7,605 matches
-
și continuă: -Am o poftă nebunăde ceaiul cu mentă și de lipiile cu semințe făcute de Blosta. Mmmm! Aceasta se ridică și Burnesha îi așeză pe umeri juvelca cenușie, din lână de capră, cusută fin la margini cu dantelă de bumbac adus din țări îndepartate. Regina și generalul armatei amazoniene se îndreptară cu pași repezi către salonul în care, în fiecare dimineață, își luau micul dejun. -Taleeeestriiii! strigă Diossippe vădit agitată. -Aici sunt mamă. De ce strigi? întrebă prințesa, ridicându-se de la
LA DRUM de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1402315289.html [Corola-blog/BlogPost/365465_a_366794]
-
patrulea se repetă în fiecare dintre cele opt catrene ale poemului: “Promisiuni și jurăminte,/ Și un parfum abroziac/ De tine îmi aduc aminte -/ Mă fac să cânt dar și să tac...// [...] Și inima-ți ce ritmic bate,/ Și băsmăluța de bumbac/ Ce ți-am furat-o din păcate,/ Mă fac să cânt dar și să tac// [...]// Sărutul cel din fapt de seară,/ Îmbrățișarea din iatac,/ În mare parte voluntară,/ Mă fac să cânt dar și să tac...”. Iată și efectul refrenului
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
de a întâlni firma Antalis, cu care lucrăm foarte bine. Toate cărțile noastre au copertele lucrate pe cel mai bun carton care există în lume. Sunt cartoane lucrate în Scoția, în Franța, Italia, pe fibră de bambus, pe fibră de bumbac” Copertelor nu le este aplicată folia de celofan - proces numit celofanare - tocmai pentru ca cel ce ia o astfel de carte să îi poată simți fibra. „Ai cu totul altă senzație atunci când pui mâna pe o carte Baroque și îi simți
GENERAȚIA B. O afacere născută dintr-o pasiune „barocă”: cărți care merg la un vin by https://republica.ro/generatia-b-baroque-books-arts-cartile-care-aduc-mici-bucurii-in-viata-de-zi-cu-zi-care-slefuiesc-si-rafineaza [Corola-blog/BlogPost/338684_a_340013]
-
stiluri ce pot fi adoptate cu ușurință de fiecare femeie. Maieul și boxerii sunt preferați de majoritatea femeilor pentru că pot fi purtate în casă fără a se simți expuse. Se pot găsi în variante diferite de material cum ar fi bumbacul, matasea, si plasă. Lenjeria baby doll este una din piesele de lenjerie intimă de noapte cele mai fine și rafinate pentru orice tip de silueta. Ceea ce este interesant la baby doll, este că poți alege orice lungime sau stil. Tipul
Romantic Sex Shop Cadouri lenjerie intima by http://www.iasi4u.ro/romantic-sex-shop-cadouri-lenjerie-intima/ [Corola-blog/BlogPost/96306_a_97598]
-
rafinate pentru orice tip de silueta. Ceea ce este interesant la baby doll, este că poți alege orice lungime sau stil. Tipul de baby doll cel mai căutat este cel din material plasa fiind mult mai ieftin decât baby doll din bumbac. Rochiile de noapte sunt o piesă clasică care și-a pierdut din popularitate cu trecerea anilor. Cred că acest lucru se datorează aducerii în prim plan a lenjeriei baby doll care a câștigat treptat un loc important în colectiille de
Romantic Sex Shop Cadouri lenjerie intima by http://www.iasi4u.ro/romantic-sex-shop-cadouri-lenjerie-intima/ [Corola-blog/BlogPost/96306_a_97598]
-
se identifice cu natura. Era un bărbat de vârsta a treia, cu un chip înegrit de gânduri și tristețe. Pe fruntea sa zăceau câteva venișoare violete care se orientau spre nasul său cel alungit. Era îmbrăcat în niște pantaloni de bumbac ușori de culoare maronie, cu o bluză neagră care avea pe umeri cusuți trei nasturi mari și o pereche de bocanci din piele negrii, prăfuiți. În spate purta un rucsac simplu, din pânză crem, care era umplut pană la jumătate
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
se trage mai în spate. Stătea lângă un copac cu o coroană rotundă și un trunchi împletit. Avea părul lăsat pe spate, despletit, fiind colorat de o culoare deschisă, care strălucea în bătaia soarelui. Era imbrăcată cu o rochiță de bumbac fin care îi acoperea picioarele subțiri până la rotula genunchiului, fiind colorată de un roz pal. Picioarele-i erau goale și murdare de praful gălbui care poposea mereu la baza lor. Palmele-i erau micuțe, iar unghile-i erau negre. Avea o
