694 matches
-
de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La fel, cei de la șes, cu vitele priponite-n lanțuri, tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii, vițeii, prosoapele și covoarele lor înflorate. Ciobanii își laudă câinii, orășenii se laudă adesea cu sălbăticiunile întâlnite prin păduri. Un bun tată nu va rezista
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Toamna_la_voronet_viorel_darie_1392108432.html [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
întoarcere, la mormântul tovarășului său de voluntariat întru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, i-a rostit în șoaptă prietenului său de sub țărână: " Unde dai și unde crapă, Grigore frate. Am vrut să-i scăpăm de străini pe basarabeni și bucovineni, dar i-am scăpat pe ardeleni. Cum s-ar zice, și la război e ca în viață: socoteala de-acasă, nu se potrivește cu aceea din târg. Și să știi, Grigore, că am pușcat și pentru tine...Da' în Apus
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Actul_de_la_23_august_sivo_gheorghe_parlea_1377196565.html [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
despre tatăl tău, despre familia ta originară din Bucovina de nord? - Amintirile dor, Emilia...Tata, nu mai este...Odată cu plecarea dumnealui, ceva s-a rupt. Se născuse în România Mare, în anul 1921, la Banila pe Siret, regiunea Cernăuți. Un bucovinean așezat, muncitor, evlavios, corect și plin de bunătate. Îi simt prezența și acum în momentele dificile. Familia mea? Bucovina de nord ! - Poate mai mult decât alți români simți drama pierderii și a teritoriilor din nordul Moldovei, în urma odiosului pact Ribbentrop-Molotov
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
pact mi-a decimat familia, m-a vitregit de a mă bucura de bunici, de tot ce își putea dori un copil la vârsta întrebărilor. - Mai povestește-ne te rog amintiri depănate de mama ta, care încă trăiește, despre drama bucovinenilor refugiați, alungați din matca lor străbună de vremuri nedrepte și despre istoria românească de pe plaiurile Bucovinei de nord? - După evenimentele de la Fântâna Albă, familia din care provenea mama, fiind mai înstărită și implicată , a pornit pe drumul Golgotei, al dezlipirii
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
în funcție de vremuri. S-au regăsit după zeci de ani. În casă nu am auzit niciodată nimic din acea perioadă. Mamei i-a mai rămas în memorie, fuga, șuieratul gloanțelor, mame împușcate, plânsul copiilor singuri... - Ce ne poți spune despre jurnalistul bucovinean Vasile Plăvan, un unchi al tău, căruia i-ai dedicat și o carte? - Vasile Plăvan, unchiul mamei, a fost o figură emblematică a acelor vremuri. Avocat, jurnalist, publicist, a fost unul dintre cei care a luptat pentru Marea Unire. A
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
transpuse în românește în perioada 1974 - 1977 de către marele poet Ioan Alexandru. Vorbește despre celebrele frumuseți divine întruchipate in statui de către artiștii antici; Laockoon și fii săi - celebrul grup statuar, Afrodita maritimă, Afrodita, Zeus, Apolo. Cum românul în general, însă bucovineanul în special, trăiește la marginea povestirii sale, trăiește cu capul sus să poată atinge cu fruntea sa stelele în miez de noapte, niciodată uitând a se înclina în fața lui Dumnezeu . Bucovineancă frumoasă, harnică și mândră, Doina Cernica își umple vara
DE DOINA CERNICA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Rodos_ultima_vara_de_doina_cernica.html [Corola-blog/BlogPost/355680_a_357009]
-
noapte, niciodată uitând a se înclina în fața lui Dumnezeu . Bucovineancă frumoasă, harnică și mândră, Doina Cernica își umple vara grădina de flori multicolore, iar iarna le pune la fereastra casei sale, sau le mută pe straiele care le poartă orice bucovinean în zilele sale de sărbătoare, duminica la biserică sau la nunți. Pentru autoare, oricare zi petrecută în Insula Rodos, este o zi de duminică.Rodos, are multă frumusețe de ocrotit. Citind cartea” Rodos, ultima vară”, capeți pace și liniște sufletească
DE DOINA CERNICA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Rodos_ultima_vara_de_doina_cernica.html [Corola-blog/BlogPost/355680_a_357009]
-
trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite în acestea și momentul dăruirii batistei - de la starea de viață
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
adică soția și copilul lor - un băiețaș drăgălaș de numai trei-patru ani - care ne privea timid, dar liniștit, cu multă curiozitate strânsă-n ochișorii săi frumoși. Doamna Alboi, la fel ca soțul și copilul, era înveșmântată în straiul popular tradițional bucovinean. A fost retrasă, în general. Prea puțin a vorbit cu câteva femei din grupul nostru care au întrebat-o câte ceva. Permanent a stat lângă soțul său, cuminte, cu privirea mai mult în jos, timidă. Copilașul, o dulceață de băiețel, era
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
omenirii, care sunt mult mai mult decât îndărătnicia de a trăi și rezistență pasivă. Noi am creat istorie”. (Destinul Imperial al Românilor. Dumnezeu, Neamul, Omul. Ed. Criterion Publishimg, Madrid, 1977, p. 29) Vasile Posteucă (1912-1972)-poet, publicist, profesor universitar. Marele bucovinean s-a născut în Stănești-Rădăuți la 10 Septembrie. Fiu de Erou și Martir (și-a pierdut tatăl pe frontul din Galiția) a terminat Liceul din Siret ca bursier și Literele la Cernăuți ca magistru. Fugar în Germania, este închis la
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
acârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-și înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voiește să trăiască ca frate; că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate cămpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
chiar din biserică; că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile și izvoarele de câștig ale acestei țări, și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferintă va sosi, și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit vecinic credința
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
să se unifice Republica Moldova cu România? Dați-ne 5 argumente pentru care Unirea trebuie să se facă. - În primul rând, fiindcă trebuie să fie un act de dreptate istorică pentru poporul român, care a suferit foarte mult. În special, basarabenii, bucovinenii și cei din Ținutul Herța. Avem și noi dreptul la unitate națională. În al doilea rând, noi considerăm că fericirea este prioritară, comparativ cu toate fetișurile: statalitate, suveranitate, vehiculate la Chișinău. Fiecare român are dreptul să fie fericit. Al treilea
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) by http://balabanesti.net/2012/05/22/vitalia-pavlicenco-presedinta-partidului-national-liberalbasarabia-cinci-argumente-pentru-unire-interviu-acordat-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
-ți respecți promisiunea făcută Margaretei... De a nu pleca încă... Și ai plecat... Strigătul tău a fost auzit. Îmi paralizaseră toate simțurile când intuisem ce va urma. Ce ne-a apropiat? Totul! Tu un basarabean dezrădăcinat, eu o fiică de bucovineni pribegi. Demni și curați ne-am luptat cu viața, păstrându-ne credința: „Nihil sine Deo!” (Nimic fără Dumnezeu!) *** Boris David (cu pseudonimul literar - Daris Basarab) s-a născut în Basarabia, în orașul port la Dunăre, Ismail, la 10 mai 1929
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_gurza_1473050013.html [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
epigramistul Mihail Batog-Bujeniță, care a mărturisit că atunci când autorul s-a prezentat cu primele sale epigrame la Academia Liberă „Păstorel” distinșilor membri ai acestei grupări umoristice...li s-au cam „strepezit dinții”. Umoriști „depistați la Vama cu...umor de contrabandă” Bucovineanul horodnicean Emil Ianuș, care a prezentat o pledoarie umoristică intitulată „Umorul Vamei, sau Vama umorului”, a făcut referire la umoriștii „care-au fost depistați la Vama cu...umor de contrabandă”, remarcând că „stomatologul Sorin Cotlarciuc a cam rupt la lume
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/_fata_nevazuta_a_lumii_la_vama.html [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
pînă n-au mai cîntat vreo 4-5 piese după ce-au mulțumit publicului, inclusiv una nou-nouță (nemții de la Endstille au coborît de pe scenă, apoi s-au oprit să aștepte bis-urile, care pur și simplu nu au mai fost, iar bucovinenii au mai cîntat cu multă plăcere - ce diferență!). Hai Bucovina! Rock norock!
