150 matches
-
sau Madera veritabil, când găsea, sau siropuri. În prăvălia de covoare expunea în postul Paștilor cutii de halva fină adusă din Turcia, dar, ciudățenie, nu suferea personal nici halvaua, nici tahânul. În schimb, murea după salamul de Sibiu, bine uscat, brumat, și după ghiuden. Dacă dăm aceste amănunte prozaice este fiindcă dintr-astea se alcătuia personalitatea lui Demirgian, un exponent a milioane de oameni. La cinematograf îi plăceau filmele cu pirați, la teatru - Shakespeare și Ibsen (fără a motiva aceste preferințe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nici cea mai mică urmă de oboseală. Și apa mă chema... Îi povesteam nevesti-mi iar ea o ținea una și bună: „Să nu te mai culci sub nuc.” Odată când a venit pe la poartă o țigancă, una bătrână, cu părul brumat, i-am povestit visul și să știi că a avut dreptate cioropina ceea, chit că m-a costat o găină din acelea roșii, bune ouătoare. Mihu se întoarse pe jumătate spre Nenea care povestea cu capul plecat, privind undeva în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
răspunse cu o jumătate de gură:Mda, numai că am uitat banii acasă. - Las' că știm noi, răspunse prompt coana preoteasă, și-i făcu cu ochiul. Ridică mâna și strigă: - Băiete, două jamaică mici și două pahare mari cu borvis brumate. Da' repede! - Imediat, coană preoteasă, răspunse băiatul, care avea vreo șaizeci de ani și-l chema Păunaș. Să le lăsăm pe cele două cucoane să-și deguste romul și apa rece și să ne îndreptăm puțin spre altă crâșmă, care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
așa că mai bine la șușanea, pe margine... Se face liniște. Gore Înghite berea cu marea plăcere, iar Gicu oftează. Totuși, șaișpe ore pentru țară... Ce-o visa după ce-adoarme, că eu visez numai halbe reci În ultima vreme, numai brumate le văd, mi-e așa de cald că dorm pe covor, iar a mea zice Gicule, Îmi place să te văd așa, sub nivelul meu!? Că ea doarme În pat... Sandu ridică degetul arătător În aer. Nu visează, bă, nimic
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
În concediu. Dubai sau Nisa, Sandule, aste-s la modă acu`. Dacă i-ai trimis la poiana lu` brașov ai luat plasă, adio buget. O să te uiți ca milogu-n traistă. Sandu mângâie Îndelung tămâioasa, iar degetele lasă urme pe sticla brumată. Oftează din nou. Băi, mie mi-a plăcut de Kempes. În 78 nu ratam niciun meci. Vă mai aduceți aminte de Pasarella? Ehe, ce jucători! Ardiles, Bertoni. Când cu olandezii am plâns. Acu` ni se dă cu tifla. Când i-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
icoane pe păreți. Culcată jumătate, copila cu-ntristare Zâmbește. Plete blonde pe umere cobor Și cad pe albe perini, iar ochiul ei cel mare Arată nu amorul - ci setea de amor. Iar fața ei frumoasă-i de-acea albeață sură, Brumată ca lucirea unui mărgăritar; Pe brațe de zăpadă, pe sânii ei se fură A candelei lumină mai rar și tot mai rar. Iar micile-i picioare ating covorul moale Și chinue papucii de-atlaz, care stau jos. L-a patului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Verdele Împărat era vânăt. În magazinul de murături ai găsit pătlăgele pârguite, felii și frunze de țelină, garnisite cu morcovi, conopidă crestată... și pe mine făcut maioneză, râdea bucuros Verde Împărat! În magazinul de prospături te-am găsit ducând gânduri brumate, purtate în noi de milenii, idei neuitate zburdau de fericire nepământeană spărgându-se în spume... scrâșnea afânat Verde Împărat! În magazinul de abțibilduri se vindeau la solduri iubiri veșnic noi aflate la concurență cu însetatele buze flămânde de-atâtea bunătăți
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
care, miraculos și parcă migălos, face să dispară Într-o singură noapte orice accident coloristic de pe tot ceea ce poate fi văzut, lăsînd doar o Întindere albă și amorfă, făcînd astfel totul prizonier al gerului. Puteam Începe deci cu doar cîmpul brumat, dar articolul hotărît din cîmpul făcea din el un lucru, Într un anume fel, prea strict conturat, care, cît de mare ar fi fost, admitea și alte obiecte mai mult sau mai puțin vecine. Am preferat deci să Încep cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
