158 matches
-
tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din căile aeriene Receptorii de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la receptori articulari și musculari de la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la trecerea prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic, implicați în modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină. Leucotrienele produc constricția căilor aeriene și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și în mecanismele coagulării sângelui în condiții normale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
metabolică (creșterea bicarbonatului seric) sau respiratorie (scăderea PaCO2). Efectele alcalozei, fie că sunt semnificative clinic sau nu, conduc la hipoxie tisulară. La bolnavul critic trebuie corectată orice alcaloză severă, cu pH > 7,55 [10]. Printre efectele alcalozei se numără: plămân: bronhoconstricție, scăderea complianței, vasodilatație care poate anula vasoconstricția pulmonară hipoxică; aparat cardiovascular: vasoconstricție coronariană, aritmii severe care nu răspund la terapii convenționale ci doar la corectarea alcalozei; creșterea consumului de O2 la nivel tisular prin stimularea fosfofructokinazei; vasoconstricție cerebrală; modificări ale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
bronșică primară constituțională. În declanșarea crizei de bronhospasm intervin o serie de factori care acționează printr-un mecanism de trăgaci (,,trigger"). Unii dintre aceștia - ca aerul poluat și iritația mecanică prin tuse sau râs, se comportă ca iritanți care declanșează bronhoconstricția reflexă pe calea nervului vag. În astmul alergic, mediatorii chimici acționează direct asupra musculaturii netede a bronhiilor, asupra glandelor mucoase și a endoteliilor capilarelor bronșice, producând obstrucția cu precădere a bronhiilor mici. Mediatorii chimici, în acest tip de astm, pot
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
lui, medicul stomatolog manipulează numeroase categorii de alergeni față de care organismul își creează anticorpi. Aceștia produc, la rândul, lor reacții vasomotorii, hiperpermeabilitate vasculară, edem difuz sau circumscris, hiperreactivitatea glandelor mucoase, spasmul musculaturii netede etc. . La nivel pulmonar, asocierea cu o bronhoconstricție determină un tablou clinic de insuficiență respiratorie acută, cu dispnee de tip astmatic. Vasodilatația accentuată și hiperpermeabilitatea vasculară favorizează hipotensiunea și hipovolemia, până la prăbușirea lor. Tegumentele pot prezenta erupții cu sau fără prurit, iar la nivelul feței, buzelor, limbii și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
afectează într- o succesiune instantanee mai multe organe, aparate sau sisteme. Organele de șoc sunt sistemul cardio-vascular și aparatul respirator. Moartea poate surveni prin insuficiență cardio- respiratorie acută, de cele mai multe ori consecutivă fenomenelor de colaps și uneori și celor de bronhoconstricție. Manifestările clinice ale șocului alergic sunt dramatice atât prin simptomatologie cât mai ales prin succesiunea rapidă a evenimentelor ce urmează contactului cu alergenul declanșator. La interval de numai câteva secunde sau minute după contactul cu alergenul, manifestările imediate sunt : • pacientul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
condiții de risc. Acestea sînt: hiperreactivitatea bronșică; disfuncția sistemului nervos autonom cu rol în menținerea tonusului musculaturii bronșice; atopia; reacțiile inflamatorii cu celule specifice. Să detaliem, pe scurt, particularitățile fiecăreia. a) Hipereactivitatea bronșică reprezintă o anomalie funcțională responsabilă de producerea bronhoconstricției, ca răspuns la acțiunea unor stimuli ce nu produc nici un efect la persoane sănătoase. Bronhoconstricția este reversibilă și se datorează unei hipersensibilități la stimuli nespecifici (exemple: acetilcolina, histamina, frigul, exercițiul fizic) sau specifici (alergeni demonstrați a produce hiperreactivitate). Care sînt
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
tonusului musculaturii bronșice; atopia; reacțiile inflamatorii cu celule specifice. Să detaliem, pe scurt, particularitățile fiecăreia. a) Hipereactivitatea bronșică reprezintă o anomalie funcțională responsabilă de producerea bronhoconstricției, ca răspuns la acțiunea unor stimuli ce nu produc nici un efect la persoane sănătoase. Bronhoconstricția este reversibilă și se datorează unei hipersensibilități la stimuli nespecifici (exemple: acetilcolina, histamina, frigul, exercițiul fizic) sau specifici (alergeni demonstrați a produce hiperreactivitate). Care sînt practic, mecanismele prin care se declanșează hiperreactivitatea bronșică ? 1) Anomalii ale epiteliului mucoasei bronșice atunci
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
componentelor sistemului nervos autonom, cu rol în menținerea tonusului musculaturii bronșice. Acestea sînt: sistemul adrenergic (efectul bronhodilatator al stimulării receptorilor adrenergici; reacțiile sînt mediate prin hormoni adrenalina și noradrenalina). sistemul colinergic (contribuie la menținerea tonusului vagal, care este responsabil de bronhoconstricție). sistemul nonadrenergic-noncolinergic (care induce alternativ bronhoconstricție, apoi bronhodilatație și vasoconstricție versus vasodilatație și acționează prin neurotransmițători, numiți neuropeptide). Dereglajele produse la nivelul acestor sisteme au drept consecință modificările de contractilitate ale mușchilor bronhici și degranularea mastocitelor, celule care vor elibera
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
în menținerea tonusului musculaturii bronșice. Acestea sînt: sistemul adrenergic (efectul bronhodilatator al stimulării receptorilor adrenergici; reacțiile sînt mediate prin hormoni adrenalina și noradrenalina). sistemul colinergic (contribuie la menținerea tonusului vagal, care este responsabil de bronhoconstricție). sistemul nonadrenergic-noncolinergic (care induce alternativ bronhoconstricție, apoi bronhodilatație și vasoconstricție versus vasodilatație și acționează prin neurotransmițători, numiți neuropeptide). Dereglajele produse la nivelul acestor sisteme au drept consecință modificările de contractilitate ale mușchilor bronhici și degranularea mastocitelor, celule care vor elibera mediatori specifici. Din convergența celor două
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din căile aeriene Receptorii de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la receptori articulari și musculari de la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la trecerea prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic, implicați în modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină. Leucotrienele produc constricția căilor aeriene și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și în mecanismele coagulării sângelui în condiții normale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din căile aeriene Receptorii de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la receptori articulari și musculari de la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la trecerea prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic, implicați în modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]