190 matches
-
este, de asemenea, crescută în timpul stresului de efort sau psihologic, ca urmare a stimulării neuronilor coordonatori din hipotalamusul dorsomedian (Grossman, 1983). Prin intermediul și cu participarea acestora se produce activarea atât a reacțiilor baroreflexe prin zonele reflexogene și nucleul tractusului solitar bulbar, cât și a centrilor bulbo-pontini respiratori, activatori ai ventilației pulmonare. În prezent se admite existența unui „centru de comandă” a activării cardio-respiratorii din timpul reacțiilor vegetative, endocrine și comportamentale de efort fizic sau psihic (Dampney și colab., 2008). La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
virus gripal. LGB poate fi un efect advers al imunizării antigripale. Semnele și simptomele sunt reprezentate de astenie simetrică ce afectează întâi membrele inferioare și apoi urcă. La aceasta se asociază disestezii și hipoestezii. Odată cu afectarea nervilor cranieni, apar afectări bulbare (disfagie orofaringială) și tulburări respiratorii, care pot necesita în 30% asistență ventilatorie. La acestea se asociază pierderea propriocepției și areflexia. Manifestările vegetative pot amenința viața, prin hipo-hipertensiune, hipotensiune ortostatică, aritmii cardiace și respiratorii. Există 6 subtipuri de SGB: -Polineuropatia demielinizantă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Administrarea de anticonvulsivante nu este, de obicei, necesară. dar poate fi luată în considerație la pacienții cu crize multiple (Koutroumanidis și colab., 2002; Lada și colab., 2003; Panayiotopoulos, 1989). III.1.3.6. Afecțiuni oncologice Tumori de fosă posterioară Leziunile bulbare pot produce răspunsuri presionale deficitare la modificările posturale (hipotensiune ortostatică). Compresiunile pe rădăcinile nervilor spinali pot produce diverse manifestări vagale, combinate cu sindrom Horner, tulburări salivare, xerostomie, xeroftalmie etc. Leziunile fibrelor vasomotorii duc la distrofie simpatică reflexă Sindromul Lambert-Eaton Este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
motor nu îi permite controlul mișcărilor fine ale mâinii, la mașina de scris, fără niciun semn de tulburare de tip afazic 143. Totuși, componenta neurologică diferențiază evident dizartrie de dislalie. În funcție de localizare, dizartria poate fi de natură corticală, subcorticală, cerebeloasă, bulbară. Tratamentul dizartriei trebuie să țină cont atât de toate aceste cauze, cât și de manifestări, fiind necesară o echipa complexă de specialiști cu rolul predominant al logopedului, mai ales că, luptându-se singur cu problemele sale, de foarte multe ori
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Grefa se va aplica la locul necesar, folosind ca suturi cele patru fire de pe unghiuri. Mucoasa bucală permite grefoane vaste, excelente; prelevarea poate fi labială sau jugală; ea se poate utiliza pentru ambele pleoape; dacă se folosește pentru înlocuirea conjuctivei bulbare, ea are însă un aspect inestetic prin lipsa de transparență și culoarea roșiatică; pe fața posterioară a pleoapelor, ea nu este vizibilă direct, iar aspectul său nu diferă prea mult de aspectul conjuctivelor tarsale și ale fundurilor de sac. Se
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
din vecinătate, plasate prin alunecare, rotație, transpoziție. Cele prin alunecare sunt indicate în pierderile mici de substanță, dar nu pot fi utilizate când pierderea de substanță atinge jumătate din distanța care separă limbul de fundul de sac. La nivelul conjunctivei bulbare, dacă pierderea de substanță este puțin întinsă, se utilizează un lambou prin transpoziție; dacă este mare, este utilă o grefă din fundul de sac conjunctival de partea opusă. Firele se vor trece și prin țesutul episcleral, pentru a se evita
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
6. CRIZE COMITIALE JACKSONIENE: cu valoare localizatoare (între 1% și 50% dintre cazuri). I.2.7. TULBURĂRI DE TIP VEGETATIV I.2.7.1. Se întâlnesc: tahipnea, respirația de tip CHEYNE-STOCKES, respirația de tip stertoros (se datorează interesării centrului respirator bulbar). I.2.7.2. S-au constat și tulburări cardio-circulatorii: bradicardie, tahicardie, tahiaritmii (se datorează lezării sau excitării nucleilor vagali din vecinătatea planșeului ventriculului al IV-a) și de asemenea, creșteri sau scăderi ale tensiunii arteriale cu tendință la colaps
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cerebelului se prezintă mai frecvent ca mase chistice cu nodul mural care se contrastează net, conținutul chistului având intensitate diferită față de cea a LCR, la nivelul trunchiului cerebral apar ca tumori focale localizate preponderent la nivelul mezencefalului sau la nivel bulbar, cu aspect inomogen, uneori exofitice spre planșeul ventriculului IV (fig. 4.44). Supratentorial aspectul diferă în sensul că apar mai frecvent ca tumori solide, hipointense sau inomogene, hipocaptare sau captare inomogenă, astfel încât de cele mai multe ori diagnosticul prezumtiv de astrocitom pilocitic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
simptomatologia clinică în funcție de dimensiunile tumorii în faza otologică, faza otoneurologică, faza neurologică, faza de hipertensiune intracraniană (apare hidrocefalia) și în final faza de compresiune a trunchiului cerebral, suferință gravă a axului bulbopontin, când apar tulburări respiratorii și circulatorii de tip bulbar, decesul survenind prin fenomene de angajare a amigdalelor cerebeloase [7]. Tabelul 4.2 Frecvența simptomelor clinice la internare în experiența Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca Simptome Frecvență cefalee 76% hipoacuzie 65% tulburări de echilibru 65% neuropatie trigeminală 26,9% pareză facială
