145 matches
-
subiecții celeilalte părți”. Palmerston însă a subliniat că „ofițerii și soldații care au luptat pentru drepturi constituționale in Ungaria împotriva armatelor Austriei și Rusiei (...), nu pot fi persoane descrise prin expresia ces sortes de gens, nici clasificați ca hoți sau briganzi”. încurajat de ambasadorii Angliei și Franței, care primiseră instrucțiuni de la guvernele lor să nu tolereze un asemenea amestec în afacerile interne ale Imperiului otoman, sultanul a refuzat să dea curs solicitărilor austro-ruse, ceea ce a dus la ruperea relațiilor diplomatice dintre
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
facă dreptate, spunând că nu poate fi vorba de lezarea „demnității” hoțului, tâlharului, violatorului. Mi-am amintit toate acestea acum câteva zile, când am asistat la un fel de circ organizat de autorități și media care anunțau că cei patru briganzi care provocaseră un Întreg război la un mall din București, scoțând cuțitul, Înspăimântând sute de oameni, au fost eliberați pe motiv că nu prezintă pericol public. Unul dintre ei făcea un spectacol grotesc, dezgustător pentru orice om civilizat, dar acest
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
opresc la timp, a ratat. Furios, probabil, demarează În trombă, depășește mașinile din față, când pe o bandă, când pe alta, țese, valsează, ignoră cumințenia și disciplina celorlalți, inspirând spaimă, trezind desigur fiori. Un haiduc al șoselei? Mai degrabă un brigand, chiar un tâlhar de rând. Am avut puțin timp să-l privesc: figură de fălcos crud, tuns scurt, dorință vădită de a inspira frică, de a cuceri pârtie. Românul care are nevoie de succes ca de apă, mereu În competiție
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Generale a Muncitorilor. Grevele au fost reluate la Roma, la Torino, la Triest. Au afectat mai ales agricultura. În mai multe regiuni, zilerii au proclamat grevă generală, urmați de „mazzardri” (arendași), care iau în stăpânire pământurile. În unele sectoare bântuie briganzii, mulți dintre ei dezertori. Guvernul lui Nitti a trebuit să cedeze: la 2 septembrie, decretul Visocchi admite, în anumite condiții, ocuparea pământurilor; în aceeași zi, dezertorii au fost amnistiați. Măsurile amintite au contribuit la izolarea lui Nitti. Pe 24 august
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
din secolul al XIV-lea și pînă în al XVIII-lea, domenii precum arta militară, comerțul, artele plastice, arhitectura și muzica primind în terminologiile lor numeroase elemente italiene: adagio, altesse, andante, aquarelle, arcade, balcon, baldaquin, banque, banquet, bastion, bouffon, briga-de, brigand "infanterist", burlesque, cabinet, cantine, caprice, caresse, charlatan, costume, embuscade, escadron, façade, frégate, gouache, mandoline, mercatile, modèle, opéra, pédan-tesque, réussir, révolter, risque, salon, violoncelle etc. Spaniola a primit și ea de-a lungul timpului un număr însemnat de italienisme aparținînd acelorași
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vieții noastre politice și-au impus până acum o rezervă absolută, pătrunși fiind de adevăratele sentimente naționaliste și patriotice, au hotărât editarea acestei reviste politice care va cuprinde pe lângă un program politic bine studiat, pe lângă chestiuni de actualitate, demascarea tuturor briganzilor și nulităților politice cocoțate la cârma și în fruntea instituțiilor publice. Arma noastră neîndurată față de păcătoșii zilelor de astăzi, va fi... Adevărurile”. Cele câteva articole din primele două numere ale revistei: Universitatea noastră, Școlile din Vama, Voința - o prezentare