193 matches
-
la speculă. Era o femeie care urla că ea nu pleacă acasă fincă a venit tomnai de la țară șio omoară bărbasu dacă se-ntoarce fără carte. Mie când eram acolo mi sa făcut frică băi. Că credeam co să dea buluc pă mine toți fanii ăia fanatici. Noroc că venise și ponpierii și a dat drumu la tulumbele alea cu apă de ia ținut mai încolo. Era unu care sa crezut mare dăștept. Cică era critic de literar sau ceva așa
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
a tăcut chitic. La prima donă, am făcut o parțială elegantă de trei pici, explicând mai apoi că asta e diferența între un maestru al acestui joc și o mazetă. Primul știe întotdeauna unde să se oprească, în timp ce ageamiii dau buluc spre manșă, căzând cel puțin o dată. La a doua, grație unui atac "prietenesc" făcut cadou de Cătălin, am realizat din nimic patru cupe. "Pe lângă că am atacat eu prost, ați mai avut și noroc", a comentat moldoveanul. "Noroc?!", m-am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a plăcut? - E o uriașă mahala tropicală... Dar eu am fost mai mult prin Porto Rico. Hardughii de localuri cu jocuri de noroc, o imensă lagună puturoasă, Întunecoasă și vâscoasă... puzderii de băștinași cu mutre prospere. Și europeni care vin buluc cu avioane charter. Și care se Întorc acasă cu senzația că americanii au dat totul peste cap și că Fidel Castro merită sprijinul capetelor inteligente și independente din Scandinavia sau Olanda. Dar, până la urmă, Rosamund a avut ultimul cuvânt. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
s-a spart în țăndări, când în calea mea a apărut un grup de vreo 12 țigani, care mai de care cu o figură ce se dorea mai amenințătoare, cu mustăți până în bărbie, vorbind tare și fără griji. Au venit buluc spre mine, ocupând toată lățimea trotuarului, fără să dea vreun semn că ar dori să- mi facă loc, să trec și eu. M-am dat de pe trotuar, chiar pe partea carosabilă, ca să-i las să treacă. Au trecut fără să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
scurtă vreme după avalanșa de pupături, omul a avut un atac de epilepsie și a început să se rostogolească pe jos, făcând spume și sfâșiindu-și pielea feței cu unghiile. Atunci le-am spus servitorilor și țăranilor care se strânseseră buluc în spatele nostru: - Uitați-vă la un biet nebun care spune numai tâmpenii. Ar putea să-i atace și pe fiii voștri și să vă molesteze femeile. La început șovăitori, s-au uitat unul la altul și au început să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
am întors. Pe neașteptate, am simțit un nod în gât și am avut impresia că leșin. Ceea ce probabil că s-ar fi întâmplat dacă soldații noștri nu m-ar fi trezit, strigând de mama focului către mulțimea care se strânsese buluc: - Faceți loc solilor lui Faroald, comandantul acestor pământuri. Concordia, în vremea despre care povestesc, era un oraș și nu prea. Zidurile de întărire erau roase și sparte, pline de găuri în care creșteau arbuști și iarbă. Nimeni nu se-ngrijise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un zâmbet că era sănătos și nevătămat. Soției sale, Nene, Îi aruncă o singură privire și intră pe poarta templului, fără a-i vorbi. Dar, din acel moment, bărbatul fu Însoțit de silueta modestei sale soții. Pajii care-i urmau buluc și membrii familiei fie se duseră să se odihnească, după cum Îi instruise Nene, fie se mulțumiră să-l salute de pe verandă, fiecare dispărând, apoi, În camera sa. În templul principal, cu plafon Înalt, o lampă pâlpâia pe un suport jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
dincolo de mlaștină, în laturea drumului pe care se afla intrată oastea. Acest atac de spaimă, călăuzit de oameni dibaci și cunoscători ai locului, a făptuit tocmai ceea ce trebuia să se întâmple. La strigătele de război, beii au răspuns numaidecât înturnând bulucurile într-o lature, năpădând peste mlaștină. A sunat poruncă să se spargă lunca. Văzându-se astfel dușmanul căutat, urma neapărat ca fruntea și coada să se răsfrângă în această direcție, ca să împresoare, să covârșească și să stropească. Dar o mișcare
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
sala de la Fundația Carol și inițiaseră un ciclu de conferințe, sub genericul Explicația timpului nostru. Prelegerile erau foarte interesante, se puneau față în față, pro și contra, poziții diferite și lumea a prins de veste și a început să vină buluc, sala era neîncăpătoare. Cum se plătea intrare, cei doi și-au achitat datoria, ba chiar le mai și rămînea ceva. Conferențiau Eliade, Vulcănescu, Noica, Sebastian, Cioculescu, Polihroniade, Ion Cantacuzino, Belu Zilber, Ion Călugăru, bineînțeles Comarnescu și încă alții, pe subiecte
