2,036 matches
-
respectat pe sublocotenentul cu mustața abia mijită. A plecat cu ei să-i înfrunte pe bolșevicii care tăiaseră trup din trupul țării. A văzut aievea moartea cu ochii, camarazi sfârtecați de obuze, șrapnele și mine, tineri căzuți la datorie, pădurarii bucovineni, într-o încleștare pentru țară. Au mers cu el până la Cotul Donului, curățând șosele și câmpuri de mine. Și-a văzut căpitanul ucis în 1943 de o mină rusească și s-a convins atunci că viața n-are preț. „Dar
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
Cum ultimele două cauze sunt străine literaturii, efortul unui istoric literar e de reveni la autonomia criteriului estetic atunci cînd judecă secvențe din opera unor antecesori ca cei din gruparea „Iconar“. Acesta e cazul lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A. Diaconu așază biografia „iconarilor“ în context, descriindu-le optica, idealurile
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
se articulează într-un autentic program politic, pe care diplomatul, oricum, nu l-ar fi făcut public. E cert, însă, după cum arată Ioan Adam, că acest cult al romanității României l-a ghidat și la Chișinău, și în publicistica sa „bucovineană”. Mai puțin emfatice decât sentențiozităț ile literare din epistolele către Titu Maiorescu, mai ferme decât adeziunile estetice, aceste convingeri latiniste reprezintă, astăzi, latura cea mai coerentă a personalității lui Duiliu Zamfirescu. Realizat de un vechi și împătimit specialist în editarea
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
este pace și liniște. În urmă cu câteva zile, în jur de 1500 de studenți și tineri au ieșit în stradă. Aceștia au cerut un singur lucru - demisia Șefului Administrației Regionale de Stat Cernăuți Myhailo Papiev și a Șefului miliției bucovinene Oleksandr Demydov. După o serie de negocieri, pentru a nu escalada conflictul și ca manifestanții să nu cauzeze pagube importante clădirii Administrației Regionale de Stat, Myhailo Papiev, guvernatorul regiunii Cernăuți, a demisionat din funcție. Urmează să fie numit al conducător
Revoluția din Ucraina cuprinde și Editura Bucovina () [Corola-journal/Journalistic/44586_a_45911]
-
din activitatea de profil (pescuit, vânătoare ș.a.). restaurantul cu specific național sau local, construit din materiale cu prelucrare sumară (piatră, bolovan de râu, lemn brut), care oferă preparate culinare ce aparțin anumitor popoare (chinezesc, arăbesc, italian) sau anumitor regiuni (oltenești, bucovinene ș.a.), servirea făcându-se în clădiri tradiționale (han, cramă, colibă, șură). restaurantul cu program artistic unde, pe lângă activitatea de producție și de servire, este asigurat și divertismentul (muzică, balet, circ ș.a.). braseria, ce asigură pe timpul zilei un sortiment restrâns de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
19 de a-și sfârși zilele, în București, supravegheat, desigur, de vreun agent KGB, dar și de „vigilenta” noastră Securitate. P.H.Lippa trebuie să fi avut ceva particular în persoana lui, ceva ce îl așază alături de alți intelectuali basarabeni și bucovineni pe care s-a întâmplat să-i văd doar în treacăt. Mi-l amintesc din Universitate pe profesorul Gheorghe Năstase, fost membru al Sfatului Țării de la Chișinău, în 1918, cînd s-a decis Unirea Basarabiei cu Țara Mamă. Altul a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
două decenii criticii nu o mai folosesc. Este răstimpul în care se impune numele lui Mihai Eminescu. Voi detalia, pe cît permite cadrul de față, circumstanțele. Între 1867 și 1869, renumele lui Eminescu a avut o circulație strict regională, adică bucovineană și ardeleană, înlesnită de colaborarea la "Familia" - revistă a cărei răspîndire nu depășea teritoriile celor două provincii. Era ceea ce am numi astăzi un "poet local", precum mulți alții. Apartenența la Junimea și publicarea în "Convorbiri literare" vor modifica acest statut
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
de arta australă și neagră, de riturile triburilor, de mentalitatea și imagistica primitivă"22. Și un fapt insolit: pe faimoasa canapea din cabinetul de consultații se afla... o scoarță românească, lucru care nu-l surprinde pe Steinhardt, dată fiind obârșia bucovineană a doamnei Freud... De bună seamă, existența Antoanetei Steinhardt este una tipică pentru o doamnă și o soție din burghezia noastră interbelică: stă acasă, se ocupă de educația copiilor, participă la reuniunile mondene etc. Nu este prinsă, cu alte cuvinte
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
postură europeană, probabil că nici nu am fi întâlnit cuvântul cultură în articolele respective. Mă întreb dacă stereotipiile de percepție referitoare la țara noastră nu sunt cumva întreținute și prin felul cum noi înșine orientăm asemenea vizite. În loc de cunoașterea mănăstirilor bucovinene - încă o tură prin aziluri (probabil, un reflex creat de baroneasa Nicholson). Iar dacă Maramureșul e prea departe, din Sibiu erau posibile cel puțin două mirifice trasee: prin zona de concentrare daco-romană a Hunedoarei spre monumentele brâncușiene de la Târgu Jiu
