370 matches
-
gura plină că starea națiunii este bună! Cronica latină II Din confuzie, recunosc, m-am adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e romani, mâncate-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se spune Cezar! — Iulică Cezar au recunoscut ei da! Împăratul!... Împăratu Romanilor, ce nu cunoaștem noi restaurantu din Sibiu?!... Mda, le-am explicat, voi sunteți cu „schimbăm dolari”, În vreme ce ăia băteau moneta... Mo ne-ta!... Sistemul monetar
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Codruț e țigan din șatră. Deși a învățat carte și a ajuns medic la Salvare, încă se izbește de prejudecățile românilor, pentru că țiganii poartă eticheta neîncrederii. Cu toate acestea, Codruț este mândru de originea sa. Tatăl lui, Aurică Fieraru este bulibașa Șatrei și nu știe carte, dar are școala vieții, “aia mare”. Este un tradiționalist și nu ar concepe niciodată ca fiul lui să ia de nevastă o româncă. Nici mama lui Codruț, Spania nu este încântată de idee, dar îl
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
servietă se aflau doar pietre, iar Duma îl obligă pe Peter să sară în mare, deși acesta din urmă nu știa să înoate. Morgan este salvat de la moarte de un țigan lăutar pe nume Elvis Celentano (Jean Constantin), poreclit de bulibașă „Limbă 2” după tatăl său care murise în închisoare ca deținut politic. Întors la hotelul din București, Morgan este răpit de oamenii lui Duma și torturat pentru a spune unde sunt ascunse bijuteriile. Se dezvăluie cu această ocazie că Morgan
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
fost conducătorul mișcării politice a romilor, fiind persoana de legătură a etnicilor rromi cu autoritățile de stat. Potrivit evidențelor Securității, el a deținut funcția de responsabil al UTC pentru tineretul rrom din județul Dolj (1949-1955). În anul 1955 a devenit bulibașă al rromilor corturari-căldărari din județul Dolj, fiind în paralel și activist al CC al UTC (1955-1960), apoi instructor pentru fostele regiuni Craiova și Pitești. În anul 1962 s-a mutat din orașul Târgu Cărbunești (județul Gorj) în municipiul Sibiu. El
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
integrați în această diversitate culturală. A fost liber profesionist (pâna în 1967), lăcătuș-mecanic la Cooperativa Tehnică Nouă Sibiu (până in 1971), muncitor la cooperativa orășenească și apoi șef de echipă la Constructorul (1979-1981) . În anul 1971 a fost ales ca bulibașă al tuturor rromilor nomazi din România, functie nerecunoscută de autorități. În această calitate, el a participat la primul Congres Mondial al Rromilor, care a fost organizat de International Gypsy Committee și avut loc în perioada 6-8 aprilie 1971 la Londra
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
sedentară, să-și trimită copiii la școală, să se încadreze în muncă. A contribuit prin eforturile sale la reducerea substanțială a nomadismului în rândurile rromilor. Până în decembrie 1989, Ioan Cioabă era recunoscut de aproape toți țiganii ca fiind singurul conducător (bulibașă) al etniei țiganilor. În anul 1989, o așa-numită Societate internațională de studii pentru rromologie i-a conferit un titlu onorific de „doctor în rromologie” , titlu fără valoare academică. Conform unor documente din arhiva CNSAS, începând din anul 1980, Ioan
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
un titlu onorific de „doctor în rromologie” , titlu fără valoare academică. Conform unor documente din arhiva CNSAS, începând din anul 1980, Ioan Cioabă a colaborat cu Securitatea, alcătuind rapoarte despre fiecare deplasare la congresele internaționale ale minorităților . În anul 1986, bulibașa Ion Cioabă a fost arestat pentru furt și maltratat pentru a spune Securității unde sunt ascunse „salbele de aur ale țiganilor”. Va fi eliberat apoi, după spusele sale, la presiunea unor cercuri din Occident. Fiul său, Florin Cioabă, a relatat
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