evidențiat și confirmat prin cea mai rudimentară investigație - cît vezi cu ochii. În plus, cîmpul este În acest fel și o aluzie la faptul că totul este acum otova - aplatizat. Nimic, niciun relief de care să se agațe privirea. CÎmp brumat fără frontiere, foaie albă de pe care sau șters orice urme de viață. Dar și În această situație, cîinele rămîne candid tot cu coada covrig. Este vocația lui și, În ciuda a tot și a toate, bruma nu-l impresionează. Sau se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
SEMNE DE PRIMĂVARĂ Susurul apei - viorele brumate lângă izvor Pâlc de toporași - nici un nume pe crucea plină de mușchi Răsărit de soare - păpădii înflorind printre ruine Din primul balcon sare sticla cu apă - nuntă de pisici Noapte înstelată - într-un cireș bătrân prima floare Mii de albine
SEMNE DE PRIM?VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83875_a_85200]
-
și intră apoi prin curte. Împreună cu madam Chiriță, o doamnă încă tânără, cu chipul arămiu, puțin empîté, și din pricina asta fără riduri, dar cu părul albit complet, însă bine coafat, o distinsă cucoană... Bărbatul, maistru electrician, avea și el tâmplele brumate, dar nici un pic de distincție, arăta alături de ea ca un căruțaș, fără acea tentă de asprime virilă a celor care, pe drumuri, se călesc sub ploi și vânturi reci... Bunica spunea că pe vremuri, când era și el mai tânăr
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Caravaggio. Ecouri baroce se fac simțite în aglomerarea reținută a temei. Vasul de porțelan, prin formă și materialitate, este din altă lume, cea a vestului Europei, mai degrabă, decât ulcioarele noastre răcoritoare și cu iz de lut proaspăt ars. Strugurii brumați, aromați și transparenți, prin dulceața lor, amintesc de ambra zei- lor, evocată de poeți, părând a fi un omagiu adus desfătării simțurilor. Pepene, nuci, struguri, gu- tui, vin în cupa prețioasă, toate laolaltă ne vor evoca, privindu-le, toamnele aurite
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
aspectul interior și se face degustarea produsului. Aspectul exterior Observarea exterioară trebuie să urmărească caracteristicile de culoare, formă, dimensiunile produsului, transparența și neuniformitățile referitoare la culoare. Din punct de vedere al aspectului toate bomboanele trebuie să aibă suprafața lucioasă sau brumată, uscată, nelipicioasă, forma regulată. Fiecare produs are culoarea lui specifică corespunzatoare aromei folosite. Astfel, drajeurile cu cacao au culoarea brună, uniformă, caramelele cu lapte au culoarea de la galben până la brun, iar la cele sticloase culoarea corespunde aromei folosite. Aspectul interior
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
marginalizare Valea Uzului, ne-am străduit în ce spectacol ne-a lăsat mai mult inima, puterea luminii în cruce pe valea de case, Comănești puhav imobiliar cu zăpada așternută. Ora 10,06, în acceleratul Galați Timișoara, șes scurt și brazii brumați, microhidrocentrală la Caralița, în munte omul ține muchiile, îi duce părțile line, microcentrală, cîinele pînă la gard sare prin zăpadă, tablier cu tunelul, căci distrugerea naturii putea fi și oprită, dar absolut interzis a rămas omul, Goioasa ninsoarea soare adînc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
eu nu-ți pot repeta, prietena da, "CFR Augustin Vințu de Jos SC "Kronospor" Sebeș lemn foc esență tare", negura cer de depresiune crapă de lumină la marginile de culmi, șoimul aterizînd liniștit cît să deschidă și aripile, iarbă uscată brumată, pe burta munților varul zăpezii, Joseni șesul maxim, Suseni, Ciumani, șoimul ales cu ghearele pe jumătatea schelei de profiluri metalice, șoim de zbor însoțitor km 150+4 Gheorghieni, Ișten, la revedere! un fel de urare "Domnul cu tine!", alt răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tărîmul veșnicei vînători, amerindienii au visat-o înainte de Columb, ș-apropo! eu știu c-am discutat ș-am discutat, aspectul verbal superlativul verbal, și mi-o spus! suprasegmental accent cîntat în cheia Ardeal Cerurile Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din banii matale și ai altora, dar cu care n’am Împărțit câștigul de pe lemnul tăiat și vândut cine știe unde. E corect? Pe scurt, emisiunea pe viu a fost un exemplu de „unde dai și unde crapă“, dar numai grație spiritului „brumat“ de dincolo de microfon: „curentul poate fi stocat, Într’o sinuzită“, zis-a Aurel Brumă În discuția preliminară În care, În două minute, ne-am pus de acord fără a ști niciunul de intenția celuilalt, cu microfonul Închis. „Radiosfera“, 23 august