a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Isus să pună mâna pe bici, pe când parvisul ebraic era în același timp piață, universitate, măcelărie, clinică, atelier, forum, caravanserai, bancă. Nu altceva au fost Halele Parisului sau Hyde Park-ul, acel "ia arată-mi ce ai", acea "cavernă a briganzilor" care l-a indignat atât de tare pe Mântuitor. Evocând public distrugerea de care toți se temeau a Sanctuarului național, el ataca sufletul și inima legii, altfel spus, națiunea însăși. Și se mai și lăuda apoi sarcastic că poate să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
romanul ultimului deceniu literar românesc? Nu mă așteptam, dar văzând că ceilalți nu-s în stare, mi-am zis că n-ar strica să încerc. Sincer vorbind, am crezut că romanul ultimului deceniu al secolului trecut va fi "Povestea Marelui Brigand", carte la care am lucrat încă din 1985. N-a fost să fie. "Povestea..." a trecut aproape neobservată cu două, trei notabile excepții. În schimb "Simion Liftnicul", care a venit imediat după aceea, a avut un formidabil succes, atât în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ocazia asta, mi-amintesc un lucru de care aproape uitasem: am depus mai întâi manuscrisul la Editura Nemira și am fost refuzat. Ai o carte în top, în acest moment, "Simion Liftnicul". Romanul tău apărut în anul 2000, "Povestea Marelui Brigand", a fost premiat de Asociația Scriitorilor din Iași. Să însemne asta că te-ai îmbogățit, că trăiești acum din literatură pentru, evident, literatură? Înțeleg că e o glumă la care nu prea îmi vine să râd. Am mai spus și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
funcțiilor. În asemenea condiții, ispita de a recurge la mijloace ilegale și violente era foarte puternică. Oficialii aflați la putere puteau apela la poliție și la agenții ei locali; opoziția avea posibilitatea să organizeze încăierări și să se folosească de briganzi. Pe toată durata primei părți a domniei lui Othon, cele trei partide politice înființate în perioada revoluționară cel Francez, cel Rus și cel Britanic au dominat scena politică a țării. În ciuda atașamentului lor față de consulatele străine, acestea erau în același
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
așează ca o umbră din ce în ce mai posomorâtă. Repertoriul companiei, compus din tot ce genul are mai frumos și mai și mai atractiv, a devenit astăzi, în cea mai mare parte, istoric. Unde se mai reprezintă Mascota, Fata mamei Angor, Sărmanul Ionathan, Briganzii, Gheisha, Mikado, Giroflé-Griofla, Frumoasa Elenă, Orfeu în Infern și atâtea altele? Din când în când se mai aud încă Voevodul Țiganilor, Mam'zele Nitouche, Vânzătorul de paseri. Oricum însă, cred că pentru generația de acum, Audran, Lecoq, Offenbach, Milöcker, Zeller
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Leibel, 60 chille orzu (În hambarul D-lui Neculai Velenar)”. ț. Atenție, vin rușii!! Rușii ajunseseră să cumpere produse alimentare de pe teritoriul României datorită Convenției Încheiate la 4 aprilie (stil vechi) 1877 cu responsabilii noștri și iată că foștii briganzi Învățaseră În sfârșit că nu poți intra Într-o țară, fie ea și sub suzeranitatea unei alte puteri cu care erai În coflict, fără să-ți ceri voie. De altfel, În ziua de 17 aprilie (stil vechi) prefectul Fălciului Îl
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
îl găsește în proximitate. De data aceasta, expresia sa sublimată este invectiva, însă discursul a devenit prin preaplinul său expresie corporală : „Și apoi o cascadă, un torent de invective la adresa autorității, care e compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii ! exemplu : d. inspector, care s-a învoit cu țigancele...”. Inversiunea s-a produs, autoritatea este cea care a devenit tolerantă, per- misivă. Când pronunță sarcastic cuvântul „sublim”, Lefter Popescu nu este departe de o expresie a propriei stări apo- getice