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
I: tumori intrinseci, difuze, hipodense pe CT, hipointense în T1-MRI, fără captare semnificativă a contrastului. Tip II: tumori intrinseci și focale, care pot fi solide ori chistice. Tip III: tumori exofitice, atât dorsale cât și laterale. Tip IV: tumori cervico- bulbare. Glioamele difuze de trunchi sunt cele mai frecvent întâlnite tumori ale trunchiului cerebral, reprezentând aproximativ 60-75% din toate neoplasmele acestuia. În general, au dimensiuni de peste 2 cm în momentul prezentării și sunt caracterizate prin infiltrarea difuză și balonizarea trunchiului. Pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
motoare elementare sau de unități comportamentale de care dispune un organism (Martin, 2005). În aceste condiții, acțiunile sunt determinate în mare măsură de structura corporală. Sistemul motor somatic este exprimat prin ansamblul neuronilor stabiliți la diferite niveluri ale nevraxului (spinal, bulbar, mezencefalic și cortical), având legături axonice care fac sinapsă pe motoneuronii din coarnele ventrale ale măduvei spinării, de la care pornește calea motoare finală. Acest sistem îndeplinește următoarele funcții: promotor al mișcărilor voluntare; adaptare a posturii corpului efectuată prin acomodarea tonusului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al bolii o constituie simptomele clinice caracteristice: atrofia musculaturii coapselor și a centurii pelvine, care se instalează înaintea vârstei de 1 an; urmează atrofiile musculaturii gambei și piciorului. Un alt element caracteristic îl constituie deficiența teritoriului muscular dependent de nucleii bulbari. Reflexele osteotendinoase sunt abolite, constituind, în contextul clinic de mai sus, un element clinic de ajutor. După Meilă și Milea (1988), evoluția bolii poate fi împărțită în cinci stadii: a) faza preparalitică, cu slăbiciune și hipotonie musculară; b) faza paralitică
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
grăsime; c) faza de adipozitate, recunoscută printr-o creștere masivă în greutate, cu grăsime multă în jumătatea inferioară (tipul Buddha); d) faza artrogripozică, cu dependență totală, datorită contracturilor multiple (stă nemișcat); e) faza finală, cu prinderea musculaturii dependente de nucleii bulbari. Se recomandă antibiotice în caz de infecții, gimnastică medicală, corecturi ortopedice și chirurgicale. Z ZGOMOT (< scr. glomot) - Amestec neomogen de sunete și frecvențe diferite, cu efecte fiziologice și psihice neplăcute. Pentru adulți, zgomotul este un flagel care trebuie combătut sau
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la variațiile presiunii și compoziției chimice a sângelui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la variațiile presiunii și compoziției chimice a sângelui circulant) ce
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
arteriale se face prin mecanisme nervoase și prin mecanisme umorale. Mecanismele nervoase sunt reflexe declanșate de impulsurile sosite de la zonele reflexogene endocardoaortice și sinocarotidiene (ce prezintă receptori sensibili la variațiile presiunii și ale compoziției chimice sangvine) la centrii nervoși specifici bulbari și pontini. Circulația sângelui în vene. Venele, în special cele mari, au pereți cu un conținut mare de fibre elastice, fapt datorită căruia au o mare capacitate de distensie (complianță). Din cauza complianței crescute, presiunea sângelui care circulă prin vene variază
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângele din capilarul venos sub o presiune parțială de 40 mm Hg. Reglarea ventilației se face prin mecanisme nervoase și umorale. Reglarea nervoasă este realizată de către sistemul nervos central, prin centrii respiratori. Există un centru inspirator și un centru expirator bulbar, dotați cu activitate ritmică, care funcționează corelat cu centrii pontini apenustic și pneumotaxic (echilibrează durata inspirului cu cea a expirului). Activitatea centrilor bulbo-pontini (centrii primari) este influențată de neuroni mezencefalici, diencefalici, limbici și corticali. Centrii bulbopontini sunt învecinați cu centrii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se face prin mecanisme nervoase reflexe. Acest proces începe cu contactul receprorilor de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni cu alimentele. Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al deglutiției, de unde pleacă impulsuri eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în trei faze care se suprapun parțial: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică începe înaintea ajungerii alimentelor în stomac și are la bază mecanisme nervoase necondiționatew și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi determină emiterea unor impulsuri ce ajung la centrul gastrosecretor bulbar, de unde pe cale vagală sunt stimulate glandele stomacale. Dat fiind faptul că centrul bulbar se află sub controlul hipotalamusului și cortexului, pot fi elaborate reflexe gastrosecretorii condiționate la diferiți excitanți care concid în timp cu actul alimentației. Faza gastrică este inițiată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]