: s-a realizat incizia în lungul abdomenului după care s-a decupat peretele
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cantitative și calitative, pe exemplarele de pești studiate. Examenul bacterioscopic direct a evidențiat o microfloră polimorfă, predominant Gramnegativă, la nivelul fiecăreia din nișele anatomice investigate (piele, branhii, intestin). Examenul bacteriologic propriu-zis a fost efectuat pe probe de mucus cutanat, mucus branhial și conținut intestinal. Examenele au permis izolarea a mai multor tipuri de tulpini. De exemplu la crapul comun (vârsta de 2 ani) recoltat din ferma Movileni, s-au efectuat raclate de pe piele, branhii și din conținutul intestinal, raclate ce au
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
foarte aproape de cea găsită de noi, dar și faptul că variabilitatea individuală în cadrul loturilor experimentale este 174 restrânsă (C < 10) și scade în urma selecțiilor masale multianuale. 5.3.1.2. Indicii meristici analizați au fost: numărul radiilor înotătoarelor, numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial, precum și numărul și dispoziția solzilor. La analiza numărului radiilor înotătoarelor sau decelat mici diferențe față de crapul de Frăsinet, după ultima încrucișare, luat drept martor (numai în cazul dorsalei și ventralei, la radiile moi). Numărul spinilor branhiali
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]