354 matches
-
bună ca brusturul care ne stă în cale. Am să-i iau și lui rădăcina, dar nu acuma, mai pe toamnă, în ziua de Sfânta Cruce. Adaogi flori de gălbenele și cicoare care curăță fața fetelor de rămâne ca coala. Brusturul îi bun și la buboaie. Dacă te doare inima sau ai pecingine, pui cataplasmă cu floare de corovatic ; uite-o, colo, în țărna malului cum stă galbenă și dreaptă ca o lumânărică. Pestrița asta e măsălariță, faci fum ca să cadă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
La copii cu oase moi pui în scăldătoare roiniță sau mélisă, care-i bună și când te doare inima, pântecele, capul, la răceală și ca să ai piept pentru sugar. Condurașul ori bobidragul întărește rădăcina părului, ca și urzica, fierea pământului, brusturul și romonița, care-ți face părul ca borangicul. Romonița, uni-i zic morună, e și pentru umflătură de dinți, gâlci, când te-năduși ori ai piatră, dacă nu poți dormi ori pentru arsură, când te doare mațul ori ai degerat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
un craiu nou, agitau o clipă deasupra capului un mănunchiu de spice. O femeie stătea cu mâinile în șold și începu un cântec tânguitor, îndulcit de depărtare. Se înălțară și alte capete înfășurate în broboade albe și-n frunze de brustur. Melodia conteni brusc. Rândul întreg făcu aceiași mișcare de aplecare asupra spicelor. Fusese observat. Femeile lucrează foarte harnic la secerat, își zise Lupu; și după aceeași observație a lui Leca, cât le umblă mâinile, nu-și contenesc vorba. Erau secerătoare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu-se în fața unui maidan de un verde bolnav, invadat de brusturi enormi, mai înalți ca el. Pâlniile frunzelor, de mărimea umbrelei, aveau ceva agresiv și carnivor. Șovăi. Se lăsă totuși înghițit de ele, urmând o potecă lată de o palmă. Nu deslușea nimic în față sau în părți. Se simți strecurându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dar vertical, pornea o scară de incendiu cu trepte lipsă și semicercuri de sârmă care te împiedicau să cazi pe spate. Urcă anevoie prin trupul de omidă al scării, oprindu-se des. Jos imaginea se schimbă. Verdele deveni cenușiu, iar brusturii, pierzându-și înălțimea, păreau un morman de urechi de elefant. La capătul scării era o ușă suspendată, în care ciocăni dintr-o poziție incomodă. Nici un răspuns. Bătu violent cu pumnul și își ascuți auzul. Nici un răspuns. Apăsă pe clanță și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
răstignească pe spate, decupând o formă umană în desișul verde și primitor al buruienilor. Doar nările continuau să-i freamăte ca frunzele de mesteacăn și auzul i se ascuți până prinse foșgăitul bălos al melcilor pe urechile de elefant ale brusturilor. Când întunericul se destrămă, lăsând loc unei palide lumini de jad, Bătrânul zări scara la câțiva pași de locul în care zăcea. Treptele se răriseră și mai mult, rămânând doar câteva și acelea șubrede, făcând urcușul aproape imposibil. Deschiderea bruscă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu-se în fața unui maidan de un verde bolnav, invadat de brusturi enormi, mai înalți ca el. Pâlniile frunzelor, de mărimea umbrelei, aveau ceva agresiv și carnivor. Șovăi. Se lăsă totuși înghițit de ele, urmând o potecă lată de o palmă. Nu deslușea nimic în față sau în părți. Se simți strecurându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dar vertical, pornea o scară de incendiu cu trepte lipsă și semicercuri de sârmă care te împiedicau să cazi pe spate. Urcă anevoie prin trupul de omidă al scării, oprindu-se des. Jos imaginea se schimbă. Verdele deveni cenușiu, iar brusturii, pierzându-și înălțimea, păreau un morman de urechi de elefant. La capătul scării era o ușă suspendată, în care ciocăni dintr-o poziție incomodă. Nici un răspuns. Bătu violent cu pumnul și își ascuți auzul. Nici un răspuns. Apăsă pe clanță și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
