KorAP: Find »[drukola/base=bronhoscopie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...12 >

298 matches

Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411

s-au pregătit pentru acoperirea majorităților tipurilor de intervenții specifice O.R.L pediatric. Astăzi, clinica se ocupă cu rezolvarea patologiei O.R.L pediatrice de toate tipurile. Principalele tipuri de intervenții practicate sunt: chirurgia malformațiilor congenitale, corectarea efectelor traumatismelor, bronhoscopii de diagnostic și tratament, extragere de corpi străini esofagieni și respiratori, adenoidectomii, amig-dalectomii, biopsie și exereza de tumori O.R.L, beningne și maligne, dilatații esofagiene, chirurgia ganglionilor cervicali, chirurgie otomastoidiană, traheotomii, aritenopexii, laringotraheoplastii etc. Aproape că nu exista patologie

Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588

drenajul pleural obișnuit, rezolvă cu succes multe din situațiile de acest gen. Un pneumotorax posttraumatic persistent cu pierderi aeriene continue și plămân neexpansionat, poate ascunde o leziune majoră de căi aeriene. La toți pacienții cu indicație chirurgicală, este necesară o bronhoscopie cu bronhoscopul rigid/flexibil. Leziunile parenchimatoase sau efracțiile unor blebs-uri, pot genera pierderi aeriene persistente deși drenul toracic a fost corect poziționat. Prin CTM se poate identifica și trata leziunea. Pe o serie de 11 pacienți, Carrillo, în 1998 [6

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
evita agravarea leziunii sub presiune ventilatorie pozitivă. DATE TEHNICE DE BAZĂ COMUNE Evaluarea preoperatorie se face la fel ca în chirurgia toracică clasică, prin: anamneza și examenul obiectiv, studiul antecedentelor bronho-pulmonare și cardiovasculare, examenul radiologic clasic, examenul CT (foarte important), bronhoscopie, EKG, probele funcționale respiratorii, examenele de laborator de rutină. Există câteva particularități pentru pacientul traumatizat toracic față de ceilalți pacienți la care se intervine toracoscopic. Datorită leziunilor asociate pe care le poate prezenta și pentru coordonarea rapidă a măsurilor și îngrijirilor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602

endobronșice maligne: cancerul bronho-pulmonar cu expresie bronșică, tumora carcinoidă, tumorile maligne de tip glandă salivară, dar și cu leziuni inflamatorii de tip granulom, corp străin inclavat în peretele bronșic, pneumonii, supurații pulmonare etc. Aceste tumori endobronșice sunt diagnosticate histologic prin bronhoscopie cu biopsie bronșică. Tratamentul de elecție al tumorilor benigne pulmonare este cel chirurgical. Principiul de bază al rezecției pulmonare pentru o tumoră benignă este conservarea parenchimului sănătos. În funcție de tipul, localizarea și dimensiunile tumorii pulmonare benigne și de starea parenchimului pulmonar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
se impune rezecția pulmonară reglată (lobectomia) cu limfadenectomie interlobară, hilară și mediastinală - în limite de siguranță oncologică. În cazuri selecționate, în prezența parenchimului pulmonar sănătos distal de o tumoră endobronșică, se poate practica rezecția bronhoscopică a tumorii benigne endobronșice prin bronhoscopie rigidă [152]. Abordul miniinvaziv prin chirurgie toracoscopică sau chirurgie toracică video-asistată (CTVA) este recomandat pentru excizia tumorilor benigne periferice mici; enucleerea, enucleorezecția, rezecția pulmonară atipică și chiar lobectomia (în cazuri selecționate) pot fi efectuate miniinvaziv cu succes, avantajele acestui abord

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
în 5% din cazuri calcificările (de obicei sub formă de „popcorn”) și descrie în 50% din cazuri țesut grăsos la nivelul masei tumorale [153, 154], acest lucru fiind sugestiv pentru hamartom în cazul unei leziuni solitare periferice (fig. 6.66). Bronhoscopia cu biopsie este indicată la pacienții cu tuse, hemoptizii, infecții pulmonare recurente sau atelectazie [151], diagnosticând astfel tumora endobronșică. Puncția-biopsie transtoracică precizează diagnosticul de hamartom prin prezența fragmentelor de cartilaj. Tratamentul chirurgical are indicație de prin-cipiu deoarece au fost citate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
cu suprafața netedă, boselată sau polilobată, cu sau fără zone de necroză, cu mucoasa normală sau congestivă. În cazul formelor atipice, aceste tumori îmbracă aspectul carcinomului bronșic, cu infiltrarea mucoasei și a peretelui bronșic. Carcinoidele sunt identificate în special prin bronhoscopie; sunt bine delimitate și pot îngusta, deforma sau obstrua total sau parțial bronșia. Tumorile carcinoide sunt bine vascularizate și au tendința la sângerare la biopsia bronșică. Aspect microscopic Aspectele histologice atât ale carcinoidului de tip I, cât și la cel