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
negru, roșu și alb), prin ochii unui regizor atent la detalii și insistent peste poate în privința incompatibilităț ilor. „Pretutindeni unde e o casă, unde-s mame și tați și bunici, și copii și animale domestice cu toți și cu toate buluc, acolo totdeauna-i și frică. Eu simt uneori frica. Simt frica de frică. Asta nu-i frica însăși”, spune naratoarea. E o formulă în care fobiile și moartea familiei generice se înșurubează în teamă. Și ea nu poate fi explicată
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
invitată, Polonia, nici noile apariții editoriale românești nu au reușit să umple, ca alte dăți, pavilioanele de la Romexpo. Ceea ce nu înseamnă, totuși, că târgul a fost pustiu. Vedetele au luat, ca totdeauna, caimacul. Vorbea Horia-Roman Patapievici la Humanitas? Era lume buluc. Își lansa Emil Brumaru antologia de poezie la Nemira? Fanii stăteau cuminți la coadă să ia autografe. La Danuta Walesa a fost sala plină, era probabil invitatul de care auzise toată lumea. Scriitorii polonezi care nu au norocul să poarte un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
prin peretele de sticlă al terasei și aș porni prin văzduh: merg prin văzduh, iată, ca pe un caldarâm adevărat, înaintez glorios, dar, în același timp, mă prăbușesc și mă fac zob de cimentul real din fața blocului, lumea se strânge buluc, mă privește curioasă, o dâră de sânge mi se scurge încet din tâmplă, însă eu nu-mi dau seama că am căzut și continui să pășesc prin văzduh, glorios, ajung pe acoperișul Halei Obor, mă opresc, îmi trag sufletul, apoi
Dumnezeul poeților (un poem epic și autobiografic) by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/3805_a_5130]
-
Luna primise un halo sau chiar două, care o făceau și mai teribil inumană. Întunericul era deplin, electricitatea fiind prompt întreruptă, ca și alimentația cu gaze (acesta a fost un mare bine, veți vedea îndată de ce). Toți locuitorii cartierului ieșiseră buluc în stradă cu ce bruma aveau pe ei, îngroziți, plângându-se, strigând, gesticulând, vociferând, gemând, chemându-se unii pe alții, încercând să înțeleagă la ce au fost supuși și ce va urma. Cea mai bună comparație rămâne aceea a mușuroiului
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
galop și pe-ndelete. Năvălesc peste Ticfani, Rotofei ca o gutuie, Dar, fiind că-s diafani, De cucui, pericol nu e. Cad pe limbă și pe șal, Parcă-s puși pe năsărâmbe; Cad în pragu-mi pastoral Și pe gardurile strâmbe. Cad buluc, sau mai înceți, Stăruind să îmi arate Doară ei că îs poeți: , , D' ăia clasici, măi fârtate!'' Cad în jos; au și humor, Că admit să mă amastic Oblu în fiesta lor, Cu limbaju-mi pleonastic. ........................................................ Iarnă-i! Și mă-ntreb
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
onoarea Papei. Perfect, zic doamnei de la Uniune, amin cu o zi. Da, zice doamna, dar a doua zi, tot la 17, e fixată deja, la "Simeza", expoziția de pictură... a actorului Sileanu... toată floarea cea vestită a cetății lui Bucur buluc la Sileanu. Perfect, decid, o deschid pe a mea la ora 18. Zis și făcut. Va dati seama între ce nicovala și ciocan s-a aflat propriu-mi vernisaj! Ies din galerie pe trotuar. Tot Bucureștiul îl așteaptă pe Sfîntul
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
îmbrățișată cu entuziasm, dar nu tot astfel se întâmplă cu moartea. Ea rămâne în continuare nepopulară, reforma întârzie. Discursul despre cea mai importantă trăsătură a omului are încă straturi groase de tabu. În era carrefour-ului, linearitatea destinului pare abolită. În bulucul de libertăți zgomotoase și de obiecte colorate care îmbie din toate părțile, moartea nu poate fi decât urmarea vreunui complot dușmănos. Omul e surprins de moarte, fiindcă știința morții (sintagmă din laboratorul eminescian pe care am împrumutat-o ca titlu
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
se facă după un drum de două/ sute de zile... Nu de 40, nu de jumătate de an,/ fără pomană? Fix// două sute: aici, unde e răstignită/ firea cea veche, ticăloșiți cum sîntem cu toții, vicioși./ Ticăloșiți din lipsă de lucru, strînși/ buluc în fața unei cariere de nisip, «îndeplinind/ închinăciunea/ față de Învățător», ca la cîrciumă: evoluînd pe baza unui/ moștenit «program/ chimic». Aici, unde se exercită o presiune dinlăuntru asupra/ ochilor, ochii fiind împinși înainte. La// o ceremonie/ zadarnică. «Nelucrători ai/ păcatului»: comentînd
