257 matches
-
conținea; la Moroieni, era folosită-n bătăile colective de la cârciumă). Mai dispăruseră din dulap căciula „cu bună-dimineța“ (n-am știut niciodată de unde îi vine numele; Ceaușescu avea una, la fel Brejnev și Iliescu) și basca universală (plată, cu moț sau bumb; toată lumea purta, de la pionieri la uvrieri, parcă le crescuse o țâță-n vârful capului). Fuseseră anulate „sugativa“ (cine mai folosește astăzi stilouri?), conspectele (vă mai amintiți de școala generală?), tabinetul (un joc de cărți pe care îl câștiga bunica Aneta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o mai poate egala). Dacă scormoneai prin amintiri, dădeai de sticlele de „Cico“ și „Fru-Cola“ strânse pe balcon, auzeai răcnetele blocurilor la meciurile de fotbal Steaua-Dinamo (era obligatoriu să ții cu una din echipe), puneai pe cap fesul roz cu bumb alb sau încălțai ghetuțele de lac, proaspăt lustruite cu o cârpă de praf. Din cartier mai răsăreau grădinile de zarzavaturi din dreapta și stânga scării, defilările pe alei, conduse de tovarășul Fernolendo (de 23 august și 30 decembrie, își înfigea tricolorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
degetul, adică să dau toate diferențele la Seminarul Teologic și să plec la Facultatea de la Sibiu, să mă fac preot. Acest om înțelept, arhimandritul Melchisedec, cu barba sa brumărie și lungă până la brâu, cu ochii mici și vioi ca doi bumbi de cicoare, strălucind sub coama sprâncenelor sale mari și stufoase, m-a surprins într-o noapte scriind și-am avut cu el o mai lungă convorbire. Și lui îi datorez și vizita aceasta la Maestru. Ni se aduce o tavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
într-o piață de pește din Neapole (iar napolitanii nu sunt oameni care să renunțe ușor la legăturile de rudenieă - această piață de pește unde midiile erau așezate în buchete cu panglici colorate și felii de lămâie, cu caracatițe cu bumbi ce putrezeau și se scofâlceau pe trupul lor gelatinos, pești de culoarea oțelului sângerând și alții cu niște solzi ca niște monede - și am văzut un cerșetor bătrân cu ochii închiși șezând între cochiliile goale și care-și scrisese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
tapisate cu mătase, în dungi orizontale, negru și ciclamen, cu spătarele în curbe de liră; iar la mijlocul tăbliei, de grosimea unui braț bărbătesc, a mesei, trona o bombonieră cochetă bleu-ciel, din porțelan de Sèvres, cu capacul supraînălțat protector într-un bumb, pe rotunjimea căruia era pictată în email, o acvilă de munte, cu ambele aripi desfășurate. Lingușitorule... Pe latura din dreapta, o sofa, acoperită cu același gen de tapiserie mătăsoasă și privegheată de o oglindă unicat, înaltă, pălită, absolut venerabilă și încadrată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
jucăuș, picioarele celor prezenți. La rasul solului, pluteau cohorte de norișori ștrengari și diafani de pulbere diamantină, cu un miros suav, îmbietor, răcoritor. Reconfortant. Ca un balsam. Bursucul Trei-Coițe fixează plafonul fasciculat, ierbos-bărbos, cu privirile brusc deconcertate, încrețește agasat din bumbul nasului și fornăie: Absurd! Pas, de te odihnește. Pe furca lui Belial! A mai sosit unul! BAAL I Iar noului Vizitator i se asocia, acum, un Chip: Un tânăr, mai degrabă înalt, longilin, cu pletele și barba blonde, tunse și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de o pereche de ochelari cu rama neagră, groasă, de bagà. Cum neagră în întregime este și costumația ineditului amfitrion, care poartă cu distincție aristocratică un smoching rasat, doar plastronul alb, orbitor de alb, al cămășii sale de mătase (cu bumbi minusculi de agată și cu manșete scrobite, răsfrânte, butonate în aur) proiectând o oază de lumină, ce accentua până la nefiresc, oximoronic, aureola de întunecime profundă și stranie a personajului. Geamănul constipat al lui Dracula! Parol! îl categorisește mental Avocatul. Cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Subtitlul este mai lung decât titlul, aducând și alte detalii informative, dar fără a încălca regula conciziei sau a fi redundant. În unele cazuri, poate fi înlocuit cu un rezumat sau chiar cu enumerarea ideilor principale, marcate prin întreruperi grafice (bumbi). Este lesne de presupus că, având un titlu mai lung (pe 2-3 rânduri), subtilul își pierde din utilitate și din impact. Greșelile sunt comune tuturor elementelor de titrare: prea lung: „În timp ce țara zace sub ape, premierul dă de zor declarații