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586

la eșecul intubației. De aceea, orice element anamnestic, cum ar fi radioterapia, infecțiile cervico-toracice, intervențiile chirurgicale anterioare în regiunea căilor respiratorii, sau al examenului fizic și paraclinic, trebuie bine cunoscut de anestezist. Datele oferite de radiografii, de TC și de bronhoscopie sunt extrem de importante, arătând deformări ale căilor aeriene (fig. 2.1), compresii, malformații bronșice etc. Radiografia toracică standard este superioară fibrobronhosco-piei în anticiparea dificultății poziționării sondei endobronșice [4, 166], fiind examen obligatoriu preoperator. Tomografia computerizată poate oferi date asupra compresiei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
sonda IOT este indicată și până la ce nivel poate fi introdusă. Radiografia clasică, tomografia computerizata (CT), inclusiv cea cu reconstrucție 3D (fig. 2.10), rezonanța magnetică (IRM) și cinetraheobron-hografia cu contrast sunt utile doar atunci când nu este la îndemână realizarea bronhoscopiei virtuale prin CT spiral cu reconstrucție tridimensională multiplană [92]. Tehnici de anestezie cu intubație prin plaga chirurgicală („cross-field”) (fig. 2.11 a, b). Se folosesc de obicei sonde flexometalice, care se pot îndoi ușor în toate planurile dar nu pot

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609

este indicat la pacienții cu intoleranță la substanța de contrast și în formațiunile chistice paravertebrale. Evidențiază semnalul de intensitate înaltă în T1 și T2. Examenul ecografic pune diagnosticul prenatal de chist bronhogenetic. Echografia transesofagiană are indicație în chistul paraesofagian [46]. Bronhoscopia evidențiază compresiunea extrinsecă a arborelui traheo-bronșic, prezența de secreții purulente sau sanguinolente, vizualizează eventuala fistulă chisto-traheală sau chisto-bronșică. Esofagoscopia pune în evidență compresiunea extrinsecă asupra esofagului, cu mucoasă intactă. Compresiunea extrinsecă se mai întâlnește în: chistul gastroenteric, leiomiomul esofagian, fibromul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

precocitatea formării bronșiectaziilor;- abcesele mari sau gigante (peste 6 cm) care conduc la vindecări cu defect (cavități reziduale, bronșiectazii) și necesită mai frecvent intervenții chirurgicale;- abcesele pulmonare asociate cu empieme - 25-30% din totalul cazurilor, care pun probleme terapeutice speciale [10]. Bronhoscopia Este obligatorie la toți bărbații peste 40 de ani ce prezintă o supurație pulmonară, pentru că la cel puțin 10% din cazuri se descoperă un cancer bronhopulmonar. Sosenko și Glassroth au identificat câteva caracteristici ale pacienților care s-ar corela cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
prezintă o supurație pulmonară, pentru că la cel puțin 10% din cazuri se descoperă un cancer bronhopulmonar. Sosenko și Glassroth au identificat câteva caracteristici ale pacienților care s-ar corela cu prezența unui carcinom, și deci servind ca indicații pentru efectuarea bronhoscopiei. Prin bronhoscopie se descoperă și se extrag corpii străini și se aspiră puroiul stagnant ameliorându-se drenajul supurației. De asemenea, pe lângă diagnosticul de prezență al secrețiilor purulente în bronșiile aferente teritoriului pulmonar bolnav (metoda de localizare), se pot recolta probe

