123 matches
-
plăteau 120 lei pe an; negustori numai cu de-amănuntul plăteau 60 lei pe an l) Meșteșugarii - morari, zidari, dogari, lingurari, străchinari etc., nu erau scutiți de bir. Breslele românești își au rădăcina în pământul acestei țări, cu toate că mulți dintre breslașii cei dintâi vor fi străini de neamul nostru, pentru că străinii au contribuit la dezvoltarea lor, dar fără să aibă ei meritul că ar fi introdus această organizare la noi. Breslele s-au dezvoltat mai întâi în Moldova, iar mai apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să aibă ei meritul că ar fi introdus această organizare la noi. Breslele s-au dezvoltat mai întâi în Moldova, iar mai apoi în Muntenia și au ajuns ca în cea dintâi jumătate a veacului al XVIII-lea, să găsim breslași și în fruntea târgurilor și orașelor, în locurile ținute până atunci de negustori, spun specialiștii. Principiul de bază al breslelor era monopolul, care asigura industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația să-și aleagă ca instanță de apel Mitropolia, în conflictele care surveneau. În aceasta și consta puterea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rând și cârpaci. Breasla însă le „îndulcea" starea, făcea ca deosebirile dintre ei să nu devină pricină a conflictelor. Exista o industrie a clădirilor, unde starostele stabilea prețul cu cel care vroia să-și clădească o casă, împărțea lucrul între breslași, astfel ca fiecare să aibă de lucru, fără să-l nedreptățească pe altul. Pentru ca unul să nu cumpere mai scump decât altul, era organizată cumpărarea în comun. Numai starostele avea dreptul să despacheteze mărfurile importate, să le fixeze prețul, ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la Episcopii". Școlile deschise după 7 iulie 1749 erau puse sub supraveghere a câte un preot, unde erau chemați să meargă „copiii prostimii", fiind vorba despre un învățământ elementar, cu caracter religios. Copiii de mazili, de negustori și fii ai breslașilor, puteau să „zăbovească la învățătură timp de 9 ani, iar cei de preot până la 20 de ani și mai mult", ceea ce se înțelege că, pe lângă clasele elementare, în acele școli existau și clase medii și superioare, în care se urmărea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului Lambrino.
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
evenimentelor, cauzalitatea și finalitatea acestora. De asemenea, prezintă aspecte fundamentale proprii vieții sociale, economice, politice, administrative, culturale și religioase, definitorii pentru români, urmărește evoluția activității umane, producțiile și bogățiile acestui spațiu geo-istoric, reliefează categoriile sociale, starea și evoluția țăranilor, meșteșugarilor, breslașilor, târgoveților, orășenilor sau a marilor proprietari funciari. Un loc important se acordă structurilor instituționale, proprii statelor românești, cum au fost cele integrate activităților juridice, financiare, școlare, cutumiare, militare, intelectuale, și se fac referiri la știință, biserică, la politica internă și
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
1718, de regulamente pentru căsătorii, distincte pe localități, în scopul de a înlătura unele obiceiuri excesive, impuse de autoritățile ecleziastice și chiar și de cele administrative. Ele desființau obligativitatea meselor bogate, reglementau ceremonialul și impuneau participarea tinerilor și a “fraților” breslași. La moartea unui armean, slujba de înmormîntare este una de ritual ortodox obișnuit. Înmormîntările nu se fac lunea, în credința că, altfel, în toate zilele acelei săptămîni ar urma să se facă alte înmormîntări. Primul parastas se face în sîmbăta
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
Ioan de Hunedoara și viitor rege al Ungariei. Pe timpul domniei sale ca rege al Ungariei, Matei Corvin va crește implicarea meșteșugarilor în administrarea urbei, decizând ca cetatea să fie condusă de un consiliu format din 100 de centumviri, deciși jumătate de breslașii clujeni și jumătate de persoanele cu o stare materială bună. Jumătate dintre aleși urmau să fie maghiari, iar cealaltă jumătate sași. Pe atunci populația urbei era formată din în principal din sași, secui și în mică măsură din români. Dorind
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
de muncă și să devină lucrători salariați permanenți. Procesul formării lor s-a realizat în Europa apuseană între sec. XVI-XVII, îndeosebi prin stratificarea și sărăcirea țărănimii sau prin deposedarea ei de loturile de pământ deținute și prin ruinarea unor meșteșuguri breslași din orașe. În Anglia intensificarea împrejmuirilor și comasărilor a generat o masă de țărani lipsiți de mijloace de producție și de subzistență. Destrămarea structurilor și a organizării tradiționale a proprietății funciare feudale și a structurilor sociale rurale a creat nu