Concert Editura Bucovina sub Tîmpa by http://www.zilesinopti.ro/articole/2598/concert-bucovina-sub-timpa [Corola-blog/BlogPost/99409_a_100701]
-
mai multe ițe, cu motive reliefate în decorul geometric realizat alb pe alb, iar pe timpul iernii foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Mi-a înflorit în palmă o privighetoare ! Cântecul ei ne cheamă : unde ? până când, Doamne ? Cât costă floare-abastră, domnișoară tristețe ? Iunie 1979. ZIUA ELIBERĂRII de sub jugul provizoriu al armatei. Din Buzău , nu am mers direct acasă; împreună cu un coleg de suferință, bucovinean din tată-n fiu, am mers acasă la el, la Fântânele. Trei zile și trei nopți, ca într-o poveste , am petrecut în compania unor oameni de-o ospitalitate cu adevărat proverbială ! Buna dispoziție și visul libertății reîntrupându-se cu fiecare
ÎN CĂDERE LIBERĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/In_cadere_libera_costel_zagan_1393406198.html [Corola-blog/BlogPost/347653_a_348982]
-
Articolul UNIC Se conferă domnului Valerian Comorosanu Bucovineanul Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138557_a_139886]
-
care a marcat o eliberare a picturii lui Verona, o pictură care chiar dacă încă tributară universului satului (post-grigorescian), reușea să impresioneze prin tehnica atinsă, în facturi postimpresioniste. Subiectele tradiționale avea să fie reinterpretate de Verona, ciclurile sale ce punctau viața bucovinenilor (nunta, botezul, sărbătorile creștine) fiind apreciate și colecționate. Valoare estimativă: 5.000 - 8.000 de euro Mai aproape de zilele noastre, Ion Țuculescu (1910, Craiova - 1962, București) este reprezentat în licitație cu mai multe opere. Interior la Mangalia, provine din colecția
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
urs iar, în satele pe unde se întâmplă să treacă țiganii ursari, se obișnuia că bărbații să fie "calcați terapeutic" de către urșii dresați. Schimbarea anotimpurilor era pusă pe seama apariției sau dispariției ursului, pe 2 aprilie, credința întâlnită nu numai la bucovineni ci și în întreg spațiul carpatic, în nordul Europei și chiar în unele zone din America. Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog și, văzându-și umbră, se sperie și se retrage, prevestind astfel
Întâmpinarea Maicii Domnului. Ce înseamnă pilda aducerii pruncilor în biserică by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103079_a_104371]
-
unor "elemente noi", de natură a proba existența dreptului de proprietate în favoarea sa, respectiv un contract de vânzare încheiat la Viena în data de 13 iunie 1870, "în temeiul Legii nr. 20/1868" între "visteria împărătească" și Fondul Bisericesc Greco-Ortodox Bucovinean, act juridic în baza căruia a fost înscris dreptul de proprietate al Fondului în cartea funciară, complinind în acest fel inexistența titlului de intabulare. 8. În acest context se susține că interpretarea dată textelor de lege criticate de Comisia specială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
a proba existența dreptului de proprietate asupra bunului a cărui restituire se solicită, respectiv un contract de vânzare încheiat la Viena în data de 13 iunie 1870, "în temeiul Legii nr. 20/1868", între "visteria împărătească" și Fondul Bisericesc Greco-Ortodox Bucovinean, act juridic despre care se susține că a constituit temeiul înscrierii dreptului de proprietate al Fondului în cartea funciară. Or, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, părțile pot uza de calea extraordinară de atac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]