148 matches
-
Internaționala Sportivă Roșie (ISR) Inturist islam Izquierda Unida J JCR Jedwabne tineret organizații comuniste de tineret Joint evrei K Kaliningrad calmuci Karaganda Karaciaiși Katyn Kazahstan KGB khmerii roșii Kolhozuri Kolîma Kominform Komintern (vezi Internaționala comunistă) Komis Kommunistische Arbeitbund Deutschlands Kommunistische Bund Westdeutschland Kommunistische Partei Deutschlands/Marxiste Leninisten Komsomol Kommunistiscka Strana Slovenska Kőnigsberg KOR Kouropaty Kuzbass Kozielsk Krestintern Kronstadt Kurdistan L Labor Party La Cause du Peuple limba de lemn Laogai Legiunea Condor Legiunea Voluntarilor Francezi contra Bolșevismului leninism/marxism-leninism Lesbos letoni
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
siguranța statului. În scopul unei cât mai bune structurări a problemelor a fost trimisă o circulară către Inspectoratele Generale de Siguranță, cu un chestionar de probleme care trebuie urmările și raportate. Acestea erau: 1. Chestiunea socială: mișcarea muncitorească; social-democrată; comunistă; bunduri (evrei comuniști din Bucovina și Basarabia); secte religioase; cluburi sportive; mișcarea studențească; mișcarea antisemită în general; mișcarea fascistă; mișcarea ofițerilor de rezervă; mișcarea demobilizaților; chestiunea agrară. 2. Chestiuni politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
6. Moda și teribilismele / 67 1.7.7. Definiții ale modei / 68 Capitolul 2. Abordarea sociologică a modei / 75 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative / 75 2.1.1. Georg Simmel: teoria trickle down / 78 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului / 81 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării / 85 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective / 88 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare și dezgolire a trupului. 1.2. Studiul științific al modei La confluența secolelor al XIX-lea și XX, sub semnătura unor sociologi de seamă ai timpului precum Gabriel Tarde (1843-1904), Thorstein Bund Veblen (1857-1929) sau Georg Simmel (1858-1918), moda își făcea debutul în discursul sociologic. Astăzi, reafirmarea interesului pentru abordarea acestui fenomen are nevoie de legitimare teoretică, tocmai pentru că, ulterior dezvoltărilor elaborate de figurile emblematice ale sociologiei începutului de secol XX, "moda
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentația este analizată ca un fenomen caracteristic climatului modernității. Această etapă, pe care am denumit-o clasică, este cea mai prolifică din punct de vedere teoretic. Sociologi și psihologi de seamă precum Gabriel Tarde (1843-1904), Gustave Le Bon (1841-1931), Thorstein Bund Veblen (1857-1929), Georg Simmel (1858-1918), în demersurile lor științifice, consacră un loc special analizei fenomenelor modei. Sub influența unor lucrări celebre, respectiv Les lois de l'imitation (1890) a lui Gabriel Tarde, Psychologie des foules (1895) a lui Gustave Le
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1920). În acest context, îmi propun să prezint contribuțiile antropologilor Alfred Luis Kroeber, Edward Sapir și Ruth F. Benedict, precum și abordarea psihanalitică a modei vestimentare, ceilalți autori citați în acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare Antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) a studiat fenomenului modei vestimentare urmărind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
M.-L. Rouquette, 1994/2002, 47). "Marea teamă a modernității emanciparea" (P. Sloterdijk, 2000/2002, 11), care a cuprins diferitele aspecte ale societății începutului de secol XX, a atras interesul unor sociologi clasici precum Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța" mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dacă adoptă (x) sau respinge un comportament (-x); fiecare individ observă deciziile celorlalți; costul adoptării comportamentului (c) este același pentru toți indivizii. Deci, conform modelului cascadei informaționale, nu există consecințe neanticipate ale adoptării unui anumit comportament. 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului Expresia "societatea de consum" emblematică pentru caracterizarea ordinii economice și vieții cotidiene în societatea contemporană (G. Lipovetsky, 2006/2007, 17) și-a făcut debutul în discursul sociologic la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin lucrarea economistului și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Expresia "societatea de consum" emblematică pentru caracterizarea ordinii economice și vieții cotidiene în societatea contemporană (G. Lipovetsky, 2006/2007, 17) și-a făcut debutul în discursul sociologic la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin lucrarea economistului și sociologului american Thorstein Bund Veblen (1857-1929), The Theory of the Leisure Class (1899). Reluarea temei homo consumericus de către generațiile ulterioare de sociologi a însemnat delimitarea unei arii de preocupări teoretice și empirice denumită "sociologia comportamentului de consum" sau "sociologia consumului" (J.I. Nelson, 2007, 178