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
leul este "un animal necunoscut pe teritoriul țării noastre ca specie concretă", că în colind el "s-a suprapus zmeului, cerbului sau chiar ursului". Și totuși, atrage atenția Taloș, chestiunea fusese pusă cu totul altfel, încă din 1926, de poetul bucovinean Gavril Rotică, în articolul Mit și preistorie, din revista blăjeană "Comoara satelor", unde, citându-l pe Herodot, scrie că atunci când Xerses, regele perșilor, "trecea cu oștirea sa prin Tracia și Macedonia, ca să supună Grecia, mai multe cârduri de lei, coborându
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
antimaghiare din viața publică românească, una dintre problemele dezbătute, cea principală în fond, a fost "chestiunea națională". Nu știm dacă s-au pus la punct programe de acțiune, dacă s-au redactat moțiuni. La întoarcere, după despărțirea de ieșeni și bucovineni, plecați spre casă, congresiștii rămași hotărăsc să țină o întrunire la statuia lui Mihai Viteazul. Deși trenul, întîrziat în chip premeditat, sosește noaptea, la ora 10 și jumătate, intenția inițială n-a fost abandonată. La statuia lui Mihai Viteazul, poliția
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
pentru Dictionnaire international des folkloristes, biobibliografia. Am scris de mai multe ori despre S. Fl. Marian, însă nu-mi ascund satisfacția de a fi reeditat, după 1990, trilogia sa despre sărbători, aceea despre ciclul vieții și volumul de legende populare bucovinene. La un secol de la moartea lui Marian, principalele sale lucrări (le-am amintit la începutul acestor însemnări) sunt "documente de absolută certitudine pentru că faptele de cultură au fost prinse în ipostazele lor de organisme vii", scrie Petru Ursache, la a
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
în pielea goală, să se ia în brațe cîte doi și să se rostogolească prin mărăcini, în plină iarnă. (Sub domnia absolută a acestui scelerat, locotenentul major Ion Pavel, mutat de la Salcia, tot în calitate de comandant, la Ițcani-Suceava, în acest lagăr bucovinean a avut loc o scenă înfiorătoare: deținutul Virgil Stroescu, nemaiputînd munci de frig și slăbiciune, a fost legat cu mîinile la spate de către brigadierul Iliescu Gheorghe, la ordinul șefului de escortă Vișan Constantin, și ținut în zăpadă vreo jumătate de
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
ctitorii ștefaniene ("Ierusalimul nea-mului românesc", definea Mihai Emi-nes-cu complexul mănăstiresc de la Put-na), stă aproape într-o rână. Prin acoperișul de draniță, prin bârnele și stâlpii pereților ploile piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice, pisanii și alte inscripții, în felurite izvoade) și cercetări dendrocronologice, dar și după informațiile sugerate de tradiția orală, uneori, învăluită
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
poate trece cu ușurință. Cum, între scrierile lui Diaconu, aceasta din urmă are cea mai largă apertură culturală, era de așteptat ca pericolele care-o pândesc să fie direct proporționale cu intenția. Nu mai e vorba, aici, de temele regionale - bucovinene sau nu - din studii cum sunt Poezia de la "Gândirea" (1997), Mircea Streinul. Viața și opera (1998) sau Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30 (1999). Nici despre investigații pe terenul când accidentat al poeziei post-moderne, când gata cimentat
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
sunt eu!), amintiri îfluente, coerente, bine puse în pagină), o destul de amănunțită monografie a localității Vama îde exemplu, capitolul Albumul de familie are un accentuat caracter monografic, acordînd scrierii și valențe publicistice, eseistice), o istorisire a întîmplărilor deosebite din așezarea bucovineană, descrieri ale oamenilor săi, notații cu valoare istorică și sentimentală despre muzica progresistă a anilor ’70 îîn capitolul Europa Liberă), multe, multe povești de viață îaceste povești constituie paginile cele mai vii, cele mai pitorești ale volumului) și chiar cîteva
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe umeri responsabilitățile întreținerii familiei și ale moștenirii numelui Kotlarkzuk. Raportând prezentul la trecut, amintirile mă copleșesc, provocându-mi eforturi de memorie, de altfel plăcute, care scot la iveală imagini în ritm de sarabandă ale trăirilor bucolice din leagănul natal bucovinean. Nostalgic incurabil, tânjesc la anii de sacrificiu întru neuitare și revin neîntrerupt, săptămânal, la origine, păstrând neștirbită vechea deviză a familiei: ”Drept în suferință și bucurie”. Nu găsesc cuvintele potrivite pentru a-mi arăta recunoștința din inimă celei de-a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în general, a scris despre semnificația coloanei astfel: „Stâlpul lui Vodă rămase ca semn al neașteptatei manifestări războinice făcute de un voievod moldovean într-o epocă de slăbiciune și înjosire, pe drumul lui Petru Rareș, cel puternic și mândru”. Obcinile bucovinene sunt locuri mirifice, dăruite de Dumnezeu credincioșilor săi, căci Vatra Dornei, stațiune balneară bogată în burcuturi tămăduitoare, cu un climat numai bun pentru bojocii tuberculoși sau inimă rea, și comuna turistică Vama, supranumită Mica Sinaie, datorită formelor de relief ce
