214 matches
-
fac ca un artist/ mi-o bag într-un prezervativ cu țepi/ înainte/ să mi-o bag în tine" (Ianuș inside). După numai o filă (placheta are multe pagini albe, ca să pară mai puțin subțire), autorul se înfățișează complet năuc, buimăcit de faptul că trebuie să scrie poezie. Și iată cum o face: " Aicea sunt banii/ Aicea sunt banii// Și aicea o poză/ trimisă de un amic/ de demult -/ cineva pe malul mării// cine?/ ce mare?// La televizor e un meci
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
alți realizatori de emisiuni lipiți de studiourile bucureștene cu „super glue”. Cam toată vara, cam toate televiziunile și cam toți realizatorii, ne-au dopat cu emisiuni de pe litoral cu tot felul de anostități, cu personaje semi sau idioate, cu reportaje buimăcite din cauza căldurii, cu reporterași de duzină etc. În majoritatea cazurilor, nu se făcea pasul de la sublim la ridicol, ci de la penibil la batjocorirea telespectatorilor, totul într-o veselie - ca să-l parafrazez puțin pe Ion Cristoiu... Or, H.-R. Patapievici, cu
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
în titlu, am să mă refer la cele mai fascinante sunete pe care le-am auzit vreodată. Le-am auzit târziu, în zilele unei veri toride, tot pe malul Mediteranei, mai spre sud, lângă Marsilia. Zăceam pe plaja de la Cassis, buimăcit de albastrul incredibil al apei - o culoare pe care n-o mai văzusem din copilărie, când bunica turna dintr-o sticluță câteva picături de "albăstreală" peste hainele albe puse la limpezit după ce fuseseră fierte -, dar derutat în același timp de
Ce sunete ați vrea să auziți pe patul de moarte? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8088_a_9413]
-
e pregnant. Însă nu-i vorba că e deodată bun. E că-i atât de bun încât îmi spun că e și păcat să-l citesc chiar astăzi, după o zi crâncenă, înecată în vorbărie, când mă simt așa de buimăcit.
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
închisoare, Rolfe și Janning conversează tot în engleză, dar iar ești obligat, din motive de bun-simț, să asumi că de fapt e germană. Abia în ultima scenă, Janning revelează cunoștințele sale de limbă engleză, dar până atunci ești suficient de buimăcit cât să crezi că poate Haywood știe germană... La a doua vizionare, tempoul, făcut din montaj, mi s-a părut cu mult mai lent, în pofida unor anumite cezuri, regizorul desfășurându-și firul narativ cu nonșalanță și dându-le personajelor timp
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
ape îmbătrînite/ lampă aruncă spre mine/ cocoloașe de aur// vietăți triste/ sînt lucrurile/ de nume proprii lipsite// neputința clipei/ mă strînge la piept" (Numitorul comun). Factorii materiei comunica parcă într-o deruta ce intervine imediat după pierderea stării de grație, buimăcite între candoarea primordială, la care nu se indura a renunța, și nouă lor condiție, de candoare secundă, metaforica: "Mărul respira stins/ lîngă tîmpla și file// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de femeie singură)/ îl tăi în felii// seva răcoroasă/ are
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
Cît despre interpretări, ele nu erau posibile. Un bărbat cu care Leni se plimbă la 7 seara, pe o stradă lăturalnică, e un bărbat cu care se culcă, sau se va culca, în cel mai scurt timp posibil.) Am plecat buimăcit de la Viața românească și tot timpul, în autobuzul 32 (mă duceam spre ŤMermozť și Lili Pancu, tînărul menaj, cunoscut de Paști, la Balcic), tot timpul îmi repetam mici fraze stupide și calmante: numai de-ar trece timpul mai repede, numai
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
dacă ai prilejul de a nimeri pe Corso chiar de ziua națională a Italiei - așa cum s-a întîmplat cu invitații români care au aterizat pe Fiumicino chiar pe 2 iunie -, atunci mareea omenească venind în valuri și înțesînd piețele te buimăcește. După o asemenea baie de mulțime, reîntoarcerea la Accademia di România seamănă cu o cură de purgație sufletească, un fel de încercare de a te lepăda de oameni după ce, timp de cîteva ore, te-ai frecat la propriu de pielea
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
vede Rîșnovul!» povesteau cu uimire oamenii... Grupuri de schiori coborau în grabă spre S.K.V., să se încredințeze de miracol”. Iar, succesiv, aceeași realitate pe latura ei sacră, negînd-o pe prima: de la o zare la alta, „prin porți de lumină”, oamenilor „buimăciți” li se arată un Ierusalim plutitor, vîrtos închegat, ca în Psalmi (122, 3) și în Apocalipsă (21, 10): „«Priviți!» strigă cineva. Zarea se despicase și un cerc plutitor de lumină albastră se deschidea ca un oraș fantomatic printre nori. Draperii