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
suna din verigile sale ca o parte componentă a noii sale ființe. Micuțul Grivei devenea câine. BUNICA -1 Era o femeie înaltă, subțire, sprintenă, energică, dreaptă și frumoasă. Avea o față netedă, fină, albă, ușor ovală, înconjurată de un păr brumat, bogat, ca o diademă voievodală de argint. Ochii îi erau căprui. Niște ochi mari. Adânci. Limpezi ca unda fântânilor de la munte. Când te privea aveai senzația că te și cântărea în gând. Te asculta și te judeca răbdătoare. Cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Târgușorul Copou. Era din Dămileni-Ibănești, Dorohoi... Ce faci? îl întreb. Păi, bine... Ca și tine... Am venit să-mi ridic diploma. Mă uit la dânsul. Același, ca-n studenție. Aproape neschimbat. Dar părul îmi pare oleacă mai rar și ușor brumat. Încolo, același băiat de țăran, glumeț, mucalit, pus pe șotii, bănuitor și iscoditor. După ce-a absolvit facultatea a primit repartiție la Institutul Pedagogic din Bacău. Ne-am reîntâlnit din când în când la Iași, la doctorat, fiecare la alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
drept și de fapt a casei era cea căreia i se zicea și de vecini și de tot târgul "coana Zitta". Înaltă și blondă, cu o față rotundă și pistruiată, cu ochi albaștri și joviali, cu un păr bogat și brumat de ani, strâns într-un coc ca o căpiță ușor țuguiată, vorbăreață și autoritară, umblată prin lume și foarte diplomată cu o soră în Austria și alta în Germania nemțoaică venită în urbe în anii stăpânirii habsburgice, dar fiind prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe fața pământului pentru ca să se afirme stăpânirea ei... Dimineață posomorâtă, cețoasă, care te îmbie să nu-ți părăsești cearceafurile moi și pledul pufos, plăcut mirositor a levănțică... Limbile vechiului orologiu arată deja ora șapte. Cu mare efort deschid geamul deja brumat de steluțe argintii. Vreau să văd ce se petrece afară, metamorfoza strălucitoare a naturii, care continuă să mă uimească! Copacii desfrunziți au aerul de schelete pârlite în foc, și printre crengile lor zboară ciripind mulțime de vrăbii, căutându-și hrana
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aripile lor cântecele pădurii desfrunzite, iar animalele își adună provizii. Vântul suflă năvalnic prin livadă și împrăștie miros de frunze coapte. Gospodarii îmbracă haine groase și lucrează la strânsul recoltelor. Ei adună în coșuri mere ca focul, pere gălbui, prune brumate, gutui aromate și tot felul de legume. Ziua trece repede, iar în depărtare, se arată linii subțiri de sânge. Prin dumbrăvi, pe ogoare și prin vii, trece vântul dinaintea serii. Geana de lumină scade. Lucrurile au contururi nelămurite, părând niște
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu adieri persistente de mosc și ambră. • Dalissime de Salvador Dali, un parfum plin de tandrețe cu note de piersică, zmeură și caisă care are ca notă de bază esența din lemn de santal. Dalissime se remarcă prin forma sticlei brumate din care ies în evidență nasul și gura lui Dali. • Deci Dela de Nina Ricci, un parfum fructat care îmbină notele de piersică, zmeură și pepene verde cu cele ale trandafirului și freziei, finalul aparținând aromelor proaspete de chiparos, cedru
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
limbajul lor diminutive. Bacovia e un om grav care face excepție de la ceea ce credeam a fi o regulă. Iată de ce sînt surprins, ba chiar puțin jenat, cînd dau de astfel de cuvinte în poezia sa: „Și-o păsărică în grădina brumată,/ în liniștea rece, a iarnă-a făcut” („Belșug”), „O păsărică modula/-Vii?” („Sfîrșit de toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet, mai vechi și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o rană curățată parțial, fragmentar, relativ. Mi se pare jenant să spun, să recunosc că îmi iubesc țara. Discursul patriotic este astăzi o crustă sonoră, o piele zornăitoare. Iar România nu are încă un conținut limpezit. Ea este încă cețoasă, brumată, aluvionară și nu are grație. România nu are grație și nici tărie. Dar nădejdea în țara mea poate fi un simțământ constructiv: fără rugăciuni vizibile ori invizibile, fără cuvinte mari, fără inflamări, fără accente sangvine, fără exces. Nădejdea e un
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]