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
se exercită o presiune dinlăuntru asupra/ ochilor, ochii fiind împinși înainte. La// o ceremonie/ zadarnică. «Nelucrători ai/ păcatului»: comentînd că, în urma lor, în ruinele orașelor/ filistene, arheologii vor/ găsi un și mai mare număr de căni de bere, căni strînse/ buluc, avînd/ ciocuri cu filtre pentru/ reținerea/ rămășițelor de orz ce pluteau în berea proaspăt preparată...” (Cei ce poartă trup). Psihanaliza e luată peste picior, frica apare anihilată de licențiozitate: „La cules, în subconștientul/ colectiv, în galerii, la intrare cu/ doi
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
mama în suflet căci mama rămăsese la Montreal. La lumina abajurului îmi scoteam rând pe rând, din cufărul fără fund, cărțile, câteva rochii matlasate, câteva rochii de puplin, câteva rochii de voal și pantofii cu care dansam step. Venise lume buluc să ne vadă. Veniseră și prietenele mele de joacă, surorile mele. Puștoaicele cântau “Când rândunele trec în zbor și lumea toată e a noastră/ Cele mai frumoase flori cresc aici, în țara noastră...” - Tăceți din gură, nu mai grăiți treanca-fleanca
Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
maestrul Leahu în fosă? De două ori. În «Moartea unui comis voiajor», grozav spectacol: cu Leahu, Cosma Vasile, Marina Barta. Pe fosă, doar o pânză și la sfârșit face maestrul o piruetă largă, să nu-l uite publicul, și cade buluc în fosă. În două secunde s-a ridicat și s-a întors la aplauze, că-i plăceau. Iar la Oradea, la Casa de Cultură, nici pânză nu era pe fosă: a căzut maestrul Leahu ca din pod, și-a rupt
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
vreodată. „Cucoarăle cu buciunele buciuma, Lebedele cîntul cel de pre urmă a morții cìnta, Păunii, de răutatea ce videa, în gura mare și cu jele să văieta. Șoimii ca hatmanii, Uleii ca sărdarii, Coruii ca căpitanii pe dinaintea gloatelor și a bulucurilor să primbla, Pupădza ca ceaușii la alaiu îi aședza, Căile din fluiere șuiera, Brehnăcile înalt pentru paza străjilor să înălța. [...] Mînie ca aceasta vărsară, vrăjmășie ca aceasta arătară, gătire ca aceasta făcură, tunară, detunară, trăsniră, plesniră, răcniră, piuiră și din
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
o dată cu el. întors fără ispravă de la o vînătoare de urși, un anume Iorgu Păun vede din mersul mașinii un țigan cu un urs în lanț. îl cumpără, îl împușcă și îl așază în spatele automobilului. Ajuns în oraș, lumea se strînge buluc la vederea matahalei, iar boierul dă lămuriri curioșilor, pînă în clipa cînd un țigan aflat în trecere recunoaște în animalul împușcat pe "Martin a lui Trifu din Gogoșari": "uite urechea dreaptă e crestată în trei... ș...ț Uite și nara
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]
-
uriașul nu mai este și, în locul însuflețirii din ziua precedentă, rămâne dezamăgirea și regretul de a nu fi gustat miracolul miracolului: „nimeni n-a mai fost în stare să spună cum s-au trezit cu toții în stradă și au pornit buluc înspre remiza de pompieri să vadă acum de-adevăratelea miracolul miracolului, adică inexistența a ceea ce existase până atunci și, deși toți simțeau că s-a întâmplat ceva cu uriașul, o nădejde a omului fără noroc se lipi de buzunarele fiecăruia
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
Buluc mare duminica aceasta la mănăstirea Curtea de Argeș, unde 3.000 de oameni s-au călcat în picioare ca să atingă racla cu moaștele Sfintei Filofteia. Convinși că sfânta îi va ajuta să treacă peste necazuri, oamenii nu s-au dat în lături
Îmbulzeală din credinţă: 3.000 de oameni s-au călcat în picioare la mănăstirea Curtea de Argeş () [Corola-journal/Journalistic/25478_a_26803]
-
NIKOLAEV (1895 1968) * * * Pentru rușii noștri - rosini sau rosieni - printre gropi de gunoi și propriile lor rămășițe lumea s-a dovedit a fi ne-ncăpătoare, și-n nimic și în nimicuri dânșii s-au grăbit a se-nghesui dintr-o dată, buluc, gloată. Pe panta tranșeelor deja goale trandafirii sterpi se clatină precum capul pe umeri, în șoaptă îngânând privighetorile, căscatul gropii în cântec transformându-l: voi, voi ați murit, și noi am vrea să vă urmăm, o, Doamne, cine fi-va
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]