furt și maltratat pentru a spune Securității unde sunt ascunse „salbele de aur ale țiganilor”. Va fi eliberat apoi, după spusele sale, la presiunea unor cercuri din Occident. Fiul său, Florin Cioabă, a relatat în anul 2007 că tatăl său, bulibașa, a fost eliberat numai după ce familia sa a dăruit securiștilor un kilogram de aur în monede . Din data de 5 ianuarie 1990, Frontul Salvării Naționale (transformat ulterior în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională) a inclus în Parlamentul României trei parlamentari
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
elaborată mai târziu a permis restituirea aurului confiscat de la rromi de către Banca Națională a României. Începând din anul 1990, Ioan Cioabă a făcut parte din Organizația Mondială a Rromilor. În anul 1992, el a devenit președinte al Uniunii Generale a Rromilor din România. Bulibașa Ioan Cioabă s-a autoproclamat la 5 mai 1992 ca "rege internațional al rromilor", fiind încoronat la data de 8 septembrie 1992, la Mănăstirea Bistrița (jud. Vâlcea), în prezența a peste 10.000 de romi. La "încoronare", el a primit
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
400 lei.[ 2] După Revoluție, veteranii de război au întemeiat un comitet ad-hoc, care să desfășoare activitățile gospodărești ale bunei întrețineri ale acestui monument. Membrii fondatori erau Alexandru Vasile, Filipescu Nicolae, Alexandru Loven, Moldoveanu Tudor, Comnea Marin, Comnea Ion, Radu Bulibașa. În principal osteneala acestor enoriași a constat în lucrări de împrejmuire si de conservare a edificiului. În anul 2013, la inițiativa preotului paroh și prin osârdia singurului nepot al veteranului Alexandru Vasile, s-au realizat importante lucrari de refacere si
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
este un basm modern despre trei frați, un gunoier (Mugur Mihăescu), un hingher (Radu Pietreanu) și o telenovelistă (Mirela Stoian), veniți în București pentru a-și face un rost în viață. Fratele mai mic, Bizo, se îndrăgostește de fiica unui bulibașa și trebuie să treacă prin trei probe dificile pentru a demonstra că este demn să intre într-o familie „nobilă”. Cu șapte ani în urmă, Cornel Lepădatu (Radu Pietreanu) se mutase în București, unde lucra „pentru guvern” - la serviciul de
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
se disputa meciul Dinamo-Rapid; în cursul unei vizite prezidențiale se smulge un smoc din ciuful primului bărbat al țării, iar un milion de euroi sunt furați dintr-o bancă. Cine-ar suspectă de toate aceste fărădelegi un gunoier pus de bulibașa din Ferentari să-și dovedească virtuțile care l-ar face demn de fiica sa? După succesul comercial cu «Garcea și oltenii» trustul Media Pro readuce în actualitatea cinematografică formația „Vacanță mare”, dar într-un context estetic complet diferit de cea
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
cunoscut conducător al țiganilor, care s-a autoproclamat în anul 1997 ca „rege internațional al țiganilor”. Florin Tănase Cioabă s-a născut la data de 17 noiembrie 1954 în orașul Târgu Cărbunești, județul Gorj, fiind fiul lui Ion Cioabă (1935-1997), bulibașă al țiganilor din România, care s-a autoproclamat în anul 1992 ca "rege internațional al țiganilor". S-a mutat împreună cu tatăl său în orașul Sibiu în anul 1963 și s-a căsătorit conform tradițiilor țigănești la vârsta de 14 ani
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]
-
autoproclamat în anul 1997 ca „rege internațional al țiganilor”. Iulian Rădulescu (n. 1938) este un conducător al romilor, care s-a autoproclamat în anul 1993 ca "Împărat al rromilor de pretutindeni". În comunitățile locale, romii sunt conduși de câte un bulibașă. Unele izvoare istorice și legende arată prezența triburilor nomade, indiene, ale mezilor începând cu cucerirea Mediei de perși. În anul 550 î.Hr., unul dintre descendenții regelui Achaemenes, Cyrus, învinge pe ultimul rege al mezilor, Astyages, și fondează Imperiul Medo-Persan. În
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
