2,040 matches
-
nou laborator modern, colectivul de restauratori, cu tot echipamentul și tehnica din dotare, precum și cu întreg inventarul de piese aflat în diverse etape de restaurare, s-a instalat și-și continuă activitatea în Laboratorul de conservare etnografică de la Muzeul Satului Bucovinean. În încăperile laboratorului am putut vedea piesele aflate în tratament pentru restaurare, precum și piese în stadiul post-tratament aflate în „procesul de consolidare pe suport nou”. Textilele arheologice sunt așezate pe un stelaj etajat, pe care se află, în cutii de
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
un pretext pentru o stare de spirit Expoziția, în care fiecare peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit, expoziție care stârnește un puternic sentiment de identitate regională (toate lucrările, de dimensiuni mari, decupează secvențe din peisajul bucovinean), conturează profilul unui creator pe care Valentin Ciucă îl apreciază ca fiind „una dintre marile promisiuni și așteptări ale artei contemporane din spațiul Moldovei”, un artist pe care „Dumnezeu l-a dăruit cu toate atributele unui om destinat să reușească
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Dimensiunea_pitorescului_in_alb_si_negru.html [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
nr. 111 din 21 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis, cu câteva zile în urmă, circumscriindu-se amplului program de manifestări cu genericul „Paștele în Bucovina” (program care vizează multietnicitatea și multiculturalitatea spațiului bucovinean), expoziția de pictură și grafică a artistei plastice Alma Redlinger. Sinteza unui stil inconfundabil cu care artista s-a impus în arta plastică românească Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din anul 1951, Alma Redlinger, care l-a avut
„VITRALII DINTR-UN CASTEL PRINCIAR” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Alma_redlinger_vitralii_dintr_un_castel_princiar_.html [Corola-blog/BlogPost/349572_a_350901]
-
plin de emoție și de nostalgie, de regretul că această mare sărbătoare se va termina, asemenea focului de tabără ce se va fi stins, într-un târziu, în memoria tuturor celor prezenți. Dar rămâne, pentru cititor, DORUL de aceste meleaguri bucovinene, dor răscolit de autorul însuși, prin cartea de față. Autor, Prof. Petronela Angheluță, - Ruginoasa, Iași P.S. Cu alese gânduri, transmit și pe această cale mulțumirile mele autoarei acestei cronici, pe care o socotesc a fi emoționantă, limpede și extrem de obiectivă
DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_bucovina_marian_malciu_1380215611.html [Corola-blog/BlogPost/364971_a_366300]
-
cu Deșeuri și-antilope Gnu. Din om rezultă iar un om, Din vinul alb nu faci nici rom, Filosofează sub copac Un boschetar plăpând și drag. Prietenul mi-e neprieten azi, Cândva citeam ascuns sub brazi Poeme de acel Poet Bucovinean și daco-get. *** Citesc versurile profesorului In întuneric, Ele strălucesc ca niște ochi de pisică Sau ca țigările unor puști sub scară, Ca părul ielelor electrizat de ramuri, Ca nucleele sub microscop, Ca urechile doamnelor la teatru, Ca submarinele ieșite din
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-am aflat din nou de la dl Constantin UNGUREANU, căruia îi mulțumim anticipat. Și-apoi nu e de mirare că românii bucovineni ascund acest fapt, căci, după cum am aflat, primarii satelor și unii lucrători ai primăriilor, unde Materna a obținut statut de limbă regională, au fost „invitați” la „pahar dulce” de către organe. Dar, după cum vedeți, nimănui nu i s-a pus pistolul
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-carapciu-limba-romana-a-devenit-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
a pus pistolul la tâmplă. Atunci de ce să stăm mereu cu frica în sân și să ținem în taină ceea ce ar trebui să știe o lume? Ridicarea mânii în sus și votarea hotărârii e doar primul pas, pe care românul bucovinean îl face pentru a-i da lumină verde Limbii Materne. Legea respectivă ce ne facilitează folosirea graiului în diverse domenii de activitate așa și va rămâne doar pe hârtie, dacă noi, românii, nu o vom îndeplini, nu o vom introduce
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-carapciu-limba-romana-a-devenit-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
Ed. Cartea Iuliei, Pitești, 2010; "Fălticeni, orașul celor patru muzee", Ed. Lidana, Suceava, 2014; "Istoria artei plastice din perspectivă dualistă", Ed Lidana, Suceava, 2014; "Artiști plastici de viziune dualistă", Ed. Lidana, Suceava, 2015 Jurnalism: Articole tematice "Arta altfel" și "Drumuri bucovinene" publicate în cotidianul local on-line, www.ziaruldepenet.ro Premii: Locul III - Secțiunea Reportaj Literar la Festivalul Național de Literatură Rezonanțe Udeștene, Udești, Suceava 2015; Mențiune - Secțiunea Poezie Satirică la Festivalul Național Ion Budai Deleanu, Geoagiu, jud. Hunedoara, 2015 Referință Bibliografică