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
ori evenimentele politice, sociale istorice, nedorite de populația acestui teritoriu, au separat oamenii aceluiași neam cu frontiere greu de trecut și chiar cu grave dorințe de deznaționalizare, exemplul prezent fiind Basarabia. Referitor la obiceiul de colind cu plugul, etnologul Vasile Bumbac, prieten al marelui luceafăr al poeziei românești, Mihai Eminescu, scria în anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care o vom
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
-ul firmei, www.daninaline.ro. Orice comandă lansată online poate fi livrată gratuit în magazinul firmei din Suceava. “Alegerea hainelor pentru cei mici nu este doar o problemă de gust, ci și una de calitate. Am gasit aici haine de bumbac cu care chiar merită să iți îmbraci copiii” sau “Îmi place că sunt hăinuțe bine croite, vesele, dar cel mai mult m-a impresionat calitatea materialelor. Sunt dintr-un bumbac de foarte bună calitate și e foarte important mai ales
Danina Line Suceava by http://www.zilesinopti.ro/articole/12347/danina-line [Corola-blog/BlogPost/100229_a_101521]
-
ci și una de calitate. Am gasit aici haine de bumbac cu care chiar merită să iți îmbraci copiii” sau “Îmi place că sunt hăinuțe bine croite, vesele, dar cel mai mult m-a impresionat calitatea materialelor. Sunt dintr-un bumbac de foarte bună calitate și e foarte important mai ales când hăinuțele vin direct pe pielea copilului” - sunt doar câteva opinii ale mămicilor care au trecut pragul magazinului. Brandul NAN by Danina Line este dovada că și în România se
Danina Line Suceava by http://www.zilesinopti.ro/articole/12347/danina-line [Corola-blog/BlogPost/100229_a_101521]
-
fost fascinată și inspirată de această parte a folclorului românesc. Bluza românească este inspirată din cultura cucuteni, încă din perioada neolitică. Structura ei a rămas neschimbată peste secole. Este tăiată dintr-o singură bucată, în formă de cruce, din mătase, bumbac... are mânecile bufante și este brodată manual. Aceasta bluză are o valoare antropologică, comunicând prin broderie anumite simboluri mistice. Fiecare bluză românească are propria ei istorie. Din multitudinea de motive, unele dintre ele erau făcute pentru a proteja pe cel
8 IUNIE 2015, NICOSIA: FESTIVALUL IEI (LA BLOUSE ROUMAINE) de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1434270490.html [Corola-blog/BlogPost/360488_a_361817]
-
din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului ..eii, eu mi-s o prințesică cumințică, Stau și-aștept pe acel cal cu bădică, Alb calul, iar de-o fi alb și el săracul, De m-o vedea i s-ar înnegri bumbacul! Eu sunt îngerașul pe care el îl visează, Mai știu că și ziua el cu mine 'valsează, E așa timid și slab de mintea-i frizează, Iar inima lui pe față-i sânge pompează... Când mă vede prințul nu mai
ALB ŞI EL SĂRACUL.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1407574945.html [Corola-blog/BlogPost/368284_a_369613]
-
erau foarte departe de imaginea lui. Nu-l uitase, însă era undeva ascuns gândurilor prea ocupate cu ce se va întâmpla în această deosebită noapte. Aștepta cu nerăbdare ca cel de lângă ea să încerce să scape și de bucata de bumbac ce mai stătea împotriva împlinirii descătușării din lanțurile chinuitoare ale abstinenței, mai ales când simțea forța sfredelitoare a inamicului ce bătea la poarta larg deschisă, apărată de un simplu străjer nevolnic precum chilotul lui Mircea. Scăpând și de acest obstacol