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este cotată și măsurată, în funcție de niște norme: fie în cuadrați (3 rânduri = 1 cuadrat), fie în semne. Urmează apoi completarea machetei deja stabilite, ținând cont de mai multe exigențe: editorialul va fi bine valorizat grafic prin chenar și poziție. Un bumb sau literele îngroșate din primul rând vor marca o știre scurtă; un interviu va fi însoțit obligatoriu de fotografia celui în cauză etc. (4) Încercând să ofere varietate în fiecare pagină, dar și puncte fixe de lectură, care să ajute
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
subțiri, ca din condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda./ Era un ghiocel, o viorea,/ Încât și-un crai ar fi primit-o-n pat,/ și-ar fi nuntit-o orice om bogat.”907 Remarcăm comparațiile cu elemente din cadrul natural sau din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
era de 0,30-0,85 m. Din totalul celor 108 morminte, doar 26 aveau piese de inventar (21 morminte creștine și cinci alogene). Pentru defuncții orientați V-E sunt specifice obiecte precum: catarame din cupru și fier, aplice de argint, bumbi sferoidali din cupru și bronz, verigi din fier, cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zi (ținuta de oraș) era reprezentată de redingotă și de jachetă, ultima purtată cu pantaloni reiați*****. Pantalonii, destul de strîmți, sînt cilindrici (tip burlan) și nu se calcă la dungă. Ciorapii de mătase neagră se asortează cu ghetele închise cu nasturi (bumbi) sau elastic (atunci se numea gumilastic). Pe cap se poartă jobenul de culoare neagră ("țilindrul", cum spuneam noi în glumă, top hat cum spun englezii, haut-de-forme cum spun francezii)**. Vara bărbații purtau pălării de pai Panama (pai de orez) cu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe vremea lui Ștefan cel Mare se vorbește de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
doxă, glagore, balcon, calculator, tărtăcuță Bizon = individ. Similar: gagiu, gașper, gorobete Blat = ascuns, discret; de proveniență germană, în original: das Blatt. Similar: șest Borș = sînge Brățări = cătușe. Similar: mănuși, lanțuri Bulău = închisoare. Similar: mititica, pîrnaie, pripon, pension, ocnă, răcoare, zdup Bumbi = testicule. Similar: boașe, caise, bigi-bigi, bobine, alune, fudulii, ouă Cacialma = mod de a păcăli; de proveniență turcească; specific jocului de poker; desemnează păcăleala pe care i-o tragi adversarului să creadă că spui adevărul. Similar: țeapă, tras în piept Caleașcă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rândul său slujește unor domni de la oraș, păzindu-le imensele turme de porci. Stăpânul spațiului care înconjoară locul este un asemenea om pe numele său Lică Sămădăul, un porcar însă dintre cei ce poartă cămașă albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin, cu codâriștea de os împodobit cu flori tăiate și ghintulețe de aur. El stăpânea drumurile și spațiul din jurul locului, a cârciumii lui Ghiță. Din punctul său de vedere, spațiul deschis nu poate fi obturat
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cîntărilor, dintr-o strofă ca aceasta: În rumenire glasul sporește ca o jimblă urcă de-aici pe scara din sîngele meu scump cînd te primesc cu mierea din pleoape și pe limbă și te Închei sub coaste cu degetul ca bumb. O „regulă” este Însă greu de găsit acestui „asociaționism frenetic” care face ca discursul Îndrăgostitului să fie În egală măsură și un discurs Îndrăgostit de sine Însuși, de propriile performanțe, Într-un regim al interferențelor susținut cu o tensiune egală