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27 aprilie 1872, în sala Teatrului cel Mare, cu opereta Briganzii de Offenbach. 251. Ernesto Rossi a efectuat primul turneu în București la începutul anului 1878, iar Tommaso Salvini în 1880 (v. cap. Anul 1878 și Anul 1880 ale cărții lui Bacalbașa). 252. Grădina cu Tei se afla pe o parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
degrabă cu romanele-anchetă de tip Michel Butor (L’Emploi du temps, de pildă) decât cu desfășurarea caleidoscopic-ludică și neobarocă a romanului așa-zis „pynchonian”, practicat de unii dintre confrații și colegii săi de generație, C. a dat, prin Povestea Marelui Brigand (2000; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), unul dintre solidele romane postmoderne din literatura noastră. Asemănarea lui relativă cu romanul parabolic și utopic îi ascunde în parte această identitate rară, totuși depistabilă: nu vechiculează o alegorie univocă, nu se sprijină și
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
și utopic îi ascunde în parte această identitate rară, totuși depistabilă: nu vechiculează o alegorie univocă, nu se sprijină și nici nu încearcă să acrediteze vreo „Mare Narațiune Totalizatoare și Raționalizată”, de genul acelora considerate caracteristice pentru modernism. Povestea Marelui Brigand este un roman antirealist, elaborat cu instrumentar, recuzită și tehnică de aparență „realistă”, puse în operă cu virtuozitate. Se desfășoară pe coordonate specific postmoderniste, urmând motivul complex și caracteristic al complotului ocult, cu dezvoltare în scenariu apocaliptic. Coordonatele pe care
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
cu serioasă înclinare către recursul la spiritualitate, gândit la modul grav, nu la cel al gesticulației histrionice. SCRIERI: Amintiri din provincie, Iași, 1983; Firesc, București, 1985; Erou fără voie, Bacău, 1994; Un regat pentru o muscă, Botoșani, 1995; Povestea Marelui Brigand, Cluj-Napoca, 2000; Simion liftnicul, București, 2001. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, O primă retrospectivă, SLAST, 1982, 66; Laurențiu Ulici, Întâmplări în provincie, RL, 1984, 16; Constantin Călin, Generația ’80, ATN, 1984, 5; Alexandru Condeescu, Viața în provincie, LCF, 1984, 21; Val
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
1985, 7; Nicolae Georgescu, Mai mult decât titlul, LCF, 1985, 31; Valeriu Cristea, Talentul romancierului, RL, 1985, 46; Holban, Profiluri, 417-420; Cristea, A scrie, 218-222; Țeposu, Istoria, 123-124; Geo Vasile, Grefierul și victima, CNT, 2000, 44; Bianca Stupu, „Povestea Marelui Brigand”, „Cotidianul”, 2000, 18 decembrie; Dan Ștefan Pocovnicu, Minotaurul din text, CL, 2001, 2; George Gorcea, „Povestea Marelui Brigand”, OC, 2001, 63; Radu Mareș, Povestea ca roman, VTRA, 2001, 4-5; Răzvana Niță, „Simion liftnicul - roman cu îngeri și moldoveni”, „Cronica română
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Holban, Profiluri, 417-420; Cristea, A scrie, 218-222; Țeposu, Istoria, 123-124; Geo Vasile, Grefierul și victima, CNT, 2000, 44; Bianca Stupu, „Povestea Marelui Brigand”, „Cotidianul”, 2000, 18 decembrie; Dan Ștefan Pocovnicu, Minotaurul din text, CL, 2001, 2; George Gorcea, „Povestea Marelui Brigand”, OC, 2001, 63; Radu Mareș, Povestea ca roman, VTRA, 2001, 4-5; Răzvana Niță, „Simion liftnicul - roman cu îngeri și moldoveni”, „Cronica română”, 2001, 1 iunie; Ion Mureșan, O carte în lift, „Transilvania Jurnal”, 2001, 22 iunie; Constantin Călin, Țara ca