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Ion Nistor, iar cel care a întocmit raportul acestei legi a fost senatorul Nicolae Cotlarciuc. Savantul Nicolae Iorga, în „Memoriile” sale, consemnează că în ziua de 30 noiembrie 1918 sosesc din Bucovina la București senatorul Nicolae Cotlarciuc și președintele organizației bucovinene al Partidului Național Liberal, prof. Ion Nistor, cu darea de seamă a ședinței Unirii. Nicolae Cotlarciuc a venit la București, la sugestia prietenului și susținătorului său Ion Nistor, care, anticipând viitoarele convulsii din sânul Bisericii bucovinene, l-a făcut cunoscut
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Cotlarciuc și președintele organizației bucovinene al Partidului Național Liberal, prof. Ion Nistor, cu darea de seamă a ședinței Unirii. Nicolae Cotlarciuc a venit la București, la sugestia prietenului și susținătorului său Ion Nistor, care, anticipând viitoarele convulsii din sânul Bisericii bucovinene, l-a făcut cunoscut cercurilor politice din capitală, prin strategica încercare de a forma o „Uniune democratică națională” cu membri din toate provinciile românești. Savantul și academicianul N. Iorga l-a cunoscut pe profesorul bucovinean Cotlarciuc cu ocazia vizitelor făcute
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
viitoarele convulsii din sânul Bisericii bucovinene, l-a făcut cunoscut cercurilor politice din capitală, prin strategica încercare de a forma o „Uniune democratică națională” cu membri din toate provinciile românești. Savantul și academicianul N. Iorga l-a cunoscut pe profesorul bucovinean Cotlarciuc cu ocazia vizitelor făcute în Bucovina, în special la Vama, unde era găzduit de avocatul și deputatul liberal Iorgu G. Toma, de preotul paroh Nicolae Lumiceanu și de primarul târgului Vama, Constantin Cotlarciuc. Nicolae Iorga notează despre vizita oficială
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
superioare ale unei cupe europene la handbal, căzând la tragerea la sorți cu „Hypobank” Viena. Câteva jucătoare, care îmi erau paciente la Policlinica Nicolina Iași, mi-au preluat un pachețel cu suveniruri îo carte de bucate, câteva fotografii, un ștergar bucovinean, o ie) pentru mătușa Hylde. Ajunse la Viena și voind să-mi îndeplinească rugămintea de a-i da cadourile, fetele au făcut greșeala de a cere voie conducătorului delegației, fostul sabrer Dan Irimiciuc, supranumit “Balena Ucigașă”, care le-a confiscat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
puțina materie primă, din care ulterior să iscă mierea. Un tip, cam anacronic în acțiuni, dacă luăm în considerare turbăciunea problemelor care sfâșiau lumea a luat o inițiativă. Era lucrător de televiziune, la canalul ‚’’ Realitatea’’. Îl chema Mihai Tatulici. Era bucovinean. Ce idee a născut mintea sa neastâmpărată? Să înceapă o campanie de împăduriri. A și trecut, rapid, la treabă. Silvicultorii furnizau materialul săditor. Asigurau, totodată, asistența tehnică necesară. Plantatori - cine dorea, benevol, sâmbăta și duminica, indiferent de etate, preocupare în
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din foștii redactori-șefi ai Orizontului, realizează Paul Eugen Banciu. Orizont -1500, un număr, într-adevăr, de colecție. Un contabil cu minus 18 dioptrii Din numărul din august-septembrie al Bucovinei literare, revistă editată de Consiliul județean Suceava și de Societatea Scriitorilor bucovineni, Cronicarul a reținut articolul Magdei Ursache, intitulat "Cîmpul magnetic al puterii", al cărui moto cuprinde un adagiu al lui Pascal: "Dreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică." Articolul are drept temă figura jalnică sau, dimpotrivă, de o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
constant de pregătirea practic-inginerească în căutarea de soluții reale. A participat la dezbateri pentru aflarea căilor reparatorii din trecutul istoric al relațiilor României cu țările vecine. Temele predilecte au fost, de pildă, situația românilor, în special a celor basarabeni și bucovineni, aflați pe teritoriile statelor vecine, cu precădere în Rusia; înscrierea în documentele oficiale negociate cu partenerii vecini a unor poziții despre stările de lucruri reale, din care să se desprindă căile de urmat pentru apărarea intereselor vitale ale României. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]