152 matches
-
denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
doilea exemplar, deși fragmentar, a permis restaurarea și reconstituirea decorului în întregime. Motivele decorative sunt realizate din benzi albe late, rezervate din fondul vasului, mărginite cu benzi subțiri de culoare neagră, interspațiile fiind acoperite în mod uniform cu o culoare brun-roșcată. Suprafața vasului este împărțită pe verticală, în două jumătăți egale, prin rezervarea a două benzi de culoare albă, în dreptul perforațiilor. Motivele decorative sunt dispuse liber pe întreaga suprafață a vasului și sunt formate din benzi meandrice simple, sau benzi unghiulare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prin rezervarea a două benzi de culoare albă, în dreptul perforațiilor. Motivele decorative sunt dispuse liber pe întreaga suprafață a vasului și sunt formate din benzi meandrice simple, sau benzi unghiulare. Buza vasului este decorată pe exterior cu benzi albe și brun-roșcate alternative, dispuse oblic (Pl. 48/3; 49/4-4a). Forma 10. Fructiere În această categorie se încadrează un vas de la care s-a păstrat doar piciorul. Din punct de vedere al decorului, acesta se află într-o stare proastă de conservare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
conservare nu a permis reconstituirea integrală a decorului. Se poate totuși observa că a fost pictat în tehnica bicromiei, cu motive decorative realizate din benzi late de culoare albă rezervată din fondul vasului, cu interspațiul acoperit neuniform cu o culoare brun-roșcată. Motivele decorative par să fi constat în benzi și cârlige meandrice dispuse liber pe corpul vasului (Pl. 48/4; 49/5). III.3.c.2. Studiul Raman al pigmenților utilizați în decorarea cu pictură a ceramicii Au fost analizați pigmenții
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
este de 10,4 cm. Pe partea ventrală, printr-o linie incizată sunt marcate talia și triunghiul pelvian, picioarele fiind despărțite printr-o incizie. Pe partea dorsală statueta este decorată cu pictură tricromă cu benzi late de culoare albă și brun-roșcată, cu bandă de bordură neagră, motivul fiind cel al benzilor în formă de V cu vârful în sus. Decorul care acoperea fesele nu poate fi reconstituit, iar pe picioare au fost realizate benzi late oblice, care creează, de asemenea, efectul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Ia spune, Titi, cum se numește vietatea asta? Moș Martin, Silvica. Bravo, Titicuță! Ai ghicit. Într-unul din colțurile cele mai întunecoase ale grotei sale construite din piatră și ciment, culcat pe burtă, se afla un exemplar minunat de urs brun-roșcat. Întins fiind, de la cap al coadă avea vreo doi metri lungime. Umerii vânjoși, gâtul scurt și puternic, capul bine proporționat lăsau impresia unui sportiv de performanță cu numeroase medalii olimpice în palmares. Cu botul scurt și puțin ascuțit se sprijinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
alb, cu negru chiar cu un amestec de alb și negru, deci, cu cenușiuri neutre. Cu totul altfel de efecte au amestecurile cu negru. Galbenul amestecat cu cât de puțin negru tinde spre violet, iar roșul cinabru, pare ars, devine brun-roșcat. Negrului nu-i rezistă nici albastru. Cu cât de puțin negru ar fi amestecat, albastru își pierde luminozitatea. Pentru demonstrare se pot folosi reproduceri după: Turner, Bonnard, Neoimpresioniști.(Planșa nr.27) Contrastele de cantitate se referă la raportul de mărime
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
coloranți de negru, din oxizi de mangan, 20 de bulgări de coloranți galben (ocru, argilă și oxizi de fier, cu nuanțe de galben pal la maron roșcat), 20 cu nuanțe de roșu (din ocru galben, care merge de la galben-roșcat la brun-roșcat), alb din caolin. Artiștii au știut să adauge diverse tipuri de argilă, substanțe vegetale, minerale, pudră de oase, care, în amestec cu apa locală, bogată în calciu, sau cu grăsimi animale, asigurau consistență operelor de artă. Ca și la Gabillou
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
