502 matches
-
atât de diferită de propria sa creație, și comentează Précis de décomposition de Emil Cioran și A murit un sfânt de Vintilă Horia. Cronici literare și comentarii critice semnează, de asemenea, Faust Brădescu (Mircea Eliade, „Ifigenia”), Emil Turdeanu (La Littérature bulgare du XIV-ème siecle), Ștefan Baciu (Analiza cuvântului „dor”) și, mai ales, I.G. Dimitriu. Comentând, de pildă, Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu, I.G. Dimitriu este primul critic care relevă limitele cărții ce cunoștea în acest moment un mare succes: „Un
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
senator în mai multe legislaturi din partea PNL. A dispărut din viață în închisoarea de la Sighet (Giurescu, Amintiri, p. 473). • Născut în 1887 în satul Tomai (Tighina). A studiat Dreptul și a fost membru în Sfatul Țării din partea minorităților găgăuză și bulgară. După Unire a fost deputat în Parlamentul român, Subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor în guvernul Ion Gigurtu (4 iulie-4 septembrie 1940). După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice s-a refugiat în România, stabilindu-se la București. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pașa), în februarie 1822, el consemna următoarele: „În acest timp am avut deseori prilejul să-l văd în carantina de la Sculeni. Eu eram trimis de către generalii Sabaneev și Orlov pentru tratative cu Kuciuk Ahmet asupra incidentelor de frontieră [...], vorbea perfect bulgara și foarte bine limba românească și de aceea mie îmi era foarte ușor să conversez cu el în timpul tratativelor“16. Capacitățile intelectuale i-au permis în scurt timp să devină una din figurile centrale ale Basarabiei. În anul 1823 contele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora, sub semnătura Moh. Cara Ali. În foileton, Dimităr Petrof traduce din bulgară Strein de Fani Popova Mutafova. Alți colaboratori: C. Pavel, Eugen Cealâc, B. Jordan. D.B.
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
fantastică Un om mare de Mircea Eliade. În ambele numere sunt menționate cărțile recent publicate în străinătate de scriitorii români: Constantin Virgil Gheorghiu, La Vingt-cinquième heure, Mircea Eliade, Traité d’histoire des religions și Mädchen Maitreyi, Emil Turdeanu, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Mitache Pribeagu, Roumania: the Land between East and West, Alexandru Busuioceanu, Poemas patéticos. Il.C.
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
, Ognean (22.VII.1947, Ruse, Bulgaria), traducător și eseist. Este fiul Stefei Stambolieva și al lui Todor Stamboliev, funcționari. Face școala primară și Liceul de Arhitectură (absolvit în 1967) în Ruse și studiază bulgara și italiana la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Sofia (1969-1973). Frecventează apoi un lectorat de limba română la Sofia și cursurile de vară ținute la București, Brașov, Sinaia. A lucrat ca secretar literar-muzical la Opera de Stat din Ruse
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
incluse în colecții prestigioase ale editurilor bulgare. Prima culegere din literatura română propusă spre publicare în 1988 - lirică a poeților tineri, de la Nichita Stănescu până la Mircea Dinescu și Matei Vișniec - i-a fost oprită de cenzură. A prefațat transpuneri în bulgară din Panait Istrati, Mateiu I. Caragiale, Lucian Blaga, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Laurențiu Fulga, Grigore Vieru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Dinescu. A tradus peste patruzeci de piese pentru teatrele din Bulgaria, dramaturgii selectați fiind I. L. Caragiale, Mihail Sebastian, Teodor
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
1963, pp. 123-146. Spineto, N., „Le mythe”, în Encyclopédie des religions, sous la dir. de Fr. Lenoir et Y. Tardan-Masquelier ; conseiller scientifique, M. Meslin..., Paris, 1997, pp. 2163-2185. Stanca, D., Apocalypse inaccomplie, București, 1997. Stanev, E., L’Antéchrist, trad. du bulgare par B. Szpakowska, La-Tour-d’Aigues, 1992. Steinhausen, K.B., The Apocalypse Commentary of Tyconius : A History of its Reception and Influence, New York, Frankfort, 1987. Swain, J.W., „The Theory of Four Monarchies : Opposition History under the Roman Empire”, în Clasical Philology
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pentru eficientizarea lecturii si gândirii - este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învăța să înțeleagă in mod activ și pragmatic un anumit conținut. Cunoștințele anterioare ale elevilor se folosesc ca bază de plecare pentru lectura textului. Bulgarele de zăpadă. Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte ale unei probleme pentru focalizarea asupra celor esențiale. Etapele parcurse sunt: împărțirea in echipe de 7-8 persoane; enunțarea temei; notarea ideilor (fiecare membru notează ideea sa si o pune pe centrul