GABRIEL TODICĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gabriel_Todic%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/350006_a_351335]
-
Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015 Toate Articolele Autorului C.V. Râul Constantinescu Mă numesc Constantin Constantinescu și am adoptat pseudonimul literar Râul Constantinescu, pentru a evita repetarea prenumelui în nume.Bucureștean după tata(Dumitru -- funcționar la Ministerul Aerului)și bucovinean după mama, Eleonora, născută Ruptaș în Cernăuți, azi Bucovina de Nord răpită prin odiosul Pact Ribbetropp-Molotov), m-am născut pe 6 august 1944 la Bradu-Argeș, unde s-au retras părinții din capitală bombardata, la bunicii după mama, aflați în al
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
folosite în Bucovina, pentru ouă, sunt culorile mănăstirilor, potrivit precizării doamnei Letiția. „Derivatele de galben de la Moldovița sunt culorile de pământ de la Vama, care se găsesc și pe costumele populare și care, de fapt, sunt culorile predominante în centrul ținutului bucovinean, pornind de la Sadova până la Gura Humorului. În afară de culorile de pământ, în Bucovina sunt specifice și alte culori: roșul de Humor, albastrul de Voroneț și verdele de Sucevița.” Pe de altă parte, culorile au importanță deosebită în tot ceeace presupune respectarea
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1397133508.html [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
pentru a fi mai bine înțeleasă, a făcut trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite în acestea
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1397133508.html [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite în acestea și momentul dăruirii batistei - de la starea de viață la cea de după moarte, adică la viața veșnică, având în vedere că viața este infinită. Un al treilea element de bază al simbolisticii bucovinene este floarea, succesiunea de frunze și flori, care ne vorbește despre viața naturii. Ei bine, explicațiile doamnei Letiția Orșivschi - minunat meșteșugar-profesor - au fost impresionant de complete și mi-au atras atenția asupra continuității acestui meșteșug rămas, de la o generație la
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1397133508.html [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
Turcia 1987,1988- Expoziția de Artă Românească, Moscova - tapiserie 1990- Expoziția Internațională de Miniaturi, Toronto - Canada, grafică 1993- Deuxieme Triennale Internationale, Tournai - Belgia, tapiserie 1996- Expoziția Internațională de Miniaturi, Belgrad - Iugoslavia, grafică - Expoziție Internațională de Tapiserie, Nice - Franța 1998- „Artiști Bucovineni”, Know, Herillville, Chicago, Corner Stone, Mishewalla - S.U.A., tapiserie și pictură 1999- Expoziția Internațională „Punctul”, Hameenlinna - Finlanda, grafică - „Artiști Bucovineni”, Washington - S.U.A., pictură 2003- Expoziție Internațională de Miniaturi, Cehia, colaj textil - Expoziție Internațională de Grafică, Polonia, grafică - Expoziția Taberei de Creație
LUCIA PUSCASU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_lucia_pusc_rodica_elena_lupu_1365963548.html [Corola-blog/BlogPost/359759_a_361088]
-
Triennale Internationale, Tournai - Belgia, tapiserie 1996- Expoziția Internațională de Miniaturi, Belgrad - Iugoslavia, grafică - Expoziție Internațională de Tapiserie, Nice - Franța 1998- „Artiști Bucovineni”, Know, Herillville, Chicago, Corner Stone, Mishewalla - S.U.A., tapiserie și pictură 1999- Expoziția Internațională „Punctul”, Hameenlinna - Finlanda, grafică - „Artiști Bucovineni”, Washington - S.U.A., pictură 2003- Expoziție Internațională de Miniaturi, Cehia, colaj textil - Expoziție Internațională de Grafică, Polonia, grafică - Expoziția Taberei de Creație, Ieziorowice (Katowice) - Polonia 2005- Simpozionul Internațional de Artă Ronnvikin, Helsinki, Tampere- Finlanda, grafică 2006 - Madrid - Spania, tapiserie 2006, 2007-
LUCIA PUSCASU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_lucia_pusc_rodica_elena_lupu_1365963548.html [Corola-blog/BlogPost/359759_a_361088]
-
Ronnvikin, Helsinki, Tampere- Finlanda, grafică 2006 - Madrid - Spania, tapiserie 2006, 2007- Dialoguri Artistice, Galeria „Diplomat Art”, Cernăuți - Ucraina, tapiserie 2007- Madrid, Ciudad Real - Spania, tapiserie - Hochstadt - Germania, pictură - Hovinkartano - Finlanda, grafică 2008 - Expoziția Internațională „Puterea Luminii”, Salzburg - Austria 2009 - Pictori Bucovineni, Chieri (Torino) - Italia, tapiserie, mini tapiserie și grafică 2010, 2012 - Salonul de Artă Mică, Cordoba - Spania, grafică 2010, 2012- Bienala Internațională de Artă, Cordoba - Spania, grafică 2013-Expoziția ,,Balcic -Artiști fără frontiere”,Galeria de Artă, Ruse -Bulgaria ,, Lucia Pușcașu vădește sensibilitate