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
pe-al doilea, scos din rezerva la repezeala ca si cum ar mai fi contat ceva pe cîntarul crunt al războiului: ...și că încă de pe atunci, de prin 1941, făcea poeziile lui dulcege amintind de sfîrșitul secolului trecut, cînd lirica eminesciana îi buimăcise pe ațiți sentimentali confundînd poezia cu clișeele muzicii ușoare... Într-o zi, după ce adusese al șaptelea, sau optulea șir de poezioare mă luase de-o parte, - poate și pentru că, dintre toți, mă purtăm cu el cu cea mai prefăcuta amabilitate
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
prezența ei chiar și materială, fantomatica, în forme palpabile sau psihice. A lua de partener pe Dumnezeu la conceperea copilului Iisus, după mine este o abdicare de la realitatea obiectivă și legica, o gratulație a unei fantezii patriarhale creștine menită să buimăcească pe analfabeții din epoca sclavagismului. Aș mai spune că Tăcu, în a sa Partogeneză... periferica realității dominante a lumii materiale, decelează ascunsul, presupusul, eșecurile genetice - înfricoșătoare prin acțiunile lor antiumane. Adică atacă un segment mai puțin tratat în literatura contemporană
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93038]
-
care nu făcea decât să pună lucrurile la locul lor. Curând, de altminteri, n-am mai auzit nimic. Am luat-o din nou pe chei, am apucat-o pe strada Dauphine, mi-am cumpărat țigări, deși n-aveam nevoie. Eram buimăcit, respiram cu greutate. Seara i-am telefonat unui prieten, care lipsea însă de-acasă. Șovăiam dacă să mai ies sau nu, când deodată am auzit râsul chiar sub fereastra mea. Am deschis-o. În stradă, câțiva tineri se despărțeau, veseli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
s-a-ntâmplat nimic, nimic, scutură capul Cerboaica. Sssst, îl rugă iar, strângându-l de mână, și continuă să-l tragă după ea afară, lipindu-se de el, în îngustimea scărilor prin care lunecau ca printr-o hrubă fără aer. Buimăcit cu totul de-ntâmplare, se-ntreba dacă nu visa, era mort de somn, dormea și, prin vis, o confunda cu Irina sau cu altcineva, dar în nici un caz nu era cumnată-sa! Ce să caute cumnată-sa cu el de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se apropie, în grabă, de ea. Nemaipomenit! Dora-Tudora! Cerboaica! După cum vezi! zâmbi ea. Iată cum ne-a fost dat să ne ne-ntâlnim. Își îndreptă pieptul, încordându-și trupul străbătut de-un zvâcnet lung și-l privi în adâncul ochilor, buimăcită de apropierea lui, tulburată și ea și încurcată de prezența soacrei. Nemaipomenit! repetă el. Își freca palmele, parcă-l scutura frigul. Nu știa cum să se stăpânească. Eram convins că ești refugiată cine știe unde în țară. Nici Tom nu știa nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să nu... Iubitule, mi-e atât de bine! Nu vreau să știu nimic. Spune-mi că mă iubești. Strânse cearșaful pe ea, mișcându-se somnoroasă prin camera necunoscută care-i era încă atât de străină, deschise geamul. Aruncă o privire buimăcită spre piață, izbită de răceala nopții. Nu putu înțelege nimic. Umbre multe de oameni alergând în toate direcțiile. Cineva își făcea loc c-un felinar roșu în mână. Oamenii se adunau alergând din toate părțile. Se îmbrățișau. Gesticulau. Pe la geamuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu mai era al ei... Își apăsă pieptul cu mâinile, suflând tare, cu gura deschisă. Când i se mai potoli inima, intră izbită de liniștea nefirească și de aspectul înspăimântător al cârciumii pe care-l sesiză dintr-o dată. Se uită buimăcită prin încăperea devastată, la mese, la pereții goi, care-i frigeau ochii, și i se păru, cum stătea în ușă și se zări în oglinda spânzurată la intrare, cu fața aceea speriată și zbârcită, zdrobită de spaimă, cu buzele supte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
decât îngerul lui păzitor. Mark întrebă despre proiect, care, în relatarea lui Daniel, suna a născocire paranoică. Nu pricep. Zici că toată bătălia asta e doar pentru apă? — E lucrul pentru care merită cel mai mult să lupți. Ideea îl buimăci pe Mark. —Războaie pentru apă? —Războaie pentru apă aici, războaie pentru petrol peste Ocean. —Petrol? Ăsta nou de-acuma? Dar ce zici de răzbunare, frate? Siguranță? Conflicte religioase și de-alde de-astea? Convingerile aleargă după resurse. Stătură de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