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
supurație pulmonară, pentru că la cel puțin 10% din cazuri se descoperă un cancer bronhopulmonar. Sosenko și Glassroth au identificat câteva caracteristici ale pacienților care s-ar corela cu prezența unui carcinom, și deci servind ca indicații pentru efectuarea bronhoscopiei. Prin bronhoscopie se descoperă și se extrag corpii străini și se aspiră puroiul stagnant ameliorându-se drenajul supurației. De asemenea, pe lângă diagnosticul de prezență al secrețiilor purulente în bronșiile aferente teritoriului pulmonar bolnav (metoda de localizare), se pot recolta probe bacteriologice și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
corpii străini și se aspiră puroiul stagnant ameliorându-se drenajul supurației. De asemenea, pe lângă diagnosticul de prezență al secrețiilor purulente în bronșiile aferente teritoriului pulmonar bolnav (metoda de localizare), se pot recolta probe bacteriologice și micologice în condiții corecte, de bronhoscopie protejată [33]. Examenul sputei Examenul microscopic evidențiază o floră microbiană polimorfă în care întâlnim bacili gram negativi subțiri, cu capete ascuțite, fusiformi (Fusobacterium) sau bacili gram negativi colorați neregulat, bipolar (Bacteroides). Foarte rar, la cazurile încă netratate cu Penicilină se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
trebuie suspectată de malignitate, până când investigațiile și urmărirea în timp infirmă această ipoteză. Argumentele ce pledează în favoarea originii canceroase sunt: - caracterul recurent,- răspunsul incomplet la tratamentul antiinfecțios intensiv,- frecvența hemoptiziilor,- peretele gros și neregulat al cavității. Diagnosticul este precizat de bronhoscopie, de examenul histologic al biopsiilor și de examenul citologic al sputei. - Bronșiectaziile abcedate (abcesele bronși-ectatice și supurațiile pulmonare peribron-șiectatice) apar la un bolnav cu supurație bronșică cronică, uneori cunoscut ca purtător de bronșiectazii, în posesia unor bronhografii anterioare; - Chistele pulmonare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
ca de exemplu chistele hidatice, chistele bronhogenetice sau sechestrațiile pulmonare. Pentru originea chistică a abcesului pledează regularitatea conturului cavității și imaginile multiple (pentru chistele aeriene). Diagnosticul se pune numai pe piesa de exereză pulmonară. - Corpii străini endobronșici sunt diagnosticați prin bronhoscopie, manevră prin care se extrag diferite obiecte, fragmente alimentare etc. a căror existență este sugerată de anamneză; - Stenozele bronșice se datorează tumorilor benigne, tuberculozei bronșice sau postoperator; se complică rar cu abcese pulmonare. Diagnosticul pozitiv se bazează pe bronhoscopie și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
prin bronhoscopie, manevră prin care se extrag diferite obiecte, fragmente alimentare etc. a căror existență este sugerată de anamneză; - Stenozele bronșice se datorează tumorilor benigne, tuberculozei bronșice sau postoperator; se complică rar cu abcese pulmonare. Diagnosticul pozitiv se bazează pe bronhoscopie și pe bronhografie. - Tuberculoza pulmonară debutează rareori sub masca unui abces pulmonar. Este așa-numitul debut supurativ al ftiziei. Confuzia tuberculozei cu abcesul pulmonar se datorează unor factori multipli: aspectul radiologic de imagine hidro-aerică, simptomatologia dominată de bronhoree purulentă, fetidă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
pot apare și false imagini prin defect de umplere sau prin încărcare bronșică. Alteori pot apare dilatații bronșice reversibile, de obicei în pneumonii și atelectazii (pseudo-bronșiectazii). Acestea se normalizează după clarificarea opacității parenchimatoase. În bronșitele cronice pot apare dilatații difuze. Bronhoscopia și fibrobronhoscopia Identifică teritoriile interesate de inflamație și supurație. Identifică obstrucțiile bronșice focale, iar în hemoptizii sediul acestora. Bronhoscopia permite aspirarea secrețiilor pentru examinări de laborator și pentru examinări bacteriologice direct din focarul supurativ. Examenul funcțional respirator Spirograma uzuală poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
de obicei în pneumonii și atelectazii (pseudo-bronșiectazii). Acestea se normalizează după clarificarea opacității parenchimatoase. În bronșitele cronice pot apare dilatații difuze. Bronhoscopia și fibrobronhoscopia Identifică teritoriile interesate de inflamație și supurație. Identifică obstrucțiile bronșice focale, iar în hemoptizii sediul acestora. Bronhoscopia permite aspirarea secrețiilor pentru examinări de laborator și pentru examinări bacteriologice direct din focarul supurativ. Examenul funcțional respirator Spirograma uzuală poate fi normală sau evidențiază disfuncții respiratorii restrictive, obstructive sau mixte. Sindroamele obstructive sau mixte sunt frecvente la cazurile cronicizate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
sau gram negativi. Natura secundară este evidentă pentru bronșiectaziile posttuberculoase. Anamneza este concludentă iar examinările radiologice arată sechele cicatriciale întinse. O categorie particulară a bronșiectaziilor secundare o reprezintă cele datorate obstrucțiilor bronșice focale prin corpi străini, tumori etc., la care bronhoscopia identifică etiologia și sediul obstrucției bronșice. Bronșiectaziile aspergilare apar la indivizi atopici, cu sau fără simptomatologie astmatică. Interesează bronșii proximale care se umplu cu mucus compact ce conține eozinofile și micelii aspergilare. Diagnosticul se bazează pe eozinofilia sanguină, testele intracutane