I2 c) Apele iodate se tratează cu un amestec de Na2CO3 și Na2SO3 : 4NaIO3 + 3 Na2CO3 + 10NaHSO3 = 10Na2SO4 + 3CO2 + 2I2 + 5H2O Proprietăți fizice În condiții normale de temperatură și presiune, fluorul este un gaz galben pai, clorul - gaz galben-verzui, bromullichid brun-roșcat, iodul solid violet-negru. Halogenii formează molecule diatomice, cu entalpii mari de legătură sunt diamagnetici și izolatori (termic și electric). Toți halogenii au miros caracteristic, pătrunzător, iritant. Fluorul este extrem de toxic și corosiv, clorul este puternic înțepător, sufocant și otrăvitor; bromul
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
toamnă când, tinerele plante bolnave au baza tulpinii brunificată, putrezită și pot pieri formând vetre de atac cu plante uscate. În primăvară, pe primul internod se observă pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capătă o culoare brun-roșcată și se usucă, iar pe pai apar pete mari, eliptic-ovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile brune-măslinii, ce dau simptomul cunoscut sub numele de “pătare în ochi” a tulpinilor. În zona centrală a petelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 226 mm și late de 1-5 mm. Prin unirea zonelor decolorate pot să se formeze dungi galbene pe toată lungimea frunzei. Zonele aureolate devin brune și vor fi în faza finală bine delimitate de restul frunzei prin dungi fine brun-roșcate. Transmitere-răspândire. Bacteria iernează în sămânță și în resturile vegetale în care își păstrează viabilitatea până la 4 ani. Răspândirea în câmp a agentului este făcută prin intermediul vântului și a picăturilor mici de ploaie. Infecțiile se realizează cu ușurință dacă temperatura este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numărul și suprafața petelor crește, ele se unesc și inelele de decolorare ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
superioară a frunzei se deschid grupuri de fructificații cu spori, ca niște puncte albe iar pe fața inferioară apar alte grupuri de spori ca niște mici cupe. În lunile iunie-iulie apar pe frunze pete gălbui, pe care se observă puncte brun-roșcate, prăfoase, cu spori de vară. În luna august, pe frunze apar puncte negre, înconjurate de zone decolorate, prăfoase, cu spori de rezistență, foarte numeroași, care duc la uscarea rapidă a tuturor frunzelor (fig. 38). În cazul unor infecții puternice, la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În momentul uscării țesuturile devin brun roșcate, iar zona de lângă ele, unde bacteria este activă are o culoare gălbuie. La soiurile sensibile țesuturile atacate se desprind, frunza apare perforată și pot fi atacate chiar păstăile (care chiar dacă au pete mici brun-roșcate) se formează semințe. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale, în care rezistă 9 luni și prin semințele infectate, în care bacteria este prezentă chiar și după 30 luni. În timpul vegetației boala este favorizată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se întrunesc condiții favorabil dezvoltării ciupercii. Simptome. În faza de înflorire a trifoiului, pe frunze, se instalează atacul sub forma unor pete mici galbene, ce cu timpul cresc, se unesc și ocupă suprafețe mari din frunză. Petele devin brune, apoi brun-roșcate sau negre. Înainte de a cădea, în centrul petelor apar puncte negre, mici alcătuite din crusta (stroma) ciupercii (fig. 93). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește în primăvară prin spori ce ies din crustele iernate, iar de la un an la altul rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la recoltarea florilor și a butașilor, instrumentele se dezinfectează cu fosfat trisodic 10 %. 11.1.2. Pătarea inelară a garoafelor Carnation ringspot virus Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonă, respectiv la capul defunctului, s-a păstrat fragmentar, avea forma de sac, caracteristic acestei perioade, fiind prevăzut, de asemenea, cu un brâu simplu în relief, care, din loc în loc, era decorat cu câte trei crestături adânci. Culoarea fragmentelor este brun-roșcată. Alte două fragmente de vase au fost descoperite în zona bazinului și a umărului stâng (Pl. 7/2,5). La cotul mâinii drepte, peste oase, s-a descoperit un alt recipient, respectiv o ceașcă bitronconică, cu două torți trase din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aicea nu vă puteți muta acuma. De ce spui asta? Ia uită-te cu atenție aici, la fereastra asta. Tata a privit în direcția arătată și nu mică i-a fost mirarea când a observat o mulțime de gângănii de culoare brun-roșcată îngrămădite în spațiul îngust dintre toc și pervaz. Extraordinar! Cele patru gemulețe adăposteau colonii întregi de asemenea scârboșenii îngrozitoare: ploșnițe și căpușe. Înspăimântător! Moș Danilov ne-a lămurit parțial în această privință. Ăsta o mai avut oi și iarna le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
