690 matches
-
stau lucrurile, o spune chiar Doru Ilioi, în măsură să facă o comparație întrucât până să ajungă aici, a mai trecut în 1996, când a sosit prima dată în Statele Unite, prin Los Angeles. Pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, bucovineanul își abandonează studiile universitare și anumite vise, decis să înceapă o viață nouă în țara tuturor posibilităților. La scurt timp însă, în 1998, convins că nu apucase pe drumul bun, revine în România și își reia școală, pentru a se
PASTORUL DORU ILIOI PRACTICĂ O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ ÎN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571]
-
veteranii de la 1877, studenții, cu drapelele dăruite lor pe vremea Memorandumului de către Liga Domnișoarelor de la Sibiu; delegații foștilor luptători din războiul Întregirii; junii din Brașov; arcașii din Bucovina; foștii ofițeri ai armatelor moldovenești din Basarabia; corpul voluntarilor români ardeleni, bănățeni, bucovineni; reprezentanții românilor din America (cei 300 intraseră în țară cu trenul „Pacific“, în 7 mai, pe la Jimbolia, fiind întâmpinați de subprefect, parlamentari); au participat la paradă și „luptători daci“ și „coloniști romani“; după-amiază - mare masă populară. Deși nu erau în
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
mai multe ițe, cu motive reliefate în decorul geometric realizat alb pe alb, iar pe timpul iernii foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
sieși și ca funcționar al statului și ca ziarist independent”; consideră că personalitatea de cugetător a lui Eminescu are un conservatism național, democratic - de o parte, un romantism național, poetic - de altă parte. În unele pagini ale lucrării, scrie despre bucovineni, considerând fizionomia lor a fi „diploma cea mai românească a Bucovineanului de peste Prut... Vorbească el românește ori rusește, e peste tot română, pe când numai trecând Nistrul găsești neexpresivele fizionomii ale Slavilor de Nord. Bucovina de când s-a pomenit, nu a
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
că personalitatea de cugetător a lui Eminescu are un conservatism național, democratic - de o parte, un romantism național, poetic - de altă parte. În unele pagini ale lucrării, scrie despre bucovineni, considerând fizionomia lor a fi „diploma cea mai românească a Bucovineanului de peste Prut... Vorbească el românește ori rusește, e peste tot română, pe când numai trecând Nistrul găsești neexpresivele fizionomii ale Slavilor de Nord. Bucovina de când s-a pomenit, nu a fost sub dominarea slavă....[...] Numirile sunt dacice și nu rusnece: Cernăuți
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
-ți respecți promisiunea făcută Margaretei... De a nu pleca încă... Și ai plecat... Strigătul tău a fost auzit. Îmi paralizaseră toate simțurile când intuisem ce va urma. Ce ne-a apropiat? Totul! Tu un basarabean dezrădăcinat, eu o fiică de bucovineni pribegi. Demni și curați ne-am luptat cu viața, păstrându-ne credința: „Nihil sine Deo!” (Nimic fără Dumnezeu!) *** Boris David (cu pseudonimul literar - Daris Basarab) s-a născut în Basarabia, în orașul port la Dunăre, Ismail, la 10 mai 1929
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
marea lor majoritate (sau poate absolut) absenți de la sărbătoare. De la cine ar mai afla profesorii, dar și toți noi, ce cântau românii din anul 1600, ce melodii răsunau „La margini de imperii”, care erau cele mai strălucite capodopere populare ale bucovinenilor, cât de melodios răsună în ziua de azi Miron Costin, Dosoftei, frații poeți Văcăreștii, Nicolae Paulete, Alecsandri, nemaivorbind de poezia lui Grigore Vieru, cu care a început și a încheiat recitalul! La poarta Raiului și „în cuibul graiului” ne-am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
În Ucraina, bucovinenii se vor declara români, nu “moldoveni” Accesați, pe Internet, „zorilebucovinei.com” și o să aveți bucuria intrării în arealul electronic al ZIARULUI ROMÂNILOR DIN UCRAINA. O tribună a conaționalilor, din regiunea care, pe harta statului ucrainean, păstrează formatul teritoriului furat României
