262 matches
-
Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50 55. Hipocastani Castan sălbatic 1,50 6,50 56. Hyosciami Măselarița 2,75 25,00 57. Juniperi gerebelt Ienupăr sitat 1,20 5,00 58. Juglandis Nuc 0,70 5,00 59. Bardanae Brusture 0,70 5,00 60. Castaneae Castan comestibil 1,25 7,00 61. Convallariae Lăcrămioare 1,20 10,00 62. Rubi idaei Zmeur 1,00 5,00 63. Malvae neglectae Cașul popii 1,60 10,00 64. Malvae silvestris Nalba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
00 RADIX RĂDĂCINI 136. Aconiți Omag 5,25 28,00 137. Althaeae-mundata Nalba cojita 4,00 20,00 138. Althaeae non mundata Nalba necojita 2,00 10,00 139. Alhaeae mundata quadrat Nalba cojita în cuburi - 25,00 140. Bardanae Brusture 2,50 16,00 141. Belladonnae Mătrăguna 2,20 18,00 142. Calami non mundata Obligeana 3,50 16,00 143. Cichorii Cicoare 2,50 15,00 144. Echinatae Cioringlav 1,00 4,00 145. Eryngii campestris Scaiul dracului 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
vreme, ele au pătruns și în România, într-o diversitate uluitoare. Stai-stai - ar putea spune cititorul. Dar extracte de plante, ceaiuri, vitamine s-au luat și înainte! Fără doar și poate. Numai că mușețelului, teiului, vitaminei C și frunzei de brusture li s-au adăugat o gamă uluitor de largă de alte plante, de minerale, de asocieri între componente, iar televizorul, ziarele, reclamele de tot felul ne îmbie să trăim mai mult și mai bine recurgând la aceste combinații, care nu
Agenda2003-8-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280729_a_282058]
-
George Geacăr dimineață de iulie. frunza de brusture dacă tac nu tac numai eu dar nici dacă vorbesc nu vorbesc numai eu. dimineața este o coală albă iar seara coala e mâzgălită. aș putea să las așa cum lasă pet textul lui. aș putea să notez după criteriul
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
urce mai sus micro doișpe se răsfață sub corturile răcoroase ale lui dumnezeu. micro doișpe este acum la inima lui dumnezeu. va mai trece vreme până va veni seara. până atunci coala de hârtie va fi fragedă ca frunza de brusture. trece peste ea buburuza și scorpionul. e o bună strategie să nu înceapă ziua de unde somnul a tăiat un hotar. dumnezeu are depozite mari de uitare. cum ar fi să te cațeri pe-o suliță? dumnezeu preferă tăcerea și coala
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
cu o coală albă pe masă. dacă o vede știe că și astăzi mă gândesc la el și-mi pune deoparte o dimineață și pentru mâine. acum cred c-a plecat pentru că spun dumnezeu de parc-aș spune frunză de brusture. frunză de brusture peste care a trecut buburuza. ori scorpionul dimineață de iulie. bastonul tatălui meu se plictisesc și morții? dacă putrezitul ar fi plicticos n-ar fi cimitirele pline. în micro doișpe simuleasa e tocmai bine așezat în centru
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
albă pe masă. dacă o vede știe că și astăzi mă gândesc la el și-mi pune deoparte o dimineață și pentru mâine. acum cred c-a plecat pentru că spun dumnezeu de parc-aș spune frunză de brusture. frunză de brusture peste care a trecut buburuza. ori scorpionul dimineață de iulie. bastonul tatălui meu se plictisesc și morții? dacă putrezitul ar fi plicticos n-ar fi cimitirele pline. în micro doișpe simuleasa e tocmai bine așezat în centru ca un cinematograf
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt care agită bălăriile. Și atunci, din spatele zimților, al grohotișurilor, de după cutiile aruncate de-a valma, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând deoparte frunzele de brusture și rariștile uscate ca niște păpurișuri, apărură ceilalți, strângând cercul. Pârnaie privi descumpănit și se învârti pe loc. Rămaseră în mijloc, spate în spate, cu Chisăliță încercând zadarnic să se ascundă printre ceilalți doi. Odată cu pașii lor îndărăt se micșora
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
Emil Brumaru Fixul fericirii. De zeci de ani (eram să zic"de sute de ani"! ; memoria îmi joacă feste!!!) scriu cu pixul. Pasta, lipăitul asemănător melcilor pe foaia de brusture zgrumțuros, subțirimea liniei literei, rapiditatea cu care poți schimba instrumentul (îl arunci, iei altul de alături; cu stiloul e mai complicat: trebuie să-l umpli mereu, cauți călimara preferată, o mai și verși, sau o găsești uscată, goală, sau o