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Cefuroxizin, Cefixim) sau Augmentin (Amoxicilină clavulanat) [81, 99]. La cazurile cu bronhoree purulentă cronicizată și cu antecedente terapeutice multiple, cu floră bacteriană „selecționată”, pentru o alegere judicioasă a antibioticelor este necesar examenul bacteriologic repetat cu antibiogramă din secreția recoltată prin bronhoscopie din focarul lezional. Se preferă antibioticele bactericide. Sunt de evitat cele cu efect bacteriostatic: Tetraciclina, Cloramfenicolul și Eritromicina. Antibioticele alese trebuie să aibă efect sinergic, iar germenul patogen să fie sensibil la ambele preparate [100]. Dacă infecția se datorează la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Drenajul postural se efectuează de obicei dimineața și poate fi repetat după 10-12 ore. Pentru realizarea unui drenaj postural corect și eficace, bronșiile trebuie direcționate în sens gravitațional. Acest fapt necesită localizarea precisă a focarelor bronșiectatice prin examenul fizic, prin bronhoscopie și prin examinări radiologice, inclusiv bronhografii [80]. După poziționarea bolnavului în postura adecvată teritoriului respectiv, acesta este pus să respire adânc și după 10-15 minute secrețiile bronșice ajung în căile respiratorii mari, de unde se elimină ușor prin tuse [57]. Tapotajul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
localizată interesează și alte teritorii [30, 33, 34]. Criteriile obligatorii ale indicației chirurgicale [45, 79, 86, 96]. a. Diagnostic topografic exact stabilit prin bronhografie bilaterală. Aceasta se efectuează succesiv, la cel puțin o săptămână interval și este precedată obligatoriu de bronhoscopie, care nu rareori identifică un corp străin pe care îl extrage. Interpretarea bronhografiilor trebuie efectuată cu multă atenție deoarece „progresiunea” postoperatorie a bolii se explică uneori printr-o bronhografie necuprinzătoare. b. Boală localizată, preferabil unilaterală. Întinderea leziunilor trebuie bine controlată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
cauzată mai ales de tuberculoză. Simptomatologia bronholitiazei constă în tuse, hemoptizii și dispnee; hemoptiziile pot fi masive, punând în pericol viața pacientului. Apariția fistulei bronho-esofagiene este o complicație care întunecă prognosticul. Uneori pacientul poate expectora fragmente calcificate (litoptizie), indicând diagnosticul; bronhoscopia poate descrie fragmente calcificate. Se impun biopsia sau brosajul bronhoscopic pentru a exclude diagnosticul de malignitate. Culturile sunt de obicei negative; de aceea tratamentul antifungic nu are indicație. Înlăturarea bronholitului se poate realiza prin bronhoscopie (extragere cu pensa, fragmentare laser

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
fragmente calcificate (litoptizie), indicând diagnosticul; bronhoscopia poate descrie fragmente calcificate. Se impun biopsia sau brosajul bronhoscopic pentru a exclude diagnosticul de malignitate. Culturile sunt de obicei negative; de aceea tratamentul antifungic nu are indicație. Înlăturarea bronholitului se poate realiza prin bronhoscopie (extragere cu pensa, fragmentare laser, cateter cu balonaș) sau chirurgical. Indicațiile intervenției chirurgicale sunt: hemoptizia, tusea persistentă, stenoza bronșică, supurațiile pulmonare cu distrucție parenchimatoasă, bronșiectaziile, lipsa diagnosticului. Au indicație rezecțiile bronșice bronhoplastice sau bronhoanastomoze cu sau fără rezecții de parenchim

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]