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
în lift, „Transilvania Jurnal”, 2001, 22 iunie; Constantin Călin, Țara ca bloc, „Monitorul de Bacău”, 2001, 25 iunie; Manuela Golea, „Simion liftnicul” - roman cu îngeri și moldoveni de Petru Cimpoeșu, „Ziua”, 2001, 27 iunie; Nicolae Bârna, Marea performanță („Povestea Marelui Brigand”), CC, 2001, 1-6; Nicolae Sava, Semnal, „Antiteze”, 2001, 4-6; Cornel Nistorescu, Roman cu îngeri și moldoveni, „Evenimentul zilei”, 2001, 7 iulie; Ștefan Agopian, Liftul român, „Academia Cațavencu”, 2001, 29; Dan C. Mihăilescu, România liftului blocat, „Ziarul de duminică”, 2001, 30
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Păunescu își bagă nasul în actul de justiție. Cuprins, la aniversare, de milă, asemeni lui vodă care în ocazii sărbătorești vindeca gâdilicii, el calcă în picioare ordinea de drept, somându-l pe Ilici Iliescu să se gândească la diminuarea pedepsei brigandului național Miron Cosma. Cum că pedeapsa ar fi prea mare, cum că omul subteranelor ar fi exagerat cu "activitatea sindicală", dar că altminteri totul e în ordine... Nu știam că bârcanul e specialist în Drept și are căderea să judece
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
-lea, Zaporojia s-a aflat în conflict cu Marele Cnezat al Moscovei, Regatul Poloniei și Imperiul Otoman. Deși regiunea s-a aflat sub controlul formal al Poloniei, cazacii nu au fost niciodată pacificați, iar zona era considerată periculoasă, refugiu al briganzilor și proscrișilor, iar locuitorii săi - turbulenți. În afară de numeroasele atacuri ale vecinilor, locuitorii Zaporojiei au trebuit să facă față atât marelui număr de noi refugiați, care soseau din toate regiunile, cât și conflictelor dintre șlahta poloneză și cazacii care se bucurau
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
plăcere offenbachiadele, astfel încât Charles Comte (1827-1884), ginerele lui Offenbach și proprietarul actual al teatrului "Bouffes Parisiens", a reluat în program "La Grande-Duchesse de Gérolstein". "Les Brigands" a fost reprezentată din nou de "Théâtre de la Gaîté", la sfârșitul anului 1878. Atât "Briganzii" cât și noua operetă "La Marocaine" au avut înscenări fastuoase. Compoziția "Povestirile lui Hoffmann", dedicată fiului Auguste-Jacques (1862-1883), avansase în primăvara lui 1879 într-o măsură care i-a permis lui Offenbach să-și prezinte opera fragmentar, într-un concert
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
în stare să suporte o călătorie, au pornit în 1253, spre Paris cu gândul de a face cruciați. Autoritățile au privit cu spaimă repetarea cruciadei copiilor, iar noul marș al păstorașilor era prezentat în cuvinte dezaprobatoare de felul: Șefi de briganzi, pentru a înșela oamenii simpli și pentru a răspândi cruciada în rândul poporului, au propovăduit cu o fantezie plină de inventivitate falsă că li s-au arătat îngerii și sfânta Fecioară, poruncindu-le să ia crucea (să se facă cruciați
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
viitorul său glorios: orfan încă de mic copil, tânărul Masséna este mult timp fără ocupație, apoi se înrolează în regimentul Royal Italien (1775), pe care apoi îl părăsește, după ce este concediat. Este pe rând vânzător, mus în marină și apoi brigand dar se dedică din nou carierei militare pe care nu o va mai părăsi, ascensiunea sa fiind una rapidă. Ales locotenent-colonel de voluntarii din Var în februarie 1792, servește în "Armata din Italia" până în 1798. Cu toate acestea, era greu
André Masséna () [Corola-website/Science/310342_a_311671]