144 matches
-
volume. A fost cunoscător și prieten al românilor, și ales membru al Academiei Române la 9 septembrie 1871. -, -CHATEAUBRIAND, FRANÇOIS RENÉ, viconte de ăSaint-Malo, 1768-Paris, 1848). Prozator, memorialist, om politic. Se naște ca al zecelea copil al unei vechi familii aristocratice bretone. La izbucnirea Revoluției emigrează în America ă1791), apoi în Anglia ă1792-1800). Întors în Franța sub Consulat, publică povestirea Atala ă1801), iar în 1802 - Geniul creștinismului și René, urmate de Martirii în 1809. După asasinarea ducelui d’Enghien devine ostil lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
putem totuși respinge ideea unei puteri demiurgice a publicității, acest fapt se datorează consumatorului care triază și selecționează solicitările ce-l asaltează, neacordând atenție decât acelor elemente care sunt în rezonanță cu interesele, așteptările și preferințele sale16. Amatorul de plaje bretone este puțin receptiv la imaginile ce înfățișează stațiuni montane; dacă nu vă place whisky-ul, niciun afiș nu vă va convinge vreodată să-l cumpărați. Publicitatea propune, consumatorul dispune: ea are puteri, nu are toate puterile 17. Și dacă generează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în fiecare an străzile din Montparnasse. Aceasta marca deopotrivă voința de integrare a exilaților bretoni și mîndria lor identitară, deteriorată oarecum de personajul Bécassine 13, o dădacă înfățișată cît se poate de puțin flatant. Astăzi nu mai există o paradă bretonă, însă de mai mulți ani comunitățile chineze din al 13-lea arondisment străbat străzile din China-town-ul parizian cu ocazia noului an asiatic. Această voință de integrare a fost legitimată de autoritățile franceze, care au acordat în 2004, cu ocazia anului
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
t.). 13 Bécassine este un personaj de benzi desenate apărut în 1905 în primul număr al unei publicații pentru fetițe, La Semaine de Suzette. Povestea creată de Jacqueline Rivière și ilustrată de Joseph Pinchon redă pățaniile unei dădace de origine bretonă la Paris. Personajul a fost vreme îndelungată renegat de bretoni, care văd în Bécassine expresia disprețului elitelor pariziene față de provinciali, prezentați ca "sălbatici" și ridicoli (n.t.). 14 Maghreb desemnează în limba franceză ansamblul țărilor din Africa de Nord (Tunisia, Algeria, Maroc
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
unghiular al expoziției. Gauguin abandonează aici tradiții ale picturii occidentale vechi de sute de ani, legate de perspectivă și modularea culorilor, pentru a reprezenta, în două secțiuni separate de trunchiul unui copac, lumea „tangibilă”, în alb și negru, a țărăncilor bretone și cea imaginară, în roșu și mov, a mitului biblic. Pictorul va continua să îmbine realitate cu legendă începând cu 1891, când se stabilește în Tahiti. Nemulțumit că în locul unui paradis pierdut întâlnește aici o societate în care tradițiile băștinașilor
Expoziții la Galeria Națională din Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5407_a_6732]
-
gravate în memorie. Mâinile noduroase ale tatălui meu, pline de bătături și răni peste care marea nu înceta să-și arunce sarea, astfel încât nu se cicatrizau niciodată, încetaseră să mai scoată plasele. În biserică, oamenii adunați stăteau de vorbă, în bretonă, cu acea voce surdă a nefericiților, care poartă în ea toate vocile ce au fost ofilite și înăbușite. Femeilor le era frică, dar mânia pusese stăpânire și pe ele. Pe deasupra gardurilor vii ale grădinilor, stăteau de vorbă, la fel ca
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Doamnei de Sévigné, de la care a și împrumutat o vorbă: „Când pot să vă fac o plăcere cât de mică, am de toate”. Contra sumei... modice de 240 de euro, membrii juriului se pot bucura de caviar Nacarii, de langustine bretone fripte în unt de mărgean, de consomé cu carne de vită, foie gras și mănătărci crude și de alte specialități iar ca băutură, de un vin Saint-Emilion grand cru și de șampanie Ruinart. Se pare că romanul scriitorului corsican Jérôme
Goncourt: gust literar, gust gastronomic () [Corola-journal/Journalistic/4108_a_5433]
-
conceput două albume, „Silex Audivis” și „Dor”, și o sută de concerte în Franța și în lume. „Un amestec muzical unic. Vroiam, cu Taraful împreună, să introduc această formă de virtuozitate, de strălucire a timbrelor și ritmul muzicienilor din muzica bretonă”, explică Erik Marchand. Rezultatul muzical al acestei pitorești combinații se va vedea/auzi în 20 mai, de la ora 20, în Sala Lira, într-un concert-eveniment organizat de Centrul Cultural Francez. S. P. Ziua Teatrului Studențesc... l Spectacole cu Satiră și
