313 matches
-
orașul nu mai vorbesc. Multe căruțe și vitele erau rechiziționate pentru război. Pâine să cumperi stăteai zeci de ore la coadă, apoi s-au introdus cartelele. Deci o viață total zbuciumată. Așa, stresat, în stridența alarmelor și zbârnâitul avioanelor și bubuitul exploziilor, de tremura pământul, a crescut fiul meu, și atâția alții, afectându-ne sănătatea. La țară, bineînțeles, nu era mai bine, că și acolo cădeau bombele și zburau avioanele. Un caz foarte dureros este al nașilor mei. Oameni cu stare
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Shatz mai bagă peste el și un ciripit de păsărele care ar trebui să sune ridicol, dar care se potrivește cu modelul aviar al faianței din baie, poate și cu ciripitul din piesa de la început și, în orice caz, cu bubuitul cascadei tropicale ce îneacă gîndurile lui Alex : ăsta e cinema ambiental și nu putea să le iasă (auzi, ciripit de păsărele !) decît unor experimentatori virtuozi. în plus, povestea se adună încet, dar există e povestea crimei comise atunci la Paranoid
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
culorile care zboară pe cer. Mă lupt un pic cu dopul sticlei, apoi torn în pahare. La mulți ani. O iau în brațe și-o pup. Reportaj Îmi iau bicicleta și ies din cameră. Afară e soare. Se aude un bubuit îndepărtat. Ritmic. Trei bătăi pe secundă. Zona în care stau e împrejmuită de un gard viu înalt. Mă sui pe bicicletă. Peste un minut ies din incintă și mă îndrept spre plajă. Trec pe lângă hotelul în care am stat acum
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
afară, hotelul arată exact la fel ca atunci. Ajung pe o potecă asfaltată, paralelă cu faleza. Poteca e strâmtă și plină de piei roșii. Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea. Câteva mii de oameni și omuleți s-au înghesuit pe toată plaja. Bubuitul e deja asurzitor. Parfumul care se simte în aer e foarte complex. E alcătuit din mai
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea. Câteva mii de oameni și omuleți s-au înghesuit pe toată plaja. Bubuitul e deja asurzitor. Parfumul care se simte în aer e foarte complex. E alcătuit din mai multe miresme îmbietoare. Mici sfârâind pe grătar, cremă autobronzantă cu cocos, șaorma cu de toate, scoici mucegăite, cola cu vodcă, alge în putrefacție. Și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
viteză, fac stânga și ajung la linia ferată. Nu vine nici un tren. Trec peste șine, fac dreapta. Văd o fâșie lungă de asfalt. Pustie. Pedalez. O Dacie de pe vremea lui Ceaușescu trece încet, în sens invers, încărcată cu damigene. Liniște. Bubuitul se aude foarte încet, undeva departe, în spatele meu. Prind viteză. Îmi desprind ușor mâinile de pe ghidon. Trec vreo douăzeci de secunde. Vântul îmi bate ușor în față. Îmi amintesc de bancul pe care mi l-a spus fi-mea. (Ionuț
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
marea. Țin telefonul sus, deasupra capului, ca să mă văd și eu, și marea.) Îmi bag telefonul în buzunar. Mă așez pe o piatră. Cerul s-a înnorat, dar nu cred că vine ploaie. E liniște. Nu se mai aude nici un bubuit. Mă uit în stânga. Foarte departe, zăresc hotelul în care am stat acum douăzeci și două de veri. Pe afară, hotelul arată exact la fel ca atunci. Crash Boom Bang Mai am vreo cinci ore de pierdut până vine șoferul să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ocrotitor decât pre Dumnezeu și sabia sa!" Când Kogălniceanu își isprăvi discursul, toată lumea plângea în tribune, căci bucuria mare ca și durerea mare tot prin lacrimi se exprimă. Afară văzduhul clocotea de sunetul clopotelor tuturor bisericilor din oraș și de bubuitul a 101 lovituri de tun. Dacă astăzi, după 42 de ani de regim constituțional, punem un interes atât de arzător pentru o simplă alegere parțială de deputat, își poate cineva închipui ce a trebuit să fie atunci când era vorba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și Puchner, comandantul austriacilor. Aceste strășnicii auzite din gura lor care le văzuseră aevea și spuse cum le spuneau ei într-un limbaj rustic, figurat, mă mișcau așa de puternic, încât multe nopți după aceea nu auzeam prin somn decât bubuitul tunurilor, iar chipul celor doi țărani transilvăneni e și astăzi fotografiat în memoria mea. Nu mulți ani după acela se stârni un război și mai cumplit care avu răsunet puternic în lumea întreagă și o influență mare asupra țărilor noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