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
și atunci distribuția dintre cele două cuvinte, devenite sinonime (cuvântul vechi și cel nou), s-a schimbat. S-a ajuns, în acest fel, ca termenul latinesc nemarcat, să fie eliminat în decursul timpului: în dacoromână, unele cuvinte din substrat (moș, brusture) au înlocuit termenii moșteniți din latină (auș „bunic, strămoș“ < lat. avus, păstrat numai în aromână, și lăpuș „brusture“ < lat. lappa, păstrat numai în unele graiuri). Cred că numai așa se poate explica faptul că în română avem din substrat termeni
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a ajuns, în acest fel, ca termenul latinesc nemarcat, să fie eliminat în decursul timpului: în dacoromână, unele cuvinte din substrat (moș, brusture) au înlocuit termenii moșteniți din latină (auș „bunic, strămoș“ < lat. avus, păstrat numai în aromână, și lăpuș „brusture“ < lat. lappa, păstrat numai în unele graiuri). Cred că numai așa se poate explica faptul că în română avem din substrat termeni ca buză, ceafă sau viezure pentru care astăzi nu mai există sinonime latinești. Am prezentat situația împrumuturilor făcute
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pisică, are sensul figurat de „ancoră“. lăpuș Cuvântul regional lăpuș, care denumește diverse plante cu frunze late, este înregistrat în DLR cu etimologie necunoscută. După părerea mea, este un derivat, format pe teren românesc, de la continuatorul dispărut al lat. lappa „brusture“ + sufixul -uș. Păstrarea lat. lappa numai sub forma unor derivate nu este un fapt izolat în Romania. În italiană, lappa este termenul savant, dar forma curentă este derivatul lappola. Cf. și sp. lampazo < lat. lappaceus, de asemenea forma cea mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în limba română. Ce cuvinte avem de la daci Așa cum am arătat în cartea De la latină la română, cea mai mare parte a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
iarba cum te gâdilă pe pielea sensibilă a bucilor... și-i dai drumul. Și parcă niciodată mirosul nu s-a potrivit mai bine ca aici... rahatul tău se simțea important, se simțea acasă. Să nu mai zic de frunza de brusture, ce balsam... plantat porumb lângă mall, să fie vad. Acum mă duc cu dosarul de finanțare. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Noi, Marco Polo Luiza VASILIU Am fost întotdeauna de părere (în fine, poate nu chiar întotdeauna, dar măcar de la 5 ani încoace
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
mai bătrân, căruia îi șiruia transpirația grăbita pe obrajii arși de soare și de vânt. - Uite colo, sub stejarul cela bătrân din marginea pădurii. Ai acolo tot ce-ți trebuie... și apa de izvor este tot acolo, sub frunzele de brusture. Alături, pe sub coasta văii înguste, locul era abrupt și pietros, prelungindu-se până la celălalt capăt al pădurii. Câmpul cosit alunecă parcă în valuri către zidul de copaci al pădurii, prinzându-se pe furiș într-o poiana cu fagi mulți. Coasele
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
zice tata. Cândva, demult, fusese casă, dar noi am găsit o ruină, vecinii azvârleau În curtea ei gunoaiele, trecătorii Își făceau nevoile. Nu numai tufele de soc crescuseră mai Înalte decât acoperișul, dar și cele de boz, de ștevie, de brusture. Când am sosit noi la Mana, am Închiriat o odaie la Severin, tatăl lui Pantelimon: ziua era sală de clasă, noaptea locuință. Sub ruși satul nu a avut patru ziduri care să se cheme școală, cei vreo trei-patru știutori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
greu decât îmi închipuisem. Unele plante precum rogozul și pirul aveau rădăcini adânci și bine înfipte în pământul care părea mănos, dar când băgai cazmaua în el se dovedea lipicios, îngreunând munca peste măsură. Cu o pălărie din frunză de brusture pe cap și cu o cămașă acoperindu-mi bustul, țineam cu greu ritmul cu Iuliana cu care lucram în "echipă". Șiroaie de sudoare se prelingeau mai ales pe ceafă și pe coapse, sub pantalonul larg din pânză de cort cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