Agenda2003-20-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281015_a_282344]
-
francitate, punea în mod frapant în evidență progresul diastazelor asimilării, îi conferea aprigei mele bunici o aură de conformism.” Tatăl lui se născuse la 14 iulie 1900 la Paris, iar bunicii paterni erau atât de integrați în comunitatea lor rurală bretonă încât au supraviețuit războiului fără ca autoritățile sau ocupanții să bănuiască măcar că în sat trăiește o familie de evrei. Claude Lanzmann susține că, până la 27 de ani, când s-a îmbarcat pe un vapor pentru prima sa călătorie în Israel, nu
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
cu o tentă de gri În părți și În vârful capului, și era strâns la spate Într-un nod. Purta un costum gri dintr-o țesătură simplă, o bluză albă care-i acoperea gâtul și o pălărie neagră cu boruri bretone Întoarse În sus de jur Împrejurul capului. — Bună dimineața, i-am răspuns cât de amabil am putut În mahmureala mea care semăna cu mieunatul jalnic al unui cotoi. Dumneavoastră trebuie să fiți secretara mea temporară. Eram norocos să fac rost de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
profesorul Își umplea pipa cu tutun. Jean era specialist În moluște Înainte să se intereseze de bebeluși. La cincisprezece ani, publicase deja mai multe articole despre moluștele elvețiene din colecția conservatorului din Neuchâtel. „Dar și despre moluștele columbiene și moluștele bretone“, spuse profesorul Piaget, cu pipa În mînă. Doamna Piaget nu se lăsă tulburată. Continuă: „I s-a propus atunci soțului meu, viitorului meu soț, mai degrabă, postul de conservator al colecției de moluște a muzeului din Geneva, dar el a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să mă seducă și tot pe neștiute a hotărât să mă pedepsească. Lăsând deontologia deoparte, m-a psihanalizat gratis. Inconștientul Îi mușcă până și pe paznicii lui. Povestea marchizului Lantenac din Quatrevingt-treize. Corabia Vandeenilor rătăcește pe furtună În largul coastelor bretone; deodată, un tun se desprinde din lăcașul lui și, În timp ce corabia rulează și tanghează, o ia la goană de la un bord la altul și, ca un monstru uriaș ce este, riscă să desfunde babordul și tribordul. Un tunar (vai, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
al Wehrmacht-ului - prins în pioneze pe Scândura Neagră - făcea cunoscută debarcarea dușmanului anglo-american pe țărmul Atlanticului și-mi lărgea în continuare cunoștințele de geografie - doar colegii noștri alsacieni sau loreni erau în stare să pronunțe corect toponimicele normande și bretone -, bătălia de pe malul Atlanticului a acoperit tot ceea ce se întâmplase înainte, la fel și pe el, cel care ar fi putut sluji drept model al rasei nordice, iar nouă ne stătea ca un ghimpe în carne. Cu toate astea, serviciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în același timp... Condiție privilegiată, chiar dacă nimeni nu-și dă seama... — Aveți studenți? întrebi tu. — Cine vreți să vină? Cine vreți să-și mai amintească de cimerieni? În domeniul limbilor reprimate în acest moment, există atâtea altele mai atrăgătoare... Basca... Bretona... Țigăneasca... Toți se înscriu la ele... Nu doar ca să studieze limba, nimeni nu mai vrea să facă asta... Vor să dezbată probleme, să coreleze idei generale cu alte idei generale. Colegii mei se adaptează, urmează curentul, își intitulează cursurile „Sociologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și zîmbi văzînd-o pe Anne - care ținea tava cu brațul Întins - ieșind din cercul de bărbați veseli și zgomotoși. - Nu mai credeam că veți veni. Au băut aproape tot, adăugă ea scuzîndu-se. - E prima oară că particip la o Îngropăciune bretonă, n-aș fi lăsat să-mi scape așa ceva pentru nimic În lume, răspunse el ridicînd glasul pentru a acoperi vacarmul. În fața aerului descumpănit al Annei, arboră un zîmbet Întristat. - Nu e decît un foarte stîngaci joc de cuvinte al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și cu mine... O contemplă cu un zîmbet ambiguu: - Nu mi-ar fi stat mintea la treabă... - Nu ești zdravăn! izbucni ea. - Serios, căpitane, cine știe ce ai să descoperi despre ai tăi? Sau să suporți? - Ce vrei să zici? - Fraza În bretonă face referire la Cel-de-Sus, așadar cu siguranță la Dumnezeu. E adesea marca unui ucigaș În serie, un idiot care se crede Învestit cu o misiune divină. Alte crime... Ideea Îi Îngheță sîngele În vine tinerei polițiste. - Toată familia ta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
