298 matches
-
limite regulamentare. În vremurile actuale se înoată două variante de bras: brasul tradițional și brasul delfinizat. Brasul tradițional este caracterizat printr-o poziție orizontală, șoldurile fiind menținute la suprafața apei, sau imediat sub orizontala apei, pe întreg ciclul de vâslire. Brasul delfinizat este particularizat prin deplasări în plan vertical, mișcarea în ansamblu având aspect ondulatoriu. În această variantă, șoldurile sunt mai coborâte, iar pentru diminuarea rezistenței frontale, umerii sunt ridicați din apă și proiectați înainte printr-o mișcare mai puternică a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
aspect ondulatoriu. În această variantă, șoldurile sunt mai coborâte, iar pentru diminuarea rezistenței frontale, umerii sunt ridicați din apă și proiectați înainte printr-o mișcare mai puternică a membrelor inferioare. 3.3.1. Utilizarea procedeului Competițional: la J.O. procedeul bras se înoată în probele de 100m și 200m; al treilea procedeu în probele de mixt individual; al doilea schimb la ștafeta de 4X100m mixt. La Campionatele Mondiale în bazine scurte (25m), se înoată și în probele de 50m bras; al
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
procedeul bras se înoată în probele de 100m și 200m; al treilea procedeu în probele de mixt individual; al doilea schimb la ștafeta de 4X100m mixt. La Campionatele Mondiale în bazine scurte (25m), se înoată și în probele de 50m bras; al treilea procedeu în proba de 100m mixt; respectiv al doilea schimb în ștafeta de 4X50m mixt. Utilitar și de agrement: este cel mai utilizat procedeu pentru agrement și deosebit de valoros pentru scopuri utilitar aplicative și militare. Componentele structurale din
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de 100m mixt; respectiv al doilea schimb în ștafeta de 4X50m mixt. Utilitar și de agrement: este cel mai utilizat procedeu pentru agrement și deosebit de valoros pentru scopuri utilitar aplicative și militare. Componentele structurale din care se compune tehnica procedeului bras sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe - picioare - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.3.2. Mișcarea picioarelor În procedeul bras, picioarele au un rol foarte important în propulsarea înotătorului, preluând de la mișcarea brațelor faza de împingere. Acțiunea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
și deosebit de valoros pentru scopuri utilitar aplicative și militare. Componentele structurale din care se compune tehnica procedeului bras sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe - picioare - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.3.2. Mișcarea picioarelor În procedeul bras, picioarele au un rol foarte important în propulsarea înotătorului, preluând de la mișcarea brațelor faza de împingere. Acțiunea este simultan-simetrică și se realizează în principal în plan orizontal. Se execută în două faze: Prima fază pregătitoare - picioarele depărtate la nivelul lățimii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înainte, ajung aproximativ în dreptul pieptului, începe faza pregătitoare a mișcării picioarelor, care continuă cu faza propulsivă după terminarea revenirii brațelor. Faza de alunecare este mai lungă și este însoțită în a doua parte a ei de tracțiunea brațelor specific procedeului bras. În momentul începerii tracțiunii cu brațele, capul înotătorului trebuie să fie la suprafața apei. Greșeli: a) la intrarea în apă: - pătrunderea în apă la o adâncime prea mică - se revine la suprafață mult prea devreme, fără a se putea efectua
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
se pierde din alunecarea înotătorului pe sub apă; - tracțiunea cu brațele este executată incomplet; - ducerea brațelor spre înainte executată cu coatele îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea și alunecarea sunt asemănătoare fazelor corespondente ale întoarcerii simple la procedeul craul. Caracteristic întoarcerii la procedeul bras este atacul peretelui care se realizează prin așezarea ambelor palme pe perete în același timp dar nu obligatoriu la același
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea și alunecarea sunt asemănătoare fazelor corespondente ale întoarcerii simple la procedeul craul. Caracteristic întoarcerii la procedeul bras este atacul peretelui care se realizează prin așezarea ambelor palme pe perete în același timp dar nu obligatoriu la același nivel, cu menținerea umerilor paraleli cu orizontala apei. Lucrul pe sub apă și revenirea la suprafața apei se efectuează identic
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