răstignească pe spate, decupând o formă umană în desișul verde și primitor al buruienilor. Doar nările continuau să-i freamăte ca frunzele de mesteacăn și auzul i se ascuți până prinse foșgăitul bălos al melcilor pe urechile de elefant ale brusturilor. Când întunericul se destrămă, lăsând loc unei palide lumini de jad, Bătrânul zări scara la câțiva pași de locul în care zăcea. Treptele se răriseră și mai mult, rămânând doar câteva și acelea șubrede, făcând urcușul aproape imposibil. Deschiderea bruscă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ai să ieși chiar pe această ușă, dinadins lăsată întredeschisă, ca să iei o gură de aer, și ai să faci câțiva pași pe terasă, printre corolele clematitelor, mărite de umbra catifelată. Mirosul pământului cald încă, răbufnind dintre frunzele îngroșate ale brusturilor, dintre tufele sălbatice ale glicinului, țesute de păianjenii toamnei, și mișcarea dialectică și dizolvantă a spiritului tău ce-ți flutură prin fața minții dezavantajele fiecărei soluții. Până ai să întorci iarăși gândul spre liniștea mării neclintite, spre liniștea mării oglindă. Ah
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
năpădeau părțile mai umede. Existau și mici poieni, unde puteam întîrzia mai mult, iar după ce depășeam livezile, pătrunzând, practic, în zona de munte, nu mai era nici o restricție. Acolo, puteam lăsa vacile să-și caute iarba pe malul Secii, printre brusturi. Noi plecam după afine, după mure oloage ori după ciuperci de pădure, mulțumindu-ne să ciulim, din când în când, urechile pentru a ne asigura că se auzeau sunetele tălăngilor. Fiecare cunoștea ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale așa cum
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Uneori, după-amiaza, veneau dinspre Olt neguri bolovănoase și amenințătoare de grindină care întunecau cerul. Cum aveam o bună experiență meteorologică și știam cât de năpraznice pot fi furtunile la munte, ne încropeam în pripă o colibă din crengi, acoperite cu brusturi și iarbă, unde ne înghesuiam cum puteam. Evitam copacii înalți deoarece văzusem un băiat lovit de trăsnet, cu nările carbonizate, fiindcă făcuse imprudența să se refugieze sub un arin. Nu o dată, trăsnetele despicau până la rădăcină copaci izolați. Cel mai sigur
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
sub ochi, de la o înălțime de-un stat de om, și lumea îi părea diferită. Vedea limpede și de sus prigoriile din lan, albăstrelele, ca niște stropi de cerneală, un iepure și un bursuc argintiu, care dispăru într-o bortă. Brusturi cu frunzele grase și ciulini cu flori vineții, aproape trecute. Gâze de lăstăriș și cărări înecate în tăcerea plină a locului, ca în ochiuri adânci de apă. Nu știa prea bine ce face și încotro se îndrepta. Era chiar în mijlocul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
meargă? INAMICUL: O să meargă. (Pauză.) PARASCHIV: Știi tu? INAMICUL: Știu eu. PARASCHIV: Știi tu drumurile? INAMICUL: Știu toate drumurile... (Pauză.) MACABEUS: Mi-ar plăcea un loc cu iarbă... și cu o băltoacă... INAMICUL: Știu eu o băltoacă... Și iarbă... Și brusturi... MACABEUS: Și brusturi? INAMICUL: Și brusturi... Mulți brusturi... Și mai e și un deal cu meri... PARASCHIV: Meri? Ai văzut tu? INAMICUL: Vă duc eu. Știu eu drumul... (Pauză.) MACABEUS: Auzi... Da’ toporași... Toporași sunt? INAMICUL: Nu știu... Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
meargă. (Pauză.) PARASCHIV: Știi tu? INAMICUL: Știu eu. PARASCHIV: Știi tu drumurile? INAMICUL: Știu toate drumurile... (Pauză.) MACABEUS: Mi-ar plăcea un loc cu iarbă... și cu o băltoacă... INAMICUL: Știu eu o băltoacă... Și iarbă... Și brusturi... MACABEUS: Și brusturi? INAMICUL: Și brusturi... Mulți brusturi... Și mai e și un deal cu meri... PARASCHIV: Meri? Ai văzut tu? INAMICUL: Vă duc eu. Știu eu drumul... (Pauză.) MACABEUS: Auzi... Da’ toporași... Toporași sunt? INAMICUL: Nu știu... Să nu se fi trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Știi tu? INAMICUL: Știu eu. PARASCHIV: Știi tu drumurile? INAMICUL: Știu toate drumurile... (Pauză.) MACABEUS: Mi-ar plăcea un loc cu iarbă... și cu o băltoacă... INAMICUL: Știu eu o băltoacă... Și iarbă... Și brusturi... MACABEUS: Și brusturi? INAMICUL: Și brusturi... Mulți brusturi... Și mai e și un deal cu meri... PARASCHIV: Meri? Ai văzut tu? INAMICUL: Vă duc eu. Știu eu drumul... (Pauză.) MACABEUS: Auzi... Da’ toporași... Toporași sunt? INAMICUL: Nu știu... Să nu se fi trecut... MACABEUS: Se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