însușirele unui mare cârmaci și să realizeze visul socotit nerealizabil de cei mai mari Domni ai țărilor noastre. După ce Vodă Carol primi din mâna edililor capitalei pânea și sarea tradițională, plecă în mijlocul ovațiunelor încunjurat de mulțime, în sunetul clopotelor și bubuitul tunurilor, la camera legislativă, spre a depune jurământul. Precum văzusem pe Vodă Cuza când s-a ales în Iași în ziua de 5 ianuarie 1859, așa am avut fericirea să văd și pe Vodă Carol, într-un cadru însă mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
1937, p. 16.) Se stăpânise înaintea mamei ca să nu-i ghicească durerea și îi spusese că trebuie să vină în oraș. Dânsa protestă, dar cedă insistențelor lui și a doua zi sosiră două automobile ca s-o aducă. Se auzea bubuitul tunurilor pe valea Dâmboviței. Mama, convinsă că se va re întoarce, luă numai bagajul copiilor și foarte puține de-ale ei. Pe drum, la Ciocănești, se opriră și intrară într-o pădure până trecu o escadrilă de avioane germane care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de două zile după ai lui la Iași, curajos și în crezător, chiar prea încrezător în privința duratei războiului, dar sigur de viitor. Aceasta era și singura noastră mângâiere în acele tragice zile. Lucram ca la înmormântarea unei ființe iubite. Fiecare bubuit de tun ce răsuna parcă rupea ceva din noi. Ce durere poate fi comparată cu pierderea țării, fie chiar vremelnic? În acest caz, jalea nu e micșorată fiindcă este între toți, ci multiplicată cu a fiecăruia. Nu te mai gândești
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dânșii. Telefoanele ne fură ridicate din prima oră. Apa însă nu au oprit-o; lumina funcționa tot timpul. Piață se făcu în zilele dintâi. Astfel că, la început, nu am suferit materialmente, dar chinul moral era groaznic, căci auzeam încontinuu bubuitul tunurilor și acum nu mai știam ce însemna, nevoind să credem zvonurile răspândite de vrăjmaș. La spital am fost zilnic, ca să vorbesc cu fie care soldat, doamnele celelalte nu mai veneau. Am dus și pe părintele Negulescu de la Biserica Batiște
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
procure cu 6 lei perechea. Noi mâncam de mult din contrabandă vițel și pui cu 4 lei perechea! Această vizită ne înveseli mult, o interpretam ca o probă a stării lor proaste. Veselia noastră era însă trecătoare, noapte și zi bubuitul tunurilor nu înceta. Pe ce front? ne întrebam când le auzeam tunând în depărtare; răsunau parcă în noi. Ziarele ne umpleau de groază. Germanii, pentru prima oară, au rupt frontul rus. Comunicatul lui Kerenski 147, recunoscând trădarea armatei, revolta soldaților
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spre a și popula staulele. Dar uitasem de aceste lucruri în fericirea ce ne pricinuia fuga lor. Seara au declarat din nou starea de asediu ca să fie mai libere străzile, și în tăcerea absolută a orașului nu se auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au intrat aliații noștri, cum se zvonise, dar populația îi aștepta cu încăpățânare și manifestațiile se succedau. Școlile nu mai funcționau, elevii fiind prea preocupați să cutreiere
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-i asasineze ca pe Iorga și Madgearu. Ura în contra lor s-a răsfrânt și asupra lui Antonescu, care nu le-a cedat. Ieri, toată ziua, grupuri de legionari și lupte cu trupa; pe Bulevardul Pache, la Teatrul Național se aud bubuitul bombelor, mitralierelor, puștilor și detunături mai mari. În ziarele de dimineață s-a anunțat că radio[ul], telefoanele, poșta, telegraful se ocupă de armată. Ieri-seară n-a mai avut nimeni telefon, dar nu știm de a fost tăiat de guvern
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Vlădeanu scrie literatură în loc să..." De pe pupitru, se aude hîrîitul înfundat al interfonului închis. Îl deschid și discut cu Nelu Arbore, care-mi cere să-i transfer comanda pe automat la transformatorul de înaltă tensiune al filtrelor. Cînd răsucesc maneta, un bubuit surd se aude în interfon. Clar! mormăie Vlad. Chiar dacă intrăm în regim de funcționare, prevăd c-o să pilotăm manual mult și bine. Mai tacă-ți, mă, gura! țipă Ion în interfon. Vezi-ți de treaba ta acolo! Eu îmi văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