Metode active în învăţarea centrată pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
pe centrul mesei); ierarhizarea ideilor (fiecare membru ierarhizează toate ideile de la 1-8 și le reține pe primele două; se reunește tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare și se repetă algoritmul reținându-se doar ideile relevante) Spre deosebire de metoda cubului, utilizând bulgarele de zăpada elevii pot să reanalizeze ceea ce s-a produs si să rețină ce este relevant. Brainstorming-ul având semnificația de furtună în creier, efervescență, flux de idei, stare intensă de creativitate, asalt de idei, este una din cele mai
Metode active în învăţarea centrată pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
Ștefan cel Mare, la Universitatea bucureșteana, studiul fiind ulterior inclus în sumarul revistei „Cercetări literare” (1943). Se întoarce la Paris, își reia muncă de lector la Sorbona și termină, în 1945, École Pratique des Hautes Études, cu lucrarea La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion dans Leș Pays Roumains, publicată în 1947. Stabilit la Paris, din 1948 lucrează în calitate de cercetător la Centre Național de la Recherche Scientifique, până în 1977, când este pensionat. Ulterior va preda un timp limba și literatura
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
cum ar fi cele ce privesc miniatură bulgară și începuturile miniaturii românești, domeniu care l-a interesat, ca și broderia ori legarea cărților românești, sau prin studiile despre scrierile patriarhului Eftimie al Târnovei, Ț. pregătea prima mare sinteză, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion dans Leș Pays Roumains, unde încerca să definească, cercetând literatura bulgară, si caracteristicile literaturii române de expresie slavă. Faptele, interpretate obiectiv de un excelent cunoscător al raporturilor românilor cu slavii din sudul Dunării și
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
medievisticii noastre; ele demonstrează o continuitate remarcabilă și o înaltă ținută, nu numai de ordin intelectual, dar și patriotic. DAN SIMONESCU SCRIERI: Trois mémoires sur Michel le Brave (în colaborare cu Al. Ciorănescu și Charles Göllner), București, 1938; La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion dans Leș Pays Roumains, Paris, 1947; Ștefan cel Mare (12 aprilie 1457-2 iulie 1504), Paris, 1954; Le Livre roumain à travers leș siècles, Paris, 1959; Le Dit de l’empereur Nicéphore ÎI Phocas et
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
Opinii, literatură, artă”, fiind condusă de Ștefan Alexiu și H. A. Mărgineanu. Publicația își exprimă solidaritatea cu acțiunile revendicative ale profesorilor, consemnează dispariția eseistului și criticului literar Paul Zarifopol, face o trecere în revistă a aparițiilor editoriale recente, semnalează traducerea în bulgară a unor poezii de Mihai Eminescu. Versuri scrie F. Voican, proză semnează Ștefan Alexiu (un fragment din romanul Copiii pământului), iar Maria Gradin se ocupă de primii traducători români ai lui August von Kotzebue. M. Pp.
VEAC NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290472_a_291801]
-
naționalist, fapt cu efecte inerente În cele din urmă și În zona opțiunilor de securitate. Criza Bosniacă a indicat, de asemenea, cu o mare claritate divergența existentă Între politica balcanică a Austriei și aceea a României (filo-sârbă, În funcție anti bulgară). Divergența a devenit cronică În contextul crizei balcanice din 1912-1913, pe fondul unei isterizări fără precedent a opiniei publice urbane, și a adus furtuna În relațiile româno-austro ungare. În contextul războaielor balcanice, după o primă fază de expectativă confuză, Întreg
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
la 1620, servindu-se de izvoade slavonești. A folosit, pentru întocmirea cronografului său, versiunea slavă a cronicii lui Constantin Manasses (care fusese model de stil pentru cronicarii moldoveni Macarie, Eftimie și Azarie), o cronică slavonă sârbească (1355-1490) și o alta bulgară. M. a prelucrat toate aceste izvoare, le-a îmbinat și le-a dat o anumită unitate, introducând unele date și informații de istorie românească, folosind tradiția și câteva surse interne muntenești. Cronograful său este o istorie universală, prima de acest
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton Pann și pe B.P. Mumuleanu. Românizându-și numele, semna și Pedestrășescu. P. a scris versuri în limba greacă, în bulgară (e menționat de istoriografia literară bulgară în legătură cu începuturile poeziei culte), în română și acrostihuri bilingve greco-române. Poeziile în românește sunt, în cea mai mare parte, ocazionale. Câteva au fost notate, la moartea lui Dinicu Golescu, pe o pagină a cărții
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
