127 matches
-
66): 0,4 km, în sat Șurdești Refacere ulița (nr. 158-Biserica Ortodoxă): Refacere ulița (DJ 184-Pod Iaz): 0,2 km, în sat Șurdești Refacere ulița (Toma-Ștețca): 1 km, în sat Brebeni Refacere podeț beton avariat, zona "La Toma", în sat Brebeni Refacere ulița "Sub Coastă", 1 km, în sat Ciocotiș Refacere ulița " Calea Mă��tii": 0,4 km, în sat Măgureni Refacere ulița " Pe Dâmb": Refacere ulița (Berințan-Ungur): 0,2 km, în sat Coaș Refacere ulița (Ungur-Boieru): 0,2 km, în
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
Articolul 1 Se declară închise vechile evidențele de cadastru și publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Brebeni, județul Olt, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru și deschiderii noilor cărți funciare. Articolul 2 (1) De la data deschiderii cărților funciare din oficiu orice alte evidențe de cadastru și publicitate imobiliară se înlocuiesc pentru unitatea administrativ-teritorială Brebeni, județul
ORDIN nr. 1.296 din 4 octombrie 2016 pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Brebeni, judeţul Olt, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276017_a_277346]
-
administrativ-teritorială Brebeni, județul Olt, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru și deschiderii noilor cărți funciare. Articolul 2 (1) De la data deschiderii cărților funciare din oficiu orice alte evidențe de cadastru și publicitate imobiliară se înlocuiesc pentru unitatea administrativ-teritorială Brebeni, județul Olt, cu planul cadastral și noile cărți funciare. ... (2) Vechile evidențe se păstrează în arhiva biroului teritorial și pot fi consultate pentru istoric. ... Articolul 3 Identificarea și numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului
ORDIN nr. 1.296 din 4 octombrie 2016 pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Brebeni, judeţul Olt, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276017_a_277346]
-
și numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri și alte evidențe cadastrale și de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului și deschiderii noilor cărți funciare pe teritoriul unității administrativ-teritoriale Brebeni, județul Olt, își pierd valabilitatea. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Radu Codruț Ștefănescu București, 4 octombrie 2016. Nr. 1.296. ----
ORDIN nr. 1.296 din 4 octombrie 2016 pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Brebeni, judeţul Olt, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276017_a_277346]
-
14. Urzica 6. Ianca 15. Vădastra 7. Izbiceni 16. Vădăstrița 8. Obîrșia 17. Vișina 9. Orlea 4. JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina MUNICIPIU 1. Slatina ORAȘE 1. Piatra-Olt 3. Potcoava 2. Scornicești COMUNE 1. Bărăști 22. Oporelu 2. Brebeni 23. Optași-Măgura 3. Brâncoveni 24. Perieți 4. Cîrlogani 25. Pleșoiu 5. Colonești 26. Poboru 6. Corbu 27. Priseaca 7. Coteana 28. Sîmburești 8. Crîmpoia 29. Schitu 9. Cungrea 30. Slătioara 10. Curtișoara 31. Spineni 11. Dobroteasa 32. Strejești 12. Făgețelu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
vatră de locuire ale cărei origini se pierd în negura istoriei. Vorbind de vechimea acesteia, bătrânii satului o plasează undeva în vremea geților și a dacilor, pentru că și "ei se ocupau cu creșterea vitelor, adică cu păstoritul montan, ca și brebenii". Strâns legată de evoluția în timp ne apare și denumirea de Brebu, asupra originii căreia părerile sunt împărțite. Mulți, printre care vom include pe moșii așezării - cândva "un mic cătunel" - consideră că denumirea provine de la "Lacul Brebilor", existent în timp
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
brebi, ce se hrăneau cu vlăstarele de arbori, de pe marginea apei. Așezați la început în preajma lacului și poienilor învecinate, primii locuitori - veniți sigur de peste munți - și-ar fi luat numele de la „brebi" (sau biberi), de unde, cu timpul, ei au devenit brebeni iar satul Brebu. Pe măsura tăierii și dispariției pădurii, care provoacă alunecări de pământ, lacul dispare precum dispăruseră și „brebii" ce-l populau, vânați pentru blana lor mătăsoasă și caldă. Într-o altă variantă, de data asta mult mai recentă