împins din spate de o mână iluzorie. Încercă să apese frâna chiar în clipa în care îl văzu pe bărbat traversând strada cu pași mari. Realiză, surprins, că nu funcționa. Îl lovi în plin, iar zgomotul i se păru un bubuit de tunet în liniștea unui cimitir. Rămase cu capul pe volan, câteva secunde, tremurând din toate încheieturile, în vreme ce oamenii alergau din toate direcțiile pentru a se apropia de locul accidentului. Când coborî, transpirația rece se prelingea pe șira spinării, iar
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cu bara de bătut covoare la care făceam gimnastică toate fetele când eram mici și cu maidanul tocmai bun pentru o miuță între băieți, devenise un tărâm necunoscut, care încremenise pânditor, așteptându-mi reacția. Și totuși, auzeam de undeva un bubuit surd și regulat, ca o bătaie de inimă. Tânărul mi-a întins o foaie pe care o ținea în mână și pe care nu o văzusem până atunci. O foaie de hârtie pe care era desenată o plajă și, în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care nu o văzusem până atunci. O foaie de hârtie pe care era desenată o plajă și, în depărtare, se zărea marea. Am luat desenul în mână și i-am mângâiat ușor conturul. Atunci am auzit dintr-odată mai tare bubuitul și mi-am ridicat privirea din desen. Spre surprinderea mea, în față am zărit marea. Dispăruse maidanul de fotbal, dispăruse bara de bătut covoare. în fața mea era chiar marea! Auzeam zvâcnirea valurilor ca niște bătăi regulate de inimă, vedeam sclipirea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
strivitoare ciocnire, cu realitatea. 12. Ziua mea a fost ca mine. Un amestec lipicios de cioburi în diverse culori și forme, ce se băteau cap în cap, într-un vârtej hao tic, din care se auzea, când și când, un bubuit surd, într-un ritm înfricoșător de constant. Oare nu cumva a fost totul anapoda din cauza mea până acum? m-am întrebat în drum spre casă, surprinsă. Oare nu cumva am fost eu anapoda și am văzut sau mi s-a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu-i așa? Întrebă ea. El o strânse mai tare și clătină din cap. Rămaseră Împreună așa. Clopotele Începură să sune, mai Întâi cele mici de la San Polo și apoi, de cealaltă parte a orașului, a canalului, a secolelor, auziră bubuitul impetuos al clopotelor de la San Marco. — Guido, cred că Raffi e Îndrăgostit, spuse ea, sperând că era momentul potrivit s-o spună. Brunetti stătu lângă mama fiului său, gândindu-se la părinți și la felul În care aceștia Își iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de domnie a ieșit un glas, care zicea: "Lăudați pe Dumnezeul nostru, toți robii Lui, voi care vă temeți de El, mici și mari!" 6. Și am auzit, ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: "Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărățească. 7. Să ne bucurăm, să ne veselim, și să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soția Lui s-a pregătit, 8. și i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
spre casă. Între timp, nori grei se rostogoleau cu repeziciune spre noi, tot mai mari și mai negri, striați de un alb vinețiu. Ni s-a arătat o lumină orbitoare roșiatică cu tresăriri de cenușiu și negru și am auzit bubuitul surd al tunetului. - E mai bine să intrăm în casă, am spus. Numai ce am închis ușa odăii mele, când a început să urle un vânt năpraznic. Cu toate că oblonul era tras, auzeam gemetele arborilor și simțeam cum se lăsa întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
plescăind apa ca unanimal sălbatic. — Aha! Scapă! Ajutor! Veniți aici! răcni Kuniyoshi cât putea de tare, de pe culmea zidului. Tenzo se târî pe mal arătînd ca un șobolan murdar, apoi se Întoarse spre Kuniyoshi. Ochi și trase. Pușca scoase un bubuit groaznic. Trupul lui Kuniyoshi se răsturnă de pe zidul de pământ. Tenzo o luă la goană peste câmpie, cu salturi ca de leopard. * * * — Adunarea! Porunca era dată din ordinul șefului de clan, Hachisuka Koroku. Până seara, casa se umpluse de samurai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]