158 matches
-
lor. Când a făcut asta, era de fiecare dată în slujba unei mitologii și a unei puteri exterioare ei. În plus, creația contemporană a devenit prea mobilă, prea rapidă, prea fragmentată ca să mai servească drept liant al unei societăți. Circulația browniană a imaginilor pe piață dăunează imperativelor celebrării colective, care presupune lentoare și reculegere. Autosacralizarea imaginii sfârșește prin a aboli esențiala depărtare, depeizarea intimă, acea senzație de insurmontabilă distanță între opera totuși atât de apropiată și noi, pe care cu stângăcie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ufologic (al "farfuriilor zburătoare"), ca fenomen acceptat de condiția umană din a doua jumătate a secolului XX, adică de această condiție umană pândită, amenințată și torturată până la eroziune de istoria civilizației tehnologice în expansiune galopantă, de alienarea provenită din mișcarea browniană a agitației conflictuale din lume sau de angoasa generală provocată de consecințele globale ale exploziei demografice, ale exploziei informaționale și ale modificărilor ecosistemului planetar. În asemenea împrejurări, mitul ufologic, cu neputință de conceput acum 50 de ani, a și devenit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
imponderabilă, cu toată greutatea ei aparentă de societate pe care-o mănîncă porcii cu mărgăritare cu tot, dacă te lovește camionul scrisului În zilele noastre, ghinion, trebuie să te miști pe hîrtie cu o viteză egală cu aceea a mișcării browniene În mijlocul căreia te afli, În ochiul ciclonului mititel, pentru că balcanic, ținînd seamă de citatele de mai sus, avertismente inutile date cu atîția ani În urmă. Mai bine scrii la ziar. Distanțarea nefiind suficientă, lumea nefiind stabilă ca să-i spui păsărica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Această ipoteză avea să fie confirmată experimental zece ani mai târziu de către Robert Andrews Millikan. Într un alt studiu asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare, expune modalitatea interacțiunii între radiație și materie și caracteristicile fenomenelor fizice observate în sistemele de mișcare browniană a moleculelor. Einstein susține că fascicolele luminoase se curbează când se propagă în vecinătatea unui corp ceresc cu mare forță de gravitație, de unde reprezentarea mai greu de înțeles, cum că spațiul însuși ar fi curb. În 1916 publică memoriul privitor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
disperse. 134 Einstein a arătat că valorile coeficientului de difuzie depind de deplasările medii ale particulelor, de vâscozitatea mediului și de mărimea particulelor. În sistemele coloidale, cu particule mari, difuzia se desfășoară cu viteză redusă. 2.5.1.2. Mișcarea browniană Poate fi considerată ca fenomenul microscopic al difuziei libere și este caracteristică particulelor cu dimensiunea în jurul unui micrometru (10-6 m). A fost descoperită de botanistul Brown, în 1827, care a observat fenomenul la unele suspensii vegetale (praf de polen) și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mică și temperatura mai ridicată. La sistemele coloidale, această mișcare se compune din deplasări în zig - zag în toate direcțiile, însoțite și de rotații în jurul unei poziții medii. Particulele cele mai mari la care se mai poate observa o mișcare browniană au diametrul de aproximativ 4 µm și nu prezintă decât mișcări de oscilație în jurul centrului lor de greutate. Particulele cu dimensiuni corespunzătoare domeniului coloidal se deplasează în același timp și prin translație după o traiectorie frântă (cu forma generală a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
baza statisticii clasice s-a considerat, în locul spațiului real și a vitezei reale, deplasarea medie pătratică . Aceasta este egală cu pătratul proiecției pe o dreaptă a distanței minime dintre poziția inițială și cea finală a unei particule aflate în mișcare browniană, după un timp de observație τ. Relația fundamentală a teoriei mișcării browniene stabilește legătura între deplasarea medie pătratică (sau deplasarea medie aparentă), coeficientul de difuzie D și timpul τ: = 2 · D · τ , astfel încât = 135 Înlocuind valoarea coeficientului de difuzie se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reale, deplasarea medie pătratică . Aceasta este egală cu pătratul proiecției pe o dreaptă a distanței minime dintre poziția inițială și cea finală a unei particule aflate în mișcare browniană, după un timp de observație τ. Relația fundamentală a teoriei mișcării browniene stabilește legătura între deplasarea medie pătratică (sau deplasarea medie aparentă), coeficientul de difuzie D și timpul τ: = 2 · D · τ , astfel încât = 135 Înlocuind valoarea coeficientului de difuzie se obține relația dintre deplasarea medie și raza particulei, numită și ecuația Einstein