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
din Runcu pentru a participa la slujbe și pentru servicii religioase (botezuri, cununii, înmormântări). Amintindu-și de această mare greutate, bătrânii satului povestesc că pe la începutul secolului XX în sat au fost construite trei cruci de lemn acoperite, la care brebenii se închinau atunci când nu puteau participa la slujbele religioase din Runcu. Târziu, abia în deceniul al V-lea al secolului trecut, după multe insistențe și cereri la organismele conducerii bisericești, pe atunci Protopopiatul de Târgoviște, fruntașii satului obțin aprobarea zidirii
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
și a propit moșia megieșilor, de a pus pe toți megieșii în mijlocul pădurii și le-a aprins casele ca să nu se mai întoarcă[...]” ("apud" Ștefan Andreescu, „”, în "Glasul Bisericii", nr. 1-2, 1968). De asemenea, prin acest act se dă înapoi brebenilor jumătate din moșia luată prin metodele arătate mai sus. După aceste „cumpărături” în sat, au mai urmat și alte înzestrări cu moșii cum rezultă din actele vremii (Voineasa, Titeasa, Șopârlige și Moceasca). La sfârșitul domniei lui Matei Basarab lucrările la
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
unor scutiri de dări. Această atitudine va provoca o scindare a satului în, așa cum este cunoscut azi, Brebu Mânăstiresc și Brebu Megieșesc. Totuși această reorganizare a administrației mănăstirii nu se dovedește a fi cea mai eficientă, căci conflictul cu moșnenii brebeni nu s-a stins și mănăstirea a continuat să se ruineze treptat. Grigore al II-lea Ghica, văzând că biserica „[...]au rămas slabă și foarte săracă[...]”, într-un act din 8 mai 1752, trece administrarea mănăstirii din mâinile urmașilor celor
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
sunt: pinul negru ("Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
vegetație ierboasă. Covorul vegetal este format în ansamblu din peste 1200 de specii, din care 1/3 sunt plante inferioare, talofite și briofite, iar 2/3 superioare - în special fanerogame. Plantele cu flori sunt reprezentate în principal de specii endemice: breabănul (Cardamine glanduligera), brusturul negru (Symphytum cordatum), clopoțelul [Campanula rotundifolia - Campanula carpatica], crucea voinicului (Hepatica transsylvanica), Garofița de munte (Dianthus tenuifolius), gălbenelele de munte (Ranunculus carpaticus), mierea ursului (Pulmonaria rubra), margareta (Chrysanthemum rotundifolium), omagul [Aconitum moldavicum - Aconitum lasianthum (o. galben) - Aconitum
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
100 și 180 ani, în poienile cărora se întîlnesc frecvent afinul (Vaccinium myrtillus), bulbucul de munte (lius europaeus) - monument al naturii, boziorul (Orchis sambucina), toporași (Viola bielziartp, V. bi- color) ș.a. Nu lipsește papucul doamnei (Cypripedium verticillatum) - monument al naturii, breabănul (Cardamine glandurigera) crinul de pădure (Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege. In rezervație abundă și elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocoșul
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
mai 1992 (anexa I-a)); printre care: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), moșișoare ("Liparis loeselii"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), angelică ("Angelica archangelica"), arnică ("Arnica montana"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), dioc ("Centaurea phrygia"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), pălămidă ("Cirsium decussatum"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), orhidee (cu specii de: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Epipactis purpurata, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Traunsteinera
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