pe tine, ma doare'n... Ghiță - Nu, nu SOV- Bă, mă doare în p.... Acum discutăm doar între noi. Deci pe chestii de forță și de țigani... Am .. deci, ascultă-mă cu atenție ca să știi și tu. Toată rețeaua de bulibași lucra pentru mine. Toată. Pe timpul certificatelor de proprietate... Riscau 25 de ani sau glonțul. Furau din fabrici, macarale alea, alea și duceau la italieni. Adică tu nu știi despre mine nimic decât din legende făcute de proști. Ca tine, la
ÎNREGISTRARE AUDIO - Sebastian Ghiţă, managerul Realitatea TV, face publică convorbirea cu Sorin Ovidiu Vîntu () [Corola-journal/Journalistic/48705_a_50030]
-
că acum nu mai sânt boieri să stea cu burta în sus și haitii să-i pună lui pe masă să mănânce... Noroc, dom' șef, și fără șefi nu se poate, până și țiganii-ăia corturari sau slătari au un bulibașă al lor..." Și ciocni cu paharul meu, căci nu-l ridicai, dar ciocni prea tare și mi-l vărsă pe pantaloni. Vrui să mă retrag, dar în aceeași clipă țiganul mă apucă de gît: Pupa-ți-ași creierul-ăla cu facultate, dom
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu mîner lung de baga", de ultimii sacagii, "cu lumînărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigînd: "Apă de pomană, apă!"", precum și de ultimii spoitori, "în șalvari arnăuțești, tăbărîți cu tot tribul în cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lîngă ziduri, unde femeile lor, cu fustele învoalate prinse în șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcîie ca în cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor". Sortite
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de Însuși bulibașa unei șatre de țigani nomazi și dăruit unor strămoși de-ai mei În chip de mulțumire că, În mărinimia lor, Îngăduiseră Înălțarea cortului și așezarea taberei În larga curte ce și azi există - a fost făcut țăndări de roțile cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trage concluzia că, între timp, avusese loc o reformă în domeniul justiției, judecătorii nu mai erau pârcălabii, ci boieri judecători de ținut. Ioan Neculce afirmă că „judecățile" se făceau de boierii cei mari de la ținuturi (Letop., Tom. 2, fila 459). Bulibașa de Huși. În Descrierea Moldovei (f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau 5 bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de ținut. Ioan Neculce afirmă că „judecățile" se făceau de boierii cei mari de la ținuturi (Letop., Tom. 2, fila 459). Bulibașa de Huși. În Descrierea Moldovei (f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau 5 bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
afirmă că „judecățile" se făceau de boierii cei mari de la ținuturi (Letop., Tom. 2, fila 459). Bulibașa de Huși. În Descrierea Moldovei (f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau 5 bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau 5 bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică din anul 1694; „Dimia Bașbulubașii" se pomenește într-un zapis de vornic de la Dolhești. Turcagi-baș-aga, Baș-ceauș-aga, Ciohodar-aga
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau „câte 4 sau 5 bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică din anul 1694; „Dimia Bașbulubașii" se pomenește într-un zapis de vornic de la Dolhești. Turcagi-baș-aga, Baș-ceauș-aga, Ciohodar-aga erau funcționari turci trăitori în țară și care aveau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică din anul 1694; „Dimia Bașbulubașii" se pomenește într-un zapis de vornic de la Dolhești. Turcagi-baș-aga, Baș-ceauș-aga, Ciohodar-aga erau funcționari turci trăitori în țară și care aveau în sarcina lor judecarea pricinilor turcilor care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în interiorul societății, grupuri închise, cu lideri proprii ce vor decide ce este rău și ce este bine. Comunități de acest tip pot fi regăsite în literatura dedicată sudului Italiei (Banfield, 1958; Putnam, 1993), precum și în exemple privind instituția paralelă a bulibașei, în societatea românească (Șerban, 1999). Într-o astfel de societate sau comunitate, în care indivizii nu au încredere în instituții și dezvoltă reguli proprii fiecărui grup de apartenență primară, paralele cu cele declarate formal, cooperarea între grupuri va fi extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]