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dintre deplasarea medie și raza particulei, numită și ecuația Einstein - Smolukowski: = unde este deplasarea medie, T este temperatura absolută (K), τ reprezintă timpul considerat, η este vâscozitatea mediului și r este raza particulei. Din această relație rezultă că viteza mișcării browniene va fi cu atât mai mare cu cât vâscozitatea mediului și dimensiunile particulelor vor fi mai mici. 2.5.1.3. Presiunea osmotică a sistemelor coloidale Fenomenul osmozei sau difuzia selectivă prin porii membranelor semipermeabile ale moleculelor dintr-o soluție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în două straturi (sol și dizolvant) și în deplasarea stratului de separație rezultat cu o viteză constantă, numită viteză de sedimentare. 136 Se stabilește un echilibru între atracția gravitațională, care tinde să sedimenteze particulele și forțele cinetico - moleculare (difuzie, mișcare browniană) care au tendința de a le împrăștia. Echilibrul de sedimentare stabilit între aceste forțe urmează relațiile distribuției statistice Boltzmann. Sedimentarea coloidală, cu o anumită viteză de sedimentare, urmează legile hidrodinamice ale curgerii și căderii particulelor, date de Bernoulli și Stokes
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de „îmbătrânire” din ce în ce mai mică. Factorii de care depinde stabilitatea unui sistem coloidal sunt: natura coloidului - coloizii liofili sunt mai stabili datorită stratului protector din mediul de dispersie ce înconjoară micela; sarcina electrică a mediului de dispersie; valoarea potențialului electrocinetic; mișcarea browniană; gradul de dispersie al particulelor coloidale - valorile mari favorizează stabilitatea; temperatura sistemului - valorile ridicate duc la formarea de agregate prin creșterea numărului de ciocniri între particule. Stabilitatea coloizilor liofobi în prezența protectorilor Stabilizarea coloizilor liofobi la adăugarea de diferiți agenți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu formare de geluri (gelifiere). Efectul Tyndall la coloizii liofili este mai puțin evident, la aceeași concentrație, ca la cei liofobi, iar migrarea electroforetică poate să dispară complet la unii coloizi ai unor compuși macromoleculari neutri, nepolari. În schimb, mișcarea browniană și difuzia termică au loc la fel de intens ca și la coloizii liofobi, iar activitatea capilară, presiunea osmotică și vâscozitatea pot lua valori mult mai mari, caracteristice soluțiilor de macromolecule. 152 2.7.1.1. Clasificarea coloizilor macromoleculari Pentru a explica
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersie, se împart în hidrosuspensii și organosuspensii. Pentru a crește stabilitatea acestor sisteme, în procesul de obținere se adaugă și stabilizatori. Deși au particule mai mari decât dimensiunile coloidale, suspensiile au majoritatea proprietăților generale ale coloizilor. Sunt astfel prezente mișcarea browniană, deși foarte redusă, echilibrul de sedimentare, turbiditatea, sarcinile electrice, lipsesc presiunea osmotică și 164 difuzia, iar efectul Tyndall se datorează reflexiei razelor luminoase pe suprafața particulei și nu difracției. Suspensiile pot fi lichide (suspensii propriu zise) și gazoase (aerosuspensii). Mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
interacțiile polimer-solvent și flexibilitatea lanțului macromolecular. Mărimea micelelor de asociație este determinată de lungimea moleculelor amfifile componente. Fenomenele cinetico-moleculare utilizate în caracterizarea sistemelor disperse și a soluțiilor de polimer sunt: difuzia, sedimentarea în câmp gravitațional și centrifugal, echilibrul sedimentare-difuzie, mișcarea browniană și fenomenele de curgere. Acestor fenomene le poate fi adăugată difuzia prin membrane semipermeabile cu aplicabilitate practică atât în purificarea cât și în caracterizarea mărimii unității cinetice. Sub acțiunea gradientului de potențial chimic sau a forțelor exterioare, sistemul nu este
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a materiei în condiții de echilibru, este dictată de al doilea principiu al termodinamicii, deoarece entropia este maximă când moleculele sunt dispuse „haotic” în întreg spațiul disponibil. Din punct de vedere microscopic procesului de difuzie îi corespunde așa numita mișcare browniană. Cauza difuziei ca și mișcării browniwene este agitația termică dezordonată a moleculelor mediului de dispersie, mișcarea browniană însăși reprezintă agitația haotică a particulelor coloidale. Pentru simplitate vom asimila procesul de difuzie, cu un flux orientat de particule libere caracterizate prin
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Mandelbrot, despre care am mai amintit și în primul capitol, publica cartea intitulată „Geometria fractală a naturii”. Fractalii naturali includ formele munților, țărmurilor și bazinelor fluviilor, dar și formele plantelor, vaselor de sânge și mușchilor, ale galaxiilor și chiar mișcarea browniană a particulelor. Fractalii creați de om descriu evoluția prețurilor, muzica, pictura și arhitectura. Toate aceste forme fractale sunt mult mai intuitive și naturale decât obiectele tradiționalei geometrii Euclidiene în exprimarea reală a formelor existente în natură. Fără îndoială că multă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