multe personaje reale și imaginare. În tradiția populară „novaci” sunt numiți la români și primii locuitori, „uriașii”, de la care ar fi rămas nume de munți și toponimul Brazda lui Novac. Tematica ciclului novăcesc în folclorul românesc este deosebită de cea bulgară, sârbă sau croată. Faptele se desfășoară în cadrul familiei patriarhale, bătrânul Novac este personajul cel mai autoritar din familie, fiind caracterizat prin vitejie, prudență și înțelepciune. Eroul principal al ciclului românesc despre Novăcești este însă Gruia, fiul lui Novac, în jurul căruia
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Grecu, Și totuși „Învățăturile lui Neagoe Voevod”, CL, 1944, 4; Vasile Grecu, Autenticitatea „Învățăturilor lui Neagoe Basarab”, CL, 1944, 7; Panaitescu, Contribuții, 154-273; Emil Turdeanu, Opera patriarhului Eftimie al Târnovei (1375-1393) în literatura slavo-română, București, 1946; Emil Turdeanu, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947; Ciobanu, Ist. lit. (1947), 62-80; Petre Ș. Năsturel, „Învățăturile lui Neagoe Basarab” în lumina pisaniilor de pe biserica mănăstirii de la Argeș, MO, 1960, 1-2; Lăudat, Ist. lit., I, 48-55
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
politic al femeilor și, ceea ce constituia una din principalele caracteristici ale Federației Democrate a Femeilor din România, afiliată la Federația Internațională, legături strânse cu organizațiile corespunzătoare de peste hotare. În această privință schimbul de documente cu femeile sovietice, iugoslave, cehe, poloneze, bulgare ne-a fost mult folositor. și cum de la suflet la suflet se face mai ușor apropierea și cunoașterea, iar condiția principală a reușitei luptei pentru pace pe care o duc femeile de pretutindeni stă în unirea lor peste oceane și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în Italia, în Franța lui Rabelais, în Anglia lui Shakespeare) a fost dintotdeauna un simbol al civilizației, al înălțării spirituale; prin urmare, l-a cultivat, tentându-l apropierea de acesta, identificarea cu acesta. Cazurile reprezentanților culturii grecești, ruse, române, sârbe, bulgare, maghiare, poloneze, croate, slovace sunt cât se poate de elocvente și vom avea ocazia să vedem acest lucru atunci când vom înfățișa instituțiile, societățile, cărțile ori ideile pe care le-au vehiculat, demonstrând vitalitatea comunităților umane mai puțin favorizate de propriile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
căreia îi va datora ieșirea din „starea de minorat”. Cum altfel ne-am putea explica apariția unor opere literare, istorice, filosofice, cum altfel ne-am putea explica geneza Școlii Ardelene ori afirmarea unor individualități ale culturii române, maghiare, germane, slovace, bulgare, sârbe, dacă nu prin această depășire a cadrului bisericesc propriu-zis? Primii pași se fac în și prin această instituție, prin școlile și bibliotecile ei, prin oamenii ce o reprezintă, preoți și profesori. Tocmai ei sunt aceia care, prin emancipare, vor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
între culturile sud-est și est-europene (într-o comunicare ce conta pe tezele „universaliste” ale unei ortodoxii supranaționale) și ajungând la încheierea că aceste legături au reușit să construiască o „cultură comunitară” (la baza căreia se află în bună măsură cea bulgară), prin intermediul căreia slavii au comunicat cu Bizanțul, Lihaciov (neinformat în privința vechii literaturi românești) socotea că influența Bulgariei asupra celorlalte țări slave a fost reprezentată doar de acea parte a culturii ei care fusese supusă bizantinizării: „Nu avem știință ca asupra
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
cultura bulgară a exercitat o influență și s-a «transplantat» în Rusia doar în acea parte a ei care reprezintă «cultura creștină intermediară».” Cu alte cuvinte, D. S. Lihaciov (precum altădată Demostene Russo) valida integral literaturile slave de sud, pe cea bulgară în special, doar în acea secțiune a lor ce poate primi calificativul de „redacție a literaturii bizantine”, parte utilă ca vehicul pentru valorile spirituale grecești traduse. Semnificativ este exemplul selectat de Dan Zamfirescu din cuprinsul literaturii noastre (care în destule
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
ultima parte a veacului al XIII-lea și pe toată desfășurarea celui de-al XIV-lea, condițiile care au dirijat mișcările de idei și concretizările lor în sfera „culturalului” și a „literarului”. În literaturile slave din sudul Dunării, în cea bulgară în particular, secolul al XIV-lea impunea câteva tendințe ce vor avea urmări în modelarea sistemului „genurilor” literare practicate de scriitorii Prerenașterii răsăritene. Sunt destule indiciile care spun că, îndemnați de spiritul laborios al isihaștilor și grupați în centrele culturale
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]