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în sezonul rece. Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma bătută se încingea peste cămașă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ai voit,/ De mi-i auzi gura/Să îți stâmpăr inima./ Gura mea și cetera ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu cipcă (broderie) de mână, pantofi, în păr are flori naturale de culoare roșie și busuioc. Vasile Crișan din Sânmihaiu de Pădure, județul Mureș, este artist liber-profesionist
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
De mi-i auzi gura/Să îți stâmpăr inima./ Gura mea și cetera ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu cipcă (broderie) de mână, pantofi, în păr are flori naturale de culoare roșie și busuioc. Vasile Crișan din Sânmihaiu de Pădure, județul Mureș, este artist liber-profesionist, specializat în
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Ne cheamă voci de dincolo de veacuri Să ne-amintim că azi e Dragobete, Să prindem flori de primăvară-n plete Și dragostea s-o-ncurajăm cu leacuri. La sărbătoare vin băieți și fete În straie noi de in și de bumbacuri, Ademenind iubirea în iatacuri, Suavul ei sărut să îi îmbete! Tot azi se logodesc și păsărele Imn înălțând în noul cuib din crâng, Ce l-au clădit din paie și nuiele Pe care-n bețișoare mici le strâng. V-aștept
IUBIŢI-VĂ...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Iubiti_va_marian_malciu_1393096310.html [Corola-blog/BlogPost/362782_a_364111]
-
a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Angela, își luă rolul în serios, pregătind cădița cu grijă ca temperatura apei să fie potrivită, presără în apă, pe rând, toate cele ce se folosesc conform tradiției și obiceiurilor din bătrâni, așezând în cădiță fașa și un prosop de bumbac pentru ca fetița să nu alunece. Au aprins lumânarea, pe care o ține Ionuț, băiatul cel mare al Angelei. Emanuela dădu crijma jos de pe finuța ei și trecu cu o crenguță de busuioc pe la ochi, menindu-i „să vadă lucruri bune
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1423318593.html [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
șase luni, în spital? Cum este posibil așa ceva? De neimaginat! Doamne în ce epocă trăim? Biata fetiță, uite cum stă! Emanuela curăță cu grijă, fiecare părticică din corp fiind spălată și îngrijită cu atenție. Pe un prosop mare, pufos, din bumbac, alb cu broderie roz și cu locșor special pentru cap, o scoase din cădiță înfășurând-o în el și șteargând-o ușor pentru a o usca. Moleșită, dar probabil gâdilându-se, fetița hohotea fericită. Toți o priveau uimiți. După ce a uscat
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1423318593.html [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
erau foarte departe de imaginea lui. Nu-l uitase, însă era undeva ascuns gândurilor prea ocupate cu ce se va întâmpla în această deosebită noapte. Aștepta cu nerăbdare ca cel de lângă ea să încerce să scape și de bucata de bumbac ce mai stătea împotriva împlinirii descătușării din lanțurile chinuitoare ale abstinenței, mai ales când simțea forța sfredelitoare a inamicului ce bătea la poarta larg deschisă, apărată de un simplu străjer nevolnic precum chilotul lui Mircea. Scăpând și de acest obstacol
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402477105.html [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
dar este incomparabilă ca frumusețe cu o ie țesută manual, a cărei durată de realizare poate ajunge la o lună sau mai mult, având în vedere că femeile ce țes se ocupă de gospodării, spune antreprenoarea. Majoritatea artizanilor particulari folosesc bumbac adus din import. „Din Polonia este importat, din câte știu. Sunt puțini artizani care mai știu să își producă singuri borangicul. Este o doamnă în Vâlcea de care am auzit. Dar majoritatea importă materia primă pentru realizarea bluzelor tradiționale românești
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/magazinul-online-de-ii-romanesti-zceea-ce-s-a-intamplat-cu-ia-este-un-esec-total-valoarea-ei-nu-trebuie [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]