total deosebite, ritmic... Știi ce-i asta? Un meci, la Wimbledon, între Dementieva și... ghici? Una dintre surorile Williams, riscam... Da, băi, cum de te-ai prins? Și-n toiul luptei, eu încercând, cu furie, să-ți disloc oasele, cumva buimăcit de voluptatea de a-ți desprinde de-a binelea crestele ilace, tu murmurându-mi: împinge, trage, împinge, trage... știi ce e asta? Nope, gâfâiam eu... Cineva care iese și intră, iese și intră... la librăria Eugéne Ionesco, băi! Așa scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
lume. Și, în felul ei, are dreptate. Războiul rece, după cum istoria recentă a dovedit-o, nu se câștigă prin șarje la baionetă, ci prin tenacitate, viclenie și, ca în șah, prin mutări aparent inofensive făcute azi, cu scopul de-a buimăci adversarul mâine. Un asemenea registru, recunosc, nu ne prea era la îndemână nouă, fraților Florian. Prinși în atâtea vârtejuri (eu, bunăoară, după parafarea tratatului de pace cu adulții de pe aleea Băiuț, descoperisem farmecul discret al băncuței de la scara A, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a întreținut cu președintele societății, totul într-o discreție ferită de curiozitatea neavenită a presei, pe urmă ni s-a dat de înțeles că sentimente binevoitoare îl cutreieră pe mai marele oștirii față de Versoix, cel puțin așa am priceput noi, buimăciți de această meșteșugită amestecare a vorbelor domniei sale, în așa fel permutate sintactic și morfologic, ca să înțelegem simultan cum vrem și ce vrem. Destul de bine că am demobilizat cu bună încredințare pe cei din CADA (un comitet pentru democratizarea armatei n.n.
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în plus pe lângă tranchilizantele și cafelele alternate aiurea... ba mai se iscase și patima de-a cumpăra... veioze... Numai că din basmul de groază respectivă, mărturisesc duios și înfrânt, nu poci să mă hazardez a dezerta... Intru în sevraj și buimăcesc un oraș întreg... Pe urmă, aici e aici, oprindu-mă pe trotuare diferite (le schimbam ca să verific dacă efectul e identic), „restul lumii“, trecătorii, superbele trecătoare (o-ho-ho!), mi se vădeau, scuzați-mi eufemismul, kafkiene... adică... toți... ei, ele... se transformaseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
În cea mai bună rochie a ei și cu un văl care să-i ascundă vînătăile. Ed Își ținu insigna la vedere - reușiseră să evite presa cu ajutorul ei. Însoțitorii au Împărțit oaspeții În două șiruri - Dream-a-Dreamland deschidea taraba. Inez era buimăcită. Răsuflarea ei Întretăiată Îi umfla vălul. Ed se uită În sus, În jos, la stînga și la dreapta - fiecare detaliu Îl ducea cu gîndul la tatăl lui. O promenadă măreață - Main Drag, SUA, 1920 -, cu fîntîni arteziene cu băuturi răcoritoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
practicarea avocaturii. Cei din biroul procuraturii descriu această demisie bruscă drept năucitor de atipică. Biroul Procurorului Districtual este stupefiat: Ellis Loew părea mulțumit, În plină formă fizică și sănătos. Robert Gallaudet, procuror penal principal, i-a declarat subsemnatului: „Ascultă, sînt buimăcit și să știi că asta nu mi se-ntîmplă așa de ușor. Care este motivul adevărat al lui Ellis? Nu știu. Întreabă-l pe el. Iar cînd Consiliul Municipal va numi un șef interimar, sper ca eu să fiu acela.“ După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
câteva secunde după ce apărea ceva în Vogue, Lisa purta o versiune ieftină a acelui lucru. Și cel mai important era că o făcea cu îndrăzneală. Mulți oameni poartă anumite haine pentru că știu că așa trebuie, chiar dacă unii dintre ei sunt buimăciți și rușinați. Lisa își purta hainele cu aplomb. Atunci, ca și acum, revista la care lucra era un rahat cu buget redus și îi era greu să-și găsească un apartament pe care să își permită să îl închirieze. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ca și dimineață, ca urmare a grijii lui Rogojin, care toată ziua se gândise la vizita ce urma să i-o facă Nastasiei Filippovna. El însuși reușise să se trezească aproape de tot, în schimb mai că nu era cu desăvârșire buimăcit de toate impresiile pe care i le oferise această zi diformă, care nu mai semăna cu nici una dintre cele trăite până atunci. Un singur gând îl însoțea permanent, intrat adânc în memoria și inima lui, în fiecare minut, în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]