asta avea o fire arțăgoasă, nu s-ar fi putut nicidecum Înțelege cu ea. Închise În urma lui și se Întoarse, căutînd-o cu privirea. Nu mai văzu decît farurile din spate ale mașinuței Méhari care se Îndepărta pe drum. - Pacoste de bretonă! tună el ridicîndu-și valiza pe rotile aruncată din portbagaj și zăcînd acum Într-o băltoacă. Evident, ploaia Începuse iarăși să cadă. - Nesuferită regiune! Rafalele se tînguiau pierzîndu-se printre monoliții sitului, acum sinistru de pustiu. Furios, lipăind fără voia lui prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
gîndul că primește vizita unui romancier, Își dăduse În mod excepțional cu un pic de ruj pe buze și scosese din cutioară inelul cu diamant. Recepțiile erau rare În familia Kersaint. Se mulțumeau să invite uneori cîțiva membri ai aristocrației bretone, aleși pe sprînceană, cei mai puțin ruinați, cei mai tradiționaliști, și cîteva notabilități utile, ca de pildă Dantec, procurorul din Brest, cu soția sa, Carline, al cărei uriaș regret era că nu avea titlu de noblețe. Armelle nu renunța la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
era mînioasă decît atunci cînd era neliniștită. Cedă și făcu o Încercare de scuză. - În legătură cu telefonul mobil al fratelui dumitale, n-am avut cînd să te avertizez că laboratorul a... - Îți cer eu cumva socoteală? Foarte frumoasă, dar totuși prea bretonă. Încasînd răspunsul ăsta, parcă trimis cu aruncătorul de flăcări, Fersen se așeză la volan, dar rămase nemișcat și tăcut pînă ce ea Își exprimă mirarea. El dădu din cap. - Nu prea-l văd pe bătrînul Arthus de Kersaint drogîndu-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În biroul fratelui ei. Ușa provocînd un curent de aer, fereastra se deschise brusc, toate hîrtiile puse pa masa de lucru zburară. Nu văzu plicul cu pecete de ceară și fragmentele unei foi de hîrtie rupte alunecînd sub masiva mobilă bretonă ce ocupa o bună parte din Încăpere. Involuntar, tocmai Îndepărtase cu o mișcare a piciorului o sticlă goală. O luă de pe jos oftînd, apoi atenția Îi fu atrasă de un sertar Întredeschis În care văzu tuburi de somnifere și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
asta ar fi fost și dorința lui Nicolas dacă viața i-ar fi dat timp să se gîndească la sfîrșit. Din dragoste pentru ei, tînăra polițistă era gata să Încalce legea. Cu mîna În mîna tatălui ei care mormăia În bretonă rugăciunea pentru marinari, privi sicriele Îngreunate de lest care se afundau Încet În apele adînci. Bulele de aer plesniră la suprafața apei, apoi se răriră pînă dispărură cu totul. Marea Își reintrase În drepturi. La Întoarcerea la Lands’en, Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
chipul Încă murdar de nisip. Moartea Înăsprise rotunjimea trăsăturilor, pleoapele Închise ștergeau luminozitatea privirii, asemănarea acestei măști livide cu Yvonne era izbitoare. Lucas Își continua primele observații. - Uită-te... În vîrfurile degetelor se deslușeau limpede urme de Înțepături. Biletul În bretonă a fost găsit cîteva minute mai tîrziu, lipit În parte de meduza În care dăduse cu piciorul unul din jandarmi. Pentru Marie, Cel-de-Sus va judeca, Din miezul stîncii sîngele va picura, Iar lumina brusc va apărea. - Coșmarul continuă... murmură Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îndrăgostit pierdut, cum reușea să facă dintr-un celibatar Înrăit un soi de domnișoară sentimentală visînd la căsătorie și la urmași... Urcă la rîndu-i bombănind pentru sine. Nu vedea cum s-ar mai fi putut dispensa de căpoasa asta de bretonă și nici nu vedea cum putea integra acest delicios parametru În viața lui de polițist itinerant. * * * În zilele care urmară, insula fu redeschisă publicului și se instală o vreme de vară care Încurajă afluxul turiștilor. Lands’en, turtită sub un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nu puteai spune nimic despre tâmpeniile astea de dansuri africane. Biata Sophie, Încerca să nu supere pe nimeni. Era drăguță cu părul ei negru, cu ochii albaștri, cu pielea foarte albă. Avea probabil sâni mici, dar foarte sensibili. Era probabil bretonă. — Ești bretonă? o Întrebă el. — Da, de la Saint-Brieuc! răspunse ea bucuroasă. Știi, mie-mi plac dansurile braziliene..., adăugă ea, probabil drept scuză pentru că nu gustă dansurile africane. Era prea mult, Bruno simți că-l lasă nervii. Începea să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
spune nimic despre tâmpeniile astea de dansuri africane. Biata Sophie, Încerca să nu supere pe nimeni. Era drăguță cu părul ei negru, cu ochii albaștri, cu pielea foarte albă. Avea probabil sâni mici, dar foarte sensibili. Era probabil bretonă. — Ești bretonă? o Întrebă el. — Da, de la Saint-Brieuc! răspunse ea bucuroasă. Știi, mie-mi plac dansurile braziliene..., adăugă ea, probabil drept scuză pentru că nu gustă dansurile africane. Era prea mult, Bruno simți că-l lasă nervii. Începea să i se aplece de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]