așezarea ambelor palme pe perete în același timp dar nu obligatoriu la același nivel, cu menținerea umerilor paraleli cu orizontala apei. Lucrul pe sub apă și revenirea la suprafața apei se efectuează identic cu acțiunile efectuate la startul în procedeul bras. Greșeli: - atingerea peretelui cu o singură mână - este o greșeală fundamentală care duce după sine la descalificarea înotătorului din proba respectivă; - așezarea palmelor pe perete prea sus sau prea jos; - tragerea picioarelor spre perete executată cu genunchii prea puțin flexați
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
delfin este dată datorită mișcărilor fluturate, ondulatorii, ale întregului corp, mișcări asemănătoare loviturilor de coadă ale delfinului. În anul 1935, Jack Sieg, student la Universitatea din Iowa (S.U.A.), demonstrează pentru prima dată acest procedeu, folosind mișcări de picioare specific procedeului bras, iar procedeul nu a fost omologat. Totuși, la J.O. din anul 1948 care sau desfășurat la Londra, și peste patru ani 1952 care sau desfășurat la Stockholm, se înoată fluture cu mișcare de picioare specific procedeului bras. În anul
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
specific procedeului bras, iar procedeul nu a fost omologat. Totuși, la J.O. din anul 1948 care sau desfășurat la Londra, și peste patru ani 1952 care sau desfășurat la Stockholm, se înoată fluture cu mișcare de picioare specific procedeului bras. În anul 1953 F.I.N.A. omologhează prin regulament tehnica acestui procedeu, într-o formă apropiată de cea practicată în zilele noastre. Primul înotător de fluture a fost maghiarul Tumpek, recordman mondial, care a executat cu picioarele, lovituri delfin, deoarece era infirm
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
revine în apă după brațe - este întârziată tracțiunea; - expirație incompletă - aceasta este continuată și afară din apă, scurtând durata inspirației; apare senzația de sufocare. 3.4.6. Startul. La procedeul fluture, startul se execută asemănător cu cel folosit la procedeele bras și craul, respectându-se aceleași structuri tehnice. 3.4.7. Întoarcerea Particularitatea structurilor tehnice constă în faptul că, în faza lucrului sub apă se execută mișcări ondulatorii cu picioarele. Regulamentul interzice executarea acestor mișcări ale picioarelor pe o distanță mai
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
în faptul că, în faza lucrului sub apă se execută mișcări ondulatorii cu picioarele. Regulamentul interzice executarea acestor mișcări ale picioarelor pe o distanță mai mare de 25m. Întoarcerea, ca și startul, se realizează biomecanic asemănător cu întoarcerea din procedeul bras, dar fără executarea tracțiunii brațelor pe sub apă. Caracteristicile întoarcerii la procedeul fluture sunt următoarele: 70 - atacul peretelui - mâinile se dispun simultan și la același nivel pe perete; - faza lucrului sub apă - se desfășoară conform celor descrise la startul în procedeul
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de control de pregătire fizică specifică este alcătuită din: Pentru înotătorii de sprint: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 10 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 secunde Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde (2 X 4 X 50m în fiecare procedeu) Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
dar în condițiile date de caracterul tehnicii de înot (concomitența vâslirii) viteza fluturistului este mare, ocupând locul doi în ierarhia vitezei de înaintare a procedeelor de înot sportiv, după carul. Delfinistul are aspectul unui luptător de categorie semigrea. Înotătorul de bras (100m și 200m) reprezintă biotipul somatic caracterizat de cea mai mică înălțime, în schimb ca greutate atinge valoarea cea mai mare. Somatic, valorile membrelor se află la cotele cele mai reduse. Surprinzător de mare ne apare lungimea trunchiului și lățimea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
la mișcarea picioarelor și la mișcarea combinată. Cu toate că din punct de vedere biomotric brasistul are cele mai ridicate valori, structura mișcării (alternanța vâslirii puternice a picioarelor cu vâslirea slabă a brațelor) nu contribuie la realizarea unei viteze ridicate de înaintare, brasul este cel mai lent procedeu de înot sportiv. Brasistul poate fi asemuit cu un săritor în lungime sau de triplusalt. Înotătorul de mixt individual (200m și 400m) a reușit sa se diferențieze față de ceilalți înotători. Somatic are valorile comparabile cu
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
se îmbină cu o rezistență deosebită ușurată prin alternarea tehnicii, alternare care confirmă principiul odihnei active. Acest al cincilea procedeu ar putea deveni un concurent al procedeului fluture în proba de 200m, cu condiția realizării unei viteze confortabile la procedeul bras. Putem asocia tipul înotătorului de mixt cu cel al decatlonistului din atletism. Se pot desprinde următoarele concluzii: - la creșterea vitezei de înaintare rezistența apei crește cu pătratul vitezei, iar consumul energetic cu cubul vitezei de înaintare, - la creșterea suprafeței secțiunii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