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe vremea lui Ștefan cel Mare se vorbește de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
înmormîntezi în comorile umanității, din Sărățel ambiguu, carnația mișcării trei metri de lată, nesfîrșit de lungă, fier și principii organice cu feroviar-viitorul, călcătura șinei pe Subcarpați domină latura și rotunjimile colinare siluetele de Ardeal, noapte aproape deplină Șieu, lumea pe bumbii culmilor, verdeața dă paloare zilei unde n-am mai încăput, gri și negri de neguri, aridizarea cu lună în materie mortuară grăsoasă, tunel Monor Gledin, tunel, plopi piramidali, frîngeri în văi, Rîpa de Jos, în iconomia de Sus pleura de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
opt și zăși! sat pe coastă, biserică albă pe cer, iazul sub mal lipsește din deducția că hîrtia nu suferă vizualul, auditivul din spirit de contradicție, două berze și altele se adună cu aripile mari, bunica poartă tulpan cafeniu, cercei bumbi de argint în ureche, îndoctrinarea mea continuă cu judecată, cum să am o atitudine, înghit zîmbind, 30% din populația Focșanilor este plecată la muncă în străinătate, 30%! numai la noi în sat! Zlătunoaia din "Mișcare" țigani în capătul de vagon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
meu, îmi intră în ureche fără efort.2 Foaie neagră Foaie neagră Dostoievski, Hai să ne-nfundăm pe Nevski Prospekt într-o crâșmă veche, Să-ți torn lacrimi în ureche Și să fim prieteni scumpi Și să ne pupăm pe bumbi. Rochie cu franjuri mov Mi-e urât și mi-e Cehov. Tu exiști, eu nu exist, Trece-trece trenul mixt Ce ne vine dimpotrivă Cu locomotivă... Simt că-ncepe iar deruta Eu îmi beau prin baruri suta, Tu în turnuri stai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lumea cealaltă. Cine își coasă straiul pe dînsul să ție un pai în gură, căci altfel uită îndată. Dacă rămîne în vreo haină însăilătură, apoi se crede că nu-i plătit croitorul. Se crede că, dacă-i cade cuiva vreun bumb sau altceva de la un strai, va avea o neplăcere. Să îmbraci hainele noi într-o zi de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
român. Mai corect este să spun că "era de naționalitate zgârcit". într-o vreme aflată în plină agitație istorică, Părintele Vania era mai neutru decât Elveția; trăia numai și numai obsesia de a aduna, de a nu pierde nimic, nici un bumb, nici un rest, nici o ață pentru el însuși. Mi-l amintesc foarte bine, îmi apare în față foarte clar. Locuia la Bălți, aproape de gara Pământeni, într-o casă enormă, despre care se spunea că pe vremea Țarului fusese o școală franceză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dulce adusă de la Făgăraș. și fiindcă veni vorba de băutură, să nu uit iarăși de mărețele mele ploști ardelenești, Îmbrăcate În piele de vițel neargăsită, strânse cruciș și pe coapse În curele cu paftale de piele bătute cu rânduri-rânduri de bumbi mari de aramă cât unghia; ploști vrednice să slujească numai la nunți domnești, dacă nu m-am fost Învrednicit până acum să torn din ele, cu lăutarii cârd și cu ștergarul Înflorat cu alesătură din război, atârnat de gâtul cobzei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
negru sau în maro. La Costișa se poartă numai sumanul lung, peste genunchi, cu clini "îndoiți", marcați cu cusături pe muchie. Se ornamentează cu sarad (în opturi, zigzaguri, linii șerpuite sau vegetale stilizate (frunze sau crengi). Gulerul se încheie cu bumbi și cu cheotori din sarad. Mantaua cu glugă, este purtată de femei și de bărbați, la drumuri lungi, pe ploaie sau ger. În prezent ea se poartă de către cei mai în vârstă. (în muzeul din Rădăuți sunt expuse mantale din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]