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
național. 2.2. Moda o formă de comportament colectiv Dezbaterea asupra fenomenului modei ca formă de comportament colectiv are loc, în mare măsură, în jurul primelor teorii sociologice de la începutul secolului XX. Pe urmele lui Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen și Georg Simmel, timp de trei decenii, sociologii anilor 1950-1980 au încercat să răspundă întrebării dacă moda poate fi considerată o formă de comportament colectiv. Argumentele autorilor citați anterior privind motivațiile comportamentelor dictate de modă respectiv cursa pentru status
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
05 THERO JARRELL ASH, tip reprezentativ IRIS AP 25. P 26-97 Barometre aneroide 3.15.04 26. P 27-97 Umidimetre 8.14.08.01 27. P 28-97 Monitor portabil de contaminare alfa, beta, gama MINICONT-2 9.01.06 tip H-13413 BUND 28. P 29-97 Monitoare semiportabile gama de arie, tip EC 4-32, cu sonda DA 1-8 9.11.01 29. P 30-97 Monitor portabil de contaminare beta-gama, EBERLINE tip E-140, cu 9.01.06 sonda HP-260 30. P 31-97 Turbidimetru
ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124835_a_126164]
-
la granițele din anul 1792. Dând o nouă structură Europei, Congresul de la Viena a spulberat speranțele numeroșilor germani de a vedea instaurat un stat național unitar și liberal, materializând de fapt politica germană a lui Metternich 316. Confederația germană (Deutschen Bund)317, care înlocuia vechiul Sfânt Imperiu Roman de națiune germană, nu era decât o reunire destul de inconsistentă a 39 de state suverane. Nu era un stat federal (Bundesstaat), ci mai mult o federație de state (Staatenbund). Acestea nu au decât
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
singura soluție posibilă. Imperiul Austro-Ungar cuprindea două state distincte: Cisleitania (Austria) și Transleitania (Ungaria), fiecare având Camere legislative și guverne proprii. Organe comune, sub egida împăratului, erau Ministerele Finanțelor, de Război și Externe. 419 H. Schulze, op. cit., pp. 97-98 (Norddeutsche Bund). 420 Mary Fulbrook, op. cit., p. 159. 421 H. Schulze, op. cit., p. 98. 422 Ibidem, p. 635. 423 H. Schulze, op. cit., pp. 98-99. 424 N. Ciachir, Istoria universală modernă, II, p. 183. 425 A se vedea și M. F. Boemeke, G.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ț�nnies a protestat �mpotriva lecturilor tenden?ioase ale operei sale (el visa mai cur�nd la edificarea unui socialism umanist de inspiră?ie comunitar?) dar n-a reu?it s? �mpiedice că tema comunit??îi, apoi aceea a ligii (Bund) că form? de organizare social? superioar? � introdus? de c?tre Schmalenbach � s? fie amplu reluate de c?tre sociologia german?. Psihologismul francez �n total? ruptur? cu preten?ia pozitivi?tilor de a exclude psihologia din c�mpul ?tiin?ific, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Finanțe, în locul lui I.C. Brătianu, ad-interim și el. Din Paris vine știrea că A. Thiers, liberatorul teritoriului francez, a murit. Kogălniceanu trimite o telegramă de condoleanțe văduvei marelui dispărut. Bătăliile din jurul Plevnei aduc știri numeroase ziarelor. Dl. Lackman, corespondentul ziarului Bund din Berna și al Gazetei de Chicago, scrie ziarului Românul asupra acțiunii Regimentelor 13 dorobanți și 5 de infanterie: „Ziua de 27 a fost ziua ceremoniei botezului infanteriei române. Nicio dată n-aș fi crezut să văd atâta bravură la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contribuții în paginile revistelor „Cuget românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea” ș.a. Colaborează cu versuri, pagini de proză și eseuri la periodicele de limbă germană din România (mai ales la „Deutsche Tagespost”) și din afara granițelor țării („Prager Presse”, „Der kleine Bund” ș.a.), găsind în munca de ziarist la foile românești din capitală un suport material al vieții sale și al familiei. A fost căsătorit, din 1920 până în 1936, cu traducătoarea Hortensia Mateescu, care a jucat un rol însemnat în formația sa
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