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
e alături, cu inima, de românii din nordul Bucovinei, reflectând adevărul, durerile și puținele bucurii, problemele, realitatea zilnică, cu care se confruntă populația, indiferent de vârstă, îndeletnicire și situație socială. Ziarul a respirat la unison cu idealurile și speranțele românilor bucovineni, chiar și în anii dictaturii comunismului, când noi, urmașii daco-romanilor, de pe această gură de rai, cedată, răpită și înstrăinată de Patria noastră istorică, nu aveam voie să rostim cuvintele „România”, „român”, „românesc”, publicând materiale pe tematică istorică, oglindind tradițiile culturale
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
peste 35 de ani și-a revăzut soția și copiii, fratele lui Florea, Toader Maslovschi, care, fiind rănit în 1940, la Cotul Donului, s-a retras cu armata română în Țară, unde s-a tratat, apoi, aflând de persecuțiile românilor bucovineni, i-a fost frică să se întoarcă la baștină. Dar, totuși, a plecat la cele veșnice cu dorul împlinit. Candela memoriei scumpului și suferindului lor părinte o păstrează aprinsă fiul Sain, fiica Victoria Bujenița și nora Maria, care au venit
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
mai importante personalități din lumea muzicală a acelui timp. Cu Ciprian Porumbescu, de pildă, colabora, cântau împreună la vioară sau își corecta partiturile. Între cei doi s-a legat o trainică prietenie, fapt atestat de numeroasele scrisori pe care celebrul bucovinean i le-a adresat în perioada respectivă. Virgiliu Bradin citează un articol al lui Ion Russu Șirianu publicat în ziarul Românul din București (oct. 1980): „Va fi avut Porumbescu, desigur, mulți prieteni și admiratori, dar nici unu mai sincer decât
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Galeș (Galiț, plugar din Maier, familie cu 8 suflete, plecat din cauza condiției sociale de iobag), apoi Pâțu, Gurău, Botoșanu, stabiliți în Cașvana, alții veniți în Lunca din Todirești și Pătrăuți. De asemenea, au venit până în 1820 și alte familii de bucovineni, plecate din zona Dornelor și din Iacobeni. 3.1 „Descșlecarea” satului Lunca de cștre bejenarii veniți din Bucovina Motivând că are nevoie de o legătură directă cu Galiția, care i-a revenit Imperiului Habsburgic în urma primei împărțiri a Poloniei între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câmpulungenii s-au răsculat. în 1805 au avut locă ciocniri violente între populație și armată, înregistrându-se morți de ambele părți. Urmarea a fost că din zonele vecine cu Moldova au imigrat peste 3.000 de familii. în 1806 numărul bucovinenilor care s-au expatriat s-a ridicat la 20.000 de suflete. Cei care s-au simțit amenințați după răscoala din 1805, au fugit în țara „turcească” (în Moldova), alții au fost arestați, judecați și condamnați. Până la urmă împăratul a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și, din însemnările lui Ion Ciuchi, aflăm că umblau prin păduri după fructe (poame!), le fierbeau și mâncau un fel de zeamă de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
roșie, verde, maro, galben, la țesături, culori obținute și din rădăcini, frunze, flori (culori vegetale) și nuanțe din aceste culori și din altele modele aplicate cu acul. Un alt motiv care intervine în câmpul țesut al covorului este pomul vieții (bucovinenii cunoșteau bradul), stilizat, realizat în culorile maro și verde, motiv care este general în arealul românesc. Covoarele se puneau pe pereți, în cuie, scoarțele, lăicerele se foloseau pentru acoperit patul, la fel macaturile. Unele obiecte, considerate de preț, se țineau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întoarcere, la mormântul tovarășului său de voluntariat întru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, i-a rostit în șoaptă prietenului său de sub țărână: " Unde dai și unde crapă, Grigore frate. Am vrut să-i scăpăm de străini pe basarabeni și bucovineni, dar i-am scăpat pe ardeleni. Cum s-ar zice, și la război e ca în viață: socoteala de-acasă, nu se potrivește cu aceea din târg. Și să știi, Grigore, că am pușcat și pentru tine...Da' în Apus