trăiască departe de vale. Însă de fiecare dată samuraiul își aducea aminte de cuvintele seniorului Shiraishi și își învingea teama. Se simțea vânt de primăvară. Printre crăpăturile pământului ieșiseră ca niște sulițe firele de coada-calului și ici-colo mijiseră lujerii de brusture. Samuraiul știa că pe vapor o i se facă dor de fiecare colțișor din această vale în care trăise încă din copilărie. Vreme îndelungată de acum încolo n-avea să mai vadă aceste priveliști. Seara, cum stătea lângă cămin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu noua echipă pornită spre peșteră. Plecarea s-a făcut fără nici o vîlvă, pentru a nu stîrni și alți curioși din sat. În apropierea cantonului părăsit, deci înainte de-a ajunge la marginea satului, unde-și are casa moș Lazăr Brusture, echipa s-a întîlnit cu Matei, fratele Bărzăunului, student la Naturale. Nu zice nimeni că cei din echipă l-ar fi refuzat pe Matei să participe la expediție și în alte condiții, mai ales că era atît de stimat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Te-așteptăm la marginea pădurii, motanule, îi strigă din urmă Nicanor. Dar să vii repede și să nu spui la nimeni unde ne ducem și ce vrem să facem! Apoi domnul Nicanor fu acela care intră în casa lui Lazăr Brusture și-i spuse să pregătească o altă canistră cu vin pentru a doua zi dimineața, cînd va trece Matei s-o ridice. I-a oferit în schimb cuvîntul de onoare că-i va da la nunta epoatei cît vin va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
rămas vin în ea, frate, nu-i vorba de canistra propriu-zisă, glăsui plin de regrete doctorul. Și încă ce vin! Dar nimeni nu se hotărî să se întoarcă în pădure pentru așa ceva. Ș-apoi... nu-l aveau pe moș Lazăr Brusture aproape? Mai discutară puțin despre faptul că fiecare era zgîriat pe față și pe mîini de spini, își mai atraseră atenția asupra unor pete de noroi rămase pe haine, apoi Iancu Răgălie interveni cu întrebarea care sta pe buzele fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
armele și mergem iar acolo, nu? Are dreptate Matei, fu de părere Nicanor. Cred că-i mai înțelept să tăcem din gură. După ce-și uscară bine hainele și se mai cinstiră cu cîteva ulcele cu vin de la moș Lazăr Brusture, plecară spre casele lor, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Unde se vede că orice om bea doar o singură dată în viață din izvorul vrăjit, dar prea puțini sînt cei ce-și dau seama de acest fapt Î
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ei. Ziua se juca „de-a slujba“ cu Gligori, improvizând În spatele casei un altar. Străchini vechi și oale ruginite le serveau drept clopote, iar crengile Înflorite de mălin, drept sfeșnice și candelabre. Biserica era o salcie pletoasă, icoanele - frunzele de brusture, iar lumânările - clopoțeii și narcisele culese din cimitir. Gligori era preot, iar Mașa, când dascăl, când pălimar. Înarmați cu cădelnițe confecționate din cutii de conserve goale găsite lângă graniță, umblau tămâind copacii și tufele de zmeură ce creșteau din abundență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
prin ce mușuroaie îți vei legăna sângele! Era încă tânăr, era după lume, lumină despletită din candela cimitirelor în sâmbăta lui Lazăr, întuneric abandonat sub o piatră după cântatul cocoșilor. Era încă tânăr. Aleluia, pământule, aleluia! Într-o rădăcină de brusture primăvara te adună cât să colorezi siropul de tuse, într-o tulpină de plop cel mult pentru a încâlci câteva zboruri pe o suveică scăpată din mâna Tatălui pe când țesea cărări pentru îngeri. Coboară! Suflete, pulbere în patru vânturi, mângâierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
moartea nu vrea să mai plece. Își revendică dreptul la proprietate atunci când melcul nu se mai încape pe sine în sine, când pleacă și crede că-i va crește o altă casă pe umeri; melcul, uscat sub o frunză de brusture, visează solzi de nisip. Moartea nu vine val-vârtej, fioroasă, aruncând coasa ca pe buzdugan, ea se apropie cu blândețe, cu răbdare, cu smerenie, prietenoasă, binevoitoare, solidară. Moartea este cel dintâi ajutor în vreme de singurătate. (O casă blestemată este, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]