detalii cu privire la schimbări sau înlocuiri, conform 7.3.1.2. 7.3.3. În alte competiții se poate folosi sistemul de tragere la sorți pentru repartizarea pozițiilor pe culoare. 7.4. Startul 7.4.1. Startul în probele de Liber, Bras, Fluture și Mixt individual se va efectua prin săritură. La semnalul lung al arbitrului general, înotătorii se urcă pe blocstart și rămân acolo. La comanda starterului „luați locurile” înotătorii ocupă imediat poziția de start cu cel puțin un picior pe
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
liber 7.5.1. Înotul liber înseamnă ca în proba astfel denumită în care înotătorul poate înota orice procedeu tehnic, exceptând probele de ștafeta mixt și mixt individual în care stilul liber înseamnă orice alt procedeu în afară de spate, bras sau fluture. 7.5.2. O parte a corpului înotătorului trebuie să atingă peretele bazinului la terminarea fiecărei lungimi și la finiș. 7.5.3. O parte a corpului înotătorului trebuie să spargă apa pe durata întregii probe cu excepția întoarcerii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
întoarceri, când sportivul se răsucește pe piept pentru a efectua rostogolirea, nu mai exista obligativitatea întreruperii bătăilor de picioare, considerată înainte schimbare de procedeu, deci descalificare. Paragraful 7.6.4 menționează doar aspecte referitoare la mișcarea brațelor. 7.7. Procedeul bras 7.7.1. De la începutul primei mișcări de brațe după start și după fiecare întoarcere, corpul înotătorului trebuie să stea pe piept. Nu se permite răsucirea corpului pe spate în nici un moment pe durata cursei. Pe durata cursei ciclurile de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
tracțiune completă de brațe înspre picioare. Capul va trebui să spargă suprafața apei înainte ca brațele apropiate prin interior să înceapă deschiderea următoarei tracțiuni. Este permisa o singura bătaie de picioare fluture în jos, urmată de o bătaie de picioare bras pe timpul cât corpul este scufundat complet în apă. După care, toate mișcările de picioare vor fi simultane și în același plan orizontal, fără mișcări alternative. 7.7.5. Tălpile trebuie sa fie răsucite în exterior pe durata parții de propulsie
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Toate mișcările picioarelor în sus și în jos trebuie să fie simultane. Nu este obligatoriu ca picioarele sau labele picioarelor să fie menținute la același nivel, însă nu se permit mișcări alternative. Nu se permite mișcarea picioarelor ca la stilul bras. 7.8.4. La fiecare întoarcere sau la sfârșitul cursei, peretele trebuie atins cu ambele mâini simultan la, deasupra sau sub nivelul apei. 7.8.5. La start și la întoarceri înotătorul are permisiunea să execute una sau mai multe
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
să spargă suprafața apei. înotătorul trebuie să rămână la suprafață tot până la următoarea întoarcere sau sosire. 7.9. Înotul mixt 7.9.1. În probele de mixt individual, înotătorul înoată în toate cele patru procedee, în următoarea ordine:: fluture, spate, bras și liber. 7.9.2. În probele de ștafetă mixt, înotătorii înoată în cele patru procedee, în următoarea ordine: spate, bras, fluture și liber. 7.9.3. Încheierea fiecărei distanțe parcurse trebuie să fie în conformitate cu prevederile regulamentare care se aplică
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
9.1. În probele de mixt individual, înotătorul înoată în toate cele patru procedee, în următoarea ordine:: fluture, spate, bras și liber. 7.9.2. În probele de ștafetă mixt, înotătorii înoată în cele patru procedee, în următoarea ordine: spate, bras, fluture și liber. 7.9.3. Încheierea fiecărei distanțe parcurse trebuie să fie în conformitate cu prevederile regulamentare care se aplică la stilul în cauză. 7.10. Cursa 7.10.1. Un înotător trebuie să parcurgă întreaga distanță a bazinului pentru a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
publicați în rezultatele oficiale. 7.12. Recorduri mondiale 7.12.1. Pot fi stabilite recorduri mondiale în bazine de 50m, pentru următoarele distanțe și procedee pentru ambele sexe: - liber 50, 100, 200,400, 800 și 1500m - spate 50, 100, 200m - bras 50, 100, 200m - fluture 50, 100, 200m - mixt individual 200, 400m - liber ștafetă 4x100m și 4x200m - mixt ștafetă 4x100m 7.12.2. Pot fi stabilite recorduri mondiale mondial în bazine de 25m pentru următoarele distanțe și procedee pentru ambele sexe
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]