LUCIA PUSCASU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_lucia_pusc_rodica_elena_lupu_1365963548.html [Corola-blog/BlogPost/359759_a_361088]
-
scrise este de 34, dintre acestea un număr de 14 fiind scrise împreună cu soția sa, prof. Otilia Sfarghiu, iar ultimele trei volume fiind publicate post-mortem, inginerul Vasile Sfarghiu fiind autorul unuia dintre ele - „Fel de fel”, iar celelalte două - „Fântâni bucovinene” și „Câmpulungul Bucovinei și făptuitorii de instrumente muzicale” - fiind scrise de cei doi soți, dar publicate (2014) numai de cel rămas în viață, din nefericire, doamna prof. Otilia Sfarghiu... Scriitorul Vasile Sfarghiu a fost primit ca membru al Asociației Scriitorilor
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413132096.html [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
mai avut răbdare. A plecat în acel univers, acolo unde poate că s-a născut cine știe ce baladă la care el ținea atât de mult. Poate se gândește să întocmească și acolo o monografie a oamenilor ce au trăit pe meleaguri bucovinene să se poată aduna la un loc și să ctitorească un colț de rai. Ecouri peste timp se împlinesc cu fiecare clipă petrecută în preajma lui Dumnezeu, acolo, unde, cu siguranță, își are locul” (Emilian Marcu) Da, „în preajma lui Dumnezeu”, acolo
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413132096.html [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
pare că și-a auzit numele chemat cu foarte puțin timp înainte de adormirea sa din această viață pentru a trece în viața cea veșnică. Cuvintele scrise, rămase în computer, cu doar câteva zile înainte de 29 aprilie, pe când finaliza volumul „Fântâni bucovinene”, descoperite mai apoi de soția sa, după ziua decesului, vorbesc despre acea chemare, ne conving pe noi, cei rămași, că inginerul Vasile Sfarghiu a știut când va trebui să plece: Acum, când mă zgreabțăn spre piscul cu cota 80 a
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413132096.html [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
nu cunoaște o atât de mare varietate și bogăție de manifestări folclorice că în Bucovina. Transmise pe cale orală din generație în generație, într-o permanentă schimbare și înnoire, atât ca funcție cât și ca mod de realizare artistică, obiceiurile tradiționale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns până în zilele noastre ca niște spectacole grandioase care concentrează, ca și în trecut, atenția întregii colectivități. La cumpăna dintre ani, în satele Bucovinei te întâmpină o atmosferă unică, de intensă trăire emoțională care, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
umple ulițele satelor, stârnind larma și făcând fel de fel de ghidușii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice folosite de creatorii vestimentației ceremoniale, originalitatea compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
și cerbului. Jocul caprei se integrează în mod armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Capră, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
spectaculoși urși de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Câmpulungului, în special la Sadova și la Fundu Moldovei. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în cetele bucovinene. În desfășurarea jocului ritual al ursului, etalare de forță, vitalitate și dibăcie, pot fi percepute și astăzi secvențe care reliefează credințele referitoare la acest animal, simbol al regenerării vegetației. Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi învierea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
început să apară în sate, alături de cete precis constituite, și grupuri mai mici de urși (3-6 personaje), care se bucură de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
în jocul acestui animal. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o pantomima exuberanta și plină de virtuozitate. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe”, de muzicanți și dansatori fără mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata excelează atât prin fastuozitatea acestui personaj, prin elegantă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata excelează atât prin fastuozitatea acestui personaj, prin elegantă jocului și, mai ales, prin colindul de cerb, cea mai veche formă de astfel de colind din întreg spațiul bucovinean. O altă categorie de măști prezenta în obiceiurile de Anul Nou este aceea a uraților antropomorfizați, măști ce scot în evidență ceea ce este mai neplăcut și mai dizgrațios în firea umană. Sub jocul acestor măști se poate exprima liber și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]