exterior de electroni ce se deplasează cu o viteză uluitoare. De fapt atomii se mișcă, similar cu unele alice ce se găsesc pe o tobă în momentul în care se bate toba. Toți atomii se mișcă în toate direcțiile. Mișcare Browniană -Identificarea atomilor prin raza lor atomică este destul de dificilă, dacă nu chear imposibilă, fiind mai mulți atomi cu aceeași rază. Raza atomilor se modifică și în cazul unor legături chimice. -Nu se pot tăia de exemplu un virus, o bacterie
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
a relativității) împacă ecuația lui Maxwell despre electricitate și magnetism cu legile mecanicii, prin introducerea schimbărilor impuse de viteza luminii. 3. Echivalența masă-energie E = mc2, definește energia ca fiind egală cu masa obiectului înmulțită cu pătratul vitezei luminii. 4. Mișcarea browniană este mișcarea permanentă a micilor particule suspendate într-un lichid. Aceste patru idei paradigmatice caracterizează noua concepție despre spațiu, timp și materie, contribuții esențiale la spiralogia progresului științific al biomedicinei. Einstein enunță că lumina este formată din particule, cuante, inițial
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
62 Julia Margaret Cameron (1815-1879), fotografă engleză, cunoscută pentru portretele celebrităților contemporane ei. 63 Robert Brown (1773-1858), paleobotanist scoțian care, utilizând microscopul, este primul om de știință care atrage atenția asupra nucleului celulei și a fluxului citoplasmatic, cunoscut ca mișcarea browniană. El deosebește, în procesul de polenizare și fertilizare, gimnospermele și angiospermele. Contribuie la dezvoltarea taxonomiei botanice. 64 Johannes Peter Müller (1801-1858), anatomo-fiziolog și ihtiolog german. Menit să devină cizmar, profesorii săi descoperă că acesta îl citește pe Aristotel și îl
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
o strună de chitară mexicană, gata-gata să plesnească de atîta solicitare. Ochii mei privesc pixul și așteaptă ca acesta s-o ia razna și să aștearnă aur curat pe hîrtie, aur generat de neuronii mei aflați într-o teribilă mișcare browniană, adică mai pe șleau, într-o grozavă zbenguială bezmetică. Simt cum fluxul creator se umflă ca o gogoașă și se grămădește să se strecoare printre țevi înguste, selec tante, ca la o fabrică de cîrnați. Așteptam să văd cum filtre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
redusă, așa cum este cazul sistemului canalar biliopancreatic. În prezent, sunt utilizate secvențe HASTE sau SS-FSE ce au permis eliminarea artefactelor de mișcare caracteristice secvențelor spin-echo (secvențe cu timpi lungi de achiziție). Secvența de difuzie (DWI) se bazează pe principiul mișcării browniene și evaluează mobilitatea moleculelor de apă dintr-un țesut. Viteza cu care moleculele de apa se deplasează diferă la nivelul compartimentelor intra si extracelular, fiind influențată de interacțiunea cu membranele celulare și macromolecule - mobilitatea intracelulară este relativ redusă datorită membranelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
intervenției unui principiu organizator cum ar fi magma incandescentă în care s-au refugiat îngerii rebeli sau starea în care omul s-a aflat după alungarea sa din Eden. Voi plonja într-o astfel de apă mărită, izbindu-mă de brownienele priveliști, într-o mișcare de spor, disperată, voi face zigzaguri; lovită de mari, întunecate, reci molecule, adeptele lui Hercule. Fără putință de-nec și fără putință de mers și de zbor numai zigzag, și zigzag, și zigzag 880. Contrar conștienței
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aparentă. Iar când emoțiile și intelectul coexistă, integrându-ne într-o viață științifică, realizăm că armonia cosmosului, ce ne-a fost dăruit, nu ne mai aparține. Degeaba ne-a dăruit Prometeu flacăra luminii. Devenim monade, zbătându-ne într-o mișcare browniană. Toate metodele analitice demonstrează că am pierdut puterea intuiției. Secretul sănătății mentale și fizice stă în a nu-ți mai plânge trecutul, în a nu te mai preocupa de viitor și în a nu căuta soluții la problemele viitoare, ci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu atomi identici substanțe: complexe, formate din molecule cu atomi diferiți legi formulate în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea: legea proporțiilor, legea proporțiilor multiple, legea volumelor constante (Charles). difuzie (gaze, lichide, solide) 1.2. Mișcarea moleculelor mișcarea browniană (descoperită de R. Brown în 1828). experiment difuzie moleculară la gaze: Paharul A este plin cu NO2 de culoare roșiatică, iar în B se află aer. Se acoperă inițial paharul A cu o foaie de hârtie, iar paharul B se
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cazul acesta, după deschiderea orificiului s-a produs o pătrundere reciprocă a moleculelor dintr-un compartiment în celălalt. Prin acest experiment se demonstrează existența moleculelor, mișcarea lor dezordonată în toate direcțiile, difuzia fără vreo cauză din exterior. 1.3. Mișcarea browniană: Brown observă la microscop mișcarea dezordonată a firicelelor de polen într-o suspensie coloidală. Mișcarea dezordonată a firicelelor de polen în suspensie cu ajutorul miscroscopului a primit denumirea de mișcare browniană. Mișcarea în zig - zag a firicelelor de polen se datorește
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]