INAMICUL: Știu eu. PARASCHIV: Știi tu drumurile? INAMICUL: Știu toate drumurile... (Pauză.) MACABEUS: Mi-ar plăcea un loc cu iarbă... și cu o băltoacă... INAMICUL: Știu eu o băltoacă... Și iarbă... Și brusturi... MACABEUS: Și brusturi? INAMICUL: Și brusturi... Mulți brusturi... Și mai e și un deal cu meri... PARASCHIV: Meri? Ai văzut tu? INAMICUL: Vă duc eu. Știu eu drumul... (Pauză.) MACABEUS: Auzi... Da’ toporași... Toporași sunt? INAMICUL: Nu știu... Să nu se fi trecut... MACABEUS: Se poate să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
țopăind printre resturi - all inclusive Pescăruș pe mal privind nemișcat marea - discipolul zen Croncănit de ciori și pocnet de castane - jihad indigen Coadă la loto - degeaba risipesc bani de aur salcâmii De dimineață sfadă mare între ciori - nuca-i sub brusturi Companie; vaccinează de prostie - noroc porcesc Ciorile-mpânzind văzduhul către seară - schimbul de mâine De dimineață coadă la second-hand - comerț revigorat Lângă pomul gol bătrân zdrențăros cu pungi - Moș Nicolae?! Cioara la conservator - pe partitura doar cântul știut Frunzele-n tangaj
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
secundar și limbi fosforescente, sculă a cărei curelușă și-o și încolăcise deasupra încheieturii brațului drept, pieptănat la plictiseală, iar și iar, cu vârful firelor de păr către stradă. Nu-l mai căznea frigul. Tufele de urzici, spancioc, forsiția, zgrumăjel, brusturi untoși, din capătul cel mai depărtat al ulicioarei Perone, își deșertară în văzduh miresmele de hazna, strivite sub anvelopa unui jeep milițienesc, care-și trambalase sașiul prin zonă și parcase cu lehamitea unei dihănii sătule, tolănite într-o rână... Trăgîndu-și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în curtea ce sămăna a părăsită a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate printre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz ale cărui maluri erau sălbătăcite de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon răspunde c-o scară ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în curtea ce semăna a părăsită a mănăstirei, cu pardoseala ei de pietre pătrate pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz ale cărui maluri erau sălbatice de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegeții pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon răspunde c-o scară ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
leu lățit făcea cât cinci de-ăia normali. Ce dacă nu puteai să cumperi cu el nici măcar o corcodușă. Nu era puțin lucru să așezi banul pe șină și să fugi la vreme. Și pe urmă să-l găsești printre brusturii de pe taluz. Bătrânul se ridică să adune farfuriile. Îl ajutară, el veni cu o cârpă să șteargă mușamaua, apoi le puse câte o bere în față. Ciocniră și băură, ultimul fu Maca, lovi halba goală de tăblia mesei și se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în care nimic nu se potrivește cu nimic.“ Într-un fel era bucuros, ceea ce îi lipsea era motivul, dar asta nu-i știrbea cu nimic bucuria. După un ceas de așteptare, îl văzu meșterind la ușă. Din cât zărea printre brusturi și oțetari, bătrânul încuia pe îndelete, fără să i se pară ceva de prisos. Încercă ușa, apoi ferestrele, îngrămădi cheile într-un portofel, portofelul îl înveli într-o pungă de plastic și îndesă totul pe fundul unei sacoșe vărgate cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
munte de om, dar cu sufletul rămas la vârsta adolescenților pentru care lumea este o învălmășeală de aventuri și de mistere ce-și așteaptă dezlegarea, este mândru că are îngropată undeva, în "curtea" sa, macaraua lui Ceaușescu, acoperită tainic de brusturi și oțetari. 25 mai Ne întîlnim, la circiuma " La Cocoșatu", profesorul Setlacec, elevul lui mult-iubit, Irinel Popescu (chirurgul care a inaugurat transplantul de ficat în Romînia), Andrei și eu. Irinel Popescu este abătut: îl operase pe Doinaș de cancer cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
adevăr s-au întrunit cu Ali-Saib, însă nu în Muntenegru, ci la Spuz, pe teritoriul turcesc, după ce-au trecut prin întreg mijlocul țărișoarei muntoase. Muntenegru, după configurația graniților sale, se disparte în două părți, oarecum ca o frunză de brustur. Prin mijlocul acestei frunze vine de la nord râul Zeta, care trece pe lângă trecătoarea Duga în apropiere de mult pomenita cetate Niksici, intră în Muntenegru, străbate țărișoara toată de la nord - vest spre sud - ost, iese din Muntenegru pe la Spuz și se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]