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în epocă, starostele brutarilor din București, armeanul Babic, care cocea jimbla în coltuce, de unde se încetățenise zicala “coltuc de la Babic”. În ședința din 25 octombrie 1857 a Adunării ad-hoc
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
spre Blumăna și, cu cele 5 etaje ale sale, era cel mai ridicat punct de fortificație din Brașov. În interiorul turnului s-a păstrat coșul de fum de deasupra unei vetre, care putea servi și pentru încălzirea paznicilor și a apărătorilor - breslași cositorari și arămari. În 1678, breasla cositorilor a răscumpărat obligația de apărare a turnului, numărul meșterilor fiind scăzut. Cu ocazia marelui incendiu din 21 aprilie 1689, focul dus de un vânt puternic a cuprins și Turnul Alb, care a ars
Turnul Alb din Brașov () [Corola-website/Science/304025_a_305354]
-
rusă țaristă de ocupație pentru migranți și băjenari străini, la Chișinău sunt înregistrați în categoria celor 104 birnici (capi de familie) 2 greci, 1 sârb, 25 armeni și 16 „jidovi”. În rândul celor 40 rufeturi (membri ai unei corporații de breslași) se găsea doar un grec; în categoria străinilor se mai aflau 6 țigani și un sârb, numărul familiilor de români moldoveni atingând cifra de 111. O dată cu includerea forțată în componența Imperiului Rus în 1791-1806, iar "de jure" în 1812, a
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
răsărit a Târgului Făinii, de unde începea Drumul Sării și se sfârșea Mahalaua Armenimei. Această zonă s-a dezvoltat după mutarea scaunului domnesc al Principatului Moldovei la Iași, aici mutându-se mai întâi slujitori ai domniei și meseriași, apoi și alți breslași. În secolul al XVII-lea a existat aici o biserică cu hramul „Nașterea Domnului”, cea a purtat numele slavonesc de „Rojdestva Bojiți”. Nu se cunoaște anul clădirii acelei biserici, dar ea este atestată într-un document din 1682, rezultând că
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
lege a patentelor din 1860 sporea numărul meseriașilor care trebuiau să plătească darea. Clasificările abuzive făcute de administrația locală loveau în păturile micilor negustori și meseriași. Apar proteste și manifestații ale păturilor mijlocii și sărace. Prefectul Gheorghe Marghiloman arestează liderii breslașilor sperînd încetarea protestelor. Efectul a fost însă contrariu. A doua zi, 7 noiembrie, breslașii vin, în număr mare, la prefectură, cerînd eliberarea liderilor lor. Sînt întîmpinați de armată cu focuri de arme, căzînd primele victime. Neînarmate, masele au aruncat cu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
abuzive făcute de administrația locală loveau în păturile micilor negustori și meseriași. Apar proteste și manifestații ale păturilor mijlocii și sărace. Prefectul Gheorghe Marghiloman arestează liderii breslașilor sperînd încetarea protestelor. Efectul a fost însă contrariu. A doua zi, 7 noiembrie, breslașii vin, în număr mare, la prefectură, cerînd eliberarea liderilor lor. Sînt întîmpinați de armată cu focuri de arme, căzînd primele victime. Neînarmate, masele au aruncat cu căramizi în geamurile prefecturii, poliției și tribunalului comercial și au bătut deputații mahalalelor care
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
liderilor lor. Sînt întîmpinați de armată cu focuri de arme, căzînd primele victime. Neînarmate, masele au aruncat cu căramizi în geamurile prefecturii, poliției și tribunalului comercial și au bătut deputații mahalalelor care se arătaseră solidari cu prefectura. A doua zi, breslașii și calicii s-au strîns, din nou, în fața prefecturii, unde au depus și morții pe care administrația îi îngropase, în grabă, în cursul nopții la marginea orașului. Au apărut armele în mîinile răsculaților dar prefectul primise între timp ajutoare, fuseseră
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de pămînt era boierul Isacescul. 31 de case de locuit, 2 fețe bisericești, 27 de moldoveni liberi, 2 văduve (Moldova în epoca feudalismului, 1837, Chișinău, 1975, vol. II, p. I, pag. 164). 1774. Moșie răzeșească. 54 de case, 54 de breslași, 1 preot, 1 dascal, 2 văduve, 50 de poștași. "'1793". Hristici Ocolul Mijlocului, 77 de birnici, cărăușie, loc îndestul (Uricariul, Vol. VIII Iași, 1886, p. 282). 20 martie 1814. Arsenie Lozan și Arsenie Eftenie din Hristici depun plîngere asupra decedatului
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Mihai Viteazul, căzut în bătalia de la Șelimbăr și înmormântat la Alba Iulia. Mama lui a fost jupâneasa Stanca, tot din Brâncoveni. Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. Matei Basarab a fost căsătorit cu Elena Năsturel (prenume ortografiat și "Elina"), a patra fiică a marelui logofăt Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și sora lui Udriște Năsturel. Încă din timpul domniei lui Leon Tomșa a încercat să
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]