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de pește Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
munții și poienile, pădurile cu vietățile din ținutul nobil și sfânt al Bucovinei. Îmi pare că bolta cerului reflectă infinitele glasuri omenești de prin sate și târguri, de prin văile obcinelor și lanurilor din câmpuri. Orice s-ar zice, un bucovinean nu e deloc un taciturn: vorbește mult și sfătos, rostind într-una cuvinte de laudă. Își laudă ce-i al lui, dar adesea și lucrul bun văzut la altul. Nimeni nu-și laudă însă propria bundiță înflorată, din blană de
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
laudă. Își laudă ce-i al lui, dar adesea și lucrul bun văzut la altul. Nimeni nu-și laudă însă propria bundiță înflorată, din blană de dihor. Nici casele arătoase, ca niște bijuterii. Nici caii semeți de la înaltele faetoane. Fiecare bucovinean însă se simte bine când este lăudat de altul! Unul de la munte laudă și suspină după coșarele pline cu știuleti de porumb ale țăranilor de la câmpie. Altul de la țară privește cu sfințenie și jinduiește vârfurile înalte ale molizilor și brazilor
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La fel, cei de la șes, cu vitele priponite-n lanțuri, tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii, vițeii, prosoapele și covoarele lor înflorate. Ciobanii își laudă câinii, orășenii se laudă adesea cu sălbăticiunile întâlnite prin păduri. Un bun tată nu va rezista
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
într-o unitate indestructibilă două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist, constituit din tradiții istorice regionale diferite (moldoveni, bucovineni, valahi, olteni, ardeleni, bănățeni etc.), asemenea broderiei propriu-zise. Ceea ce dă unicitate deplină și rezistență acestui ansamblu dualist este faptul că broderia este realizată dintr-un singur material, chiar dacă folosindu-se tehnici diferite; respectiv o limbă fără dialecte - deci un mod
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
răsfoind pe paginile Faceboocului textele tipărite între cele circa 324 de pagini. M-am bucurat mult văzând că poeta timișoreană printre zecile de nume importante ce se perindă pe paginile noii apariții editoriale, n-a uitat și de dragii ei bucovineni. Am descoperit astfel două materiale publicate prin revistele din România și întruchipate în recentul volum despre poetul martir din Crasna Putnei Ilie Motrescu, dar și câteva materiale proprii. Unele dedicate poetei Mariana Gurza, mai bine zis cărților pe care domnia sa
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
Poeta cu suflet de înger» (autoare-Vasilica Grigoraș), « Un Slavici de Bucovina» (autor-Artur Silvestri) și mulți mulți alții. Aș vrea să menționez aici că mulți dintre cei ce i-au apreciat talentul și continuă să o facă s-au referit la bucovineanul Vasile Plăvan, despre care și eu personal am scris cu câțiva ani în urmă. Titlurile «Poeta Mariana Gurza», (p.258-259), « Nevoia de sfida tăcerea și uitarea» (p. 289), « Puterea cuvântului și fragilitatea sufletului» (p. 292-295), « Sunt vuetul adâncurilor, lacrima suferințelor
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
epigramistul Mihail Batog-Bujeniță, care a mărturisit că atunci când autorul s-a prezentat cu primele sale epigrame la Academia Liberă „Păstorel” distinșilor membri ai acestei grupări umoristice...li s-au cam „strepezit dinții”. Umoriști „depistați la Vama cu...umor de contrabandă” Bucovineanul horodnicean Emil Ianuș, care a prezentat o pledoarie umoristică intitulată „Umorul Vamei, sau Vama umorului”, a făcut referire la umoriștii „care-au fost depistați la Vama cu...umor de contrabandă”, remarcând că „stomatologul Sorin Cotlarciuc a cam rupt la lume
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]