ale catedralei au durat 34 ani, la conducerea lucrărilor succedându-se în această perioadă (1927-1961) opt preoți sau administratori parohiali: pr. Dimitrie Cărbune, pr. Vespazian Reuț, administrator parohial dr. Ioan Zugrav, pr. Gheorghe Cojocar, administrator parohial Victor Cocinschi, pr. Ioan Breabăn, administrator parohial Oreste Gherasim și pr. Miltiade Iftode. În primii ani, lucrările s-au desfășurat într-un ritm alert, fiind încetinite în perioada 1930-1933 ca urmare a crizei financiare mondiale. Fondurile bănești pentru construcție au provenit în principal de la Mitropolia
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
opera lui Marin Nițescu și a ierodiaconului Lavrentie Movileanu. Lucrarea prezintă valoare prin compozițiile ample, coloritul cald, umanizarea figurilor și ornamentația sobră. La executarea lucrărilor de terminare a construcției și de pictare a acestui lăcaș s-au ostenit protopopul Ioan Breabăn și preoții Oreste Gherasim și Ilie Popescu.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
care se referă la apa râului Olt. Această ipoteză pare să fie argumentată de toponimia slavă a unor zone din oraș și din împrejurimi, precum și a unor localități din apropiere (Obrocari - azi strada Tudor Vladimirescu, Dealul Grădiștea, Clocociov, Dobrotinet, Milcov, Brebeni, Sopot, Teslui etc.). Tot în favoarea acestei ipoteze vin consemnările istoricului A.D. Xenopol, care vorbește despre slavi ca populație migratoare: „între anii 500-600, slavii locuiau în regiunile înconjurătoare munților Daciei pe dinafara (se înțelege că până la Slatina sau și mai jos
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
într-o aventură dezastruoasă și prăbușirea politică și militară a țării”". Înainte de război, influența sa ajunsese atât de mare încât comuna sa natală a fost redenumită la un moment dat ”Stelian Popescu”, de către guvernul liberal. Referitor la această denumire, Marta Breabăn scria următoarele în jurnalul său: "„Se numea Stelian Popescu fiindcă directorul ziarului" Universul "de pe atunci era născut în această comună, tatăl lui fiind preot aici. În satul lui natal, Stelian Popescu a făcut biserică, școală, primărie și dispensar. Biserica a
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
Stroiești, Ștefan Crainiciuc și Ion Băițan, membri ai familiei scriitorului și numeroși localnici. Monumentul este alcătuit din bustul din beton al eroului Ion Grămadă, flancat de două postamente placate cu marmură albă, pe care sunt trecute numele unor eroi (Iustin Breabăn, Ion Grămadă, Lascăr Luția, Ambrozie Micuțariu, Silvestru Micuțariu, Dumitru Mihalaș, Vasile Popescu, Teodor Turturean, Aurel Tudor) și martiri (Traian Brăileanu, Dumitru Catană, Grigore Filimon, Em. Grigorovitza, Vladimir Macoviciuc, Gherasim Nicoară, Iancu Nistor) ai Bucovinei. Ion Grămadă este reprezentat în uniformă
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
moșișoare ("Liparis loeselii"); care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix"), orhidee ("Orchis purpurea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe minor"), sor-cu-frate ("Melampyrum bihariense"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
ul sau castorul european ("Castor fiber") este un animal rozător (cel mai mare și greu din Europa), înrudit deaproape cu castorul nord-american ("Castor canadensis"), si care a lăsat în zonele locuite de români multe toponime precum "", "Breboaia", "Brebeni", "Brebina", "Brebenei", "Bibor", "Biber", "Biborțeni" ș.a. A fost vânat pentru blană și castoreum aproape până a duce la dispariția să, iar în 1900 mai existau doar 1.200 de brebi în opt populații relicte din Europa și Asia. A fost
Breb () [Corola-website/Science/333898_a_335227]
-
fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), corn ("Cornus mas"), șoc ("Sambucus nigra"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: "Dactylorhiza maculata" - o orhide cunoscută sub denumirea populară de „Mâna Maicii Domnului”, papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum verticillatum"), smeoaie ("Seseli gracile"), căpșunica ("Cephalanthera rubra"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), untul pământului ("Tamus communis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), cujucărea de munte ("Valeriana tripteris"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), "Koeleria macrantha" (o
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]