alb de respirația uriașelor, în timp ce o ninsoare ușoară, bicoloră cădea liniștit pe punte de fiecare dată când un val mai puternic zgâlțâia nava și catargul cel mare, ca atunci când bați nucile cu prăjina. Așezat pe scândura care se colora în brun-roșcat (poate pentru că ne apropiam de tropice), priveam pe rând cotul meu de culoarea pietrei și coloana de spațiu rigid pe care chiar acea rigiditate o făcea și pe ea să pară de piatră, cilindru vizual decupat pe cer de hubloul
Două traduceri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4426_a_5751]
-
m), dai, la două nivele, de lilieci, de platouri, chiar de oasele unui pui de cerb și ajungi la minus 200 m într-o galerie orizontală incredibilă, indescriptibilă: tapetată absolut toată, de sus până jos pe fiecare centimetru, cu cristale brun-roșcate fantastice, care sunt, în fapt, infiltrații de oxid de fier. Cu cât cobori, avenul își schimbă culoarea, de la alb-gălbui la bleu, de la brun-roșcat la negru. E un aven care te face să te simți speolog adevărat“. În peșteră e, desigur
Agenda2003-42-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281605_a_282934]
-
o galerie orizontală incredibilă, indescriptibilă: tapetată absolut toată, de sus până jos pe fiecare centimetru, cu cristale brun-roșcate fantastice, care sunt, în fapt, infiltrații de oxid de fier. Cu cât cobori, avenul își schimbă culoarea, de la alb-gălbui la bleu, de la brun-roșcat la negru. E un aven care te face să te simți speolog adevărat“. În peșteră e, desigur, beznă totală, sunt 10°C constant, iar la următoarea expediție, destinată a atinge adâncimea maximă, speologii vor instala tabere subterane, căci cercetarea va
Agenda2003-42-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281605_a_282934]
-
era atât de frumos seara sub castanii înalți", face trimitere la Le Mariage de Figaro (IV, 3), faimoasa piesă a lui Beaumarchais: "Qu'il fera beau, ce soir, sous les grands marroniers." (Cf., la rigoare, și "les souliers acajou", adică brun-roșcați, ai lui Mateiu, în Opere, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994, p.300.) 6 "Garoafa, mai puțin somptuoasă decât roza, are un miros pigmentat, un fel de umor, ceea ce o face aptă să simbolizeze feminitatea spirituală." (G. Călinescu, Universul poeziei
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
vede din câte eseuri i-a consacrat. Nora, frumoasa irlandeză e un portret scris parcă la concurență cu iubitul Norei Barnacle: "Numele ei te ducea cu gândul la gâsca sălbatică, era o frumoasă irlandeză de douăzeci de ani, cu păr brun-roșcat, cu ochi albaștri, cu voce gravă și sonoră, cu aer androgin, cu mers legănat și mândru. Era chelneriță la un hotel din Dublin. într-o zi, pe stradă, ea întâlnește un bărbat de douăzeci și doi de ani, subțire, rafinat
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
și pe care o întâlnim de-a lungul râului Pogăniș, mai ales în perimetrul localităților Berini-Otvești și Nițchidorf. Denumirea științifică a plantei este fritillia meleagris, fritillus în latină însemnând tablă de șah, pahar de aruncat zarurile, aluzie la pătrățelele ordonate, brun-roșcate ale lalelei care alternează cu pătrățele de alte culori, de aici impresia de pestriț; din același motiv, popular i se spune „bibilică“. Plantă mediteraneeană, laleaua pestriță face parte din familia liliaceelor și este pusă sub protecția legii în toate țările
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
Imperfecțiunea e un joc pe care numai natura, în perfecțiunea ei, și-l poate permite. Senzația de obiect viu nu dispăru, căci culorile inelului se contopeau și treceau din una în alta, cu repeziciune. Din cafeniu în culoarea teracotei, din brun-roșcat în culoarea ambrei, din ocru în culoarea aurului patinat. Crezând că flacăra mișcătoare a opaițului este cauza, îl stinse. Inelul continua să viețuiască, fiind străbătut de sclipiri reci de aramă, lumini fosforescente și flăcări mocnite de jeratic. Într-un târziu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]