49-69) 7090 9738 00 Cu privire la resursele economice: - pentru informații privind resursele economice în conformitate cu articolul 5 Bundesministerium fur Wirtschaft und Technologie Referat V B 2 Scharnhorststrabe 34-37 10115 Berlin Tel.: (49-03018)6 15-9 Fax: (49-03018)6 15-53 58 E-Mail: BUERO-VB2@bmwa.bund.de - pentru autorizații privind resursele economice în conformitate cu articolul 3 Bundesamt fur Wirtschafts-und Ausfuhrkontrolle (BAFA) Frankfurter Strabe 29-35 D-65760 Eschborn Tel. (49) 61 96 908-0 Fax (49) 61 96 908-800 ESTONIA Eesti Valisministeerium Islandi valjak 1 15049 Tallinn Tel: +372
REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 765 din 18 mai 2006 privind măsurile restrictive emise împotriva preşedintelui Lukashenko şi a anumitor persoane cu funcţie oficială din Belarus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182979_a_184308]
-
00 - referitor la resursele economice: Pentru notificări conform articolelor 4 alin. 2 și 5: Bundesministerium fur Wirtschaft und Arbeit Referat V B 2 Scharnhorststrasse 34-37 D-10115 Berlin Țel.: (49-1888) 6 15-9 Fax: (49-1888) 6 15-53 58 Email: BUERO-VB2@bmwa.bund.de - Pentru acordarea de excepții conform articolul 2 lit. a Bundesamt fur Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA) Frankfurter Strasse 29-35 D-65760 Eschborn Țel.: (49-619) 69 08-0 Fax: (49-619) 69 08-8 00" -------
REGULAMENT nr. 1.956 din 29 noiembrie 2005 de modificare, pentru a cincizeci şi opta oara, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 881/2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane şi entităţi asociate cu Osama bin Laden, cu reteaua Al-Qaida şi cu talibanii şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 467/2001 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181165_a_182494]
-
Țel.: (49) 89 28 89 3800 Fax: (49) 69 709097 3800 Cu privire la resurse economice: - pentru informații conform Art. 5: Bundesministerium fur Wirtschaft und Technologie Referat V B 2 Scharnhorststr. 34-37 D-10115 Berlin Țel.: 01888-615-9 Fax: 01888-615-5358 Email: BUERO-VB2@bmwi.bund.de - pentru acordarea de excepții conform Art. 3: Bundesamt fur Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA) Frankfurter Strasse 29-35 D-65760 Eschborn Țel.: (49) 6196 908-0 Fax: (49) 6196 908-800 ESTONIA Eesti Valisministeerium Islandi valjak 1 15049 Tallinn Țel.: +372 6317 100
REGULAMENT nr. 305 din 21 februarie 2006 prin care se instituie măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor suspectate de implicare în asasinarea fostului prim-ministru libanez Rafiq Hariri*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181212_a_182541]
-
asigurarea contra accidentelor Uniunea Generală a Asociațiilor Profesionale, Sankt Augustin, (Hauptverband der gewerbiichen Berufsgenossenschaften e.V., Sankt Augustin) pentru asigurarea cu pensii Asigurarea Germană pentru Pensii - Unterfranken, Wurzburg, (Deutsche Rentenversicherung Unterfranken, Wurzburg) Asigurarea Germană pentru Pensii Federație, Berlin, (Deutsche Rentenversicherung Bund, Berlin) Asigurarea Germană pentru Pensii - Minerit Căi Ferate, Navigație Maritimă, Bochum, (Deutsche Rentenversicherung Knappschaft-Bahn-See, Bochum) pentru asigurarea suplimentară a angajaților din siderurgie, Asigurarea Germană pentru Pensii - Saarland, Saarbrucken, (Deutsche Rentenversiclieaing Saariand, Saarbrucken) pentru pensia agricultorilor Uniunea Generală a Caselor de
ACORD din 8 aprilie 2005 între România şi Republica Federală Germania privind securitatea socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173301_a_174630]
-
de metrologie NTM 10-19-88 "Verificarea metrologică a contaminometrelor alfa, beta și alfa-beta de suprafață" și procedurile P 30-97 " Monitoare portabile de contaminare beta-gama EBERLI NE tip E-140 cu sonda HP-260", P28-97 "Monitoare portabile de contaminare alfa-beta-gama MINICONT-2 tip H-13413 - BUND", P127-99 "Monitor pentru radioprotecție, contaminometrul beta și alfa-beta BERTHOLD tip UMo-LB 123" și P 128-99 "Monitor de contaminare radioactivă, mâini, picioare, haine, BERTHOLD tip LB 145, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Articolul 3 Se admite utilizarea în
ORDIN nr. 345 din 14 decembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 036-05 "Contaminometre". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173084_a_174413]
-
00 - privind resursele economice: - pentru notificări în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) și articolul 5: Bundesministerium für Wirtschaft und Arbeit Referat V B 2 Scharnhorststraße 34-37 D-10115 Berlin Tel.: (49-1888) 6 15-9 Fax: (49-1888) 6 15-53 58 E-mail: BUERO-VB2@bmwa.bund.de - pentru acordarea de derogări în conformitate cu articolul 2a Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA) Frankfurter Straße 29-35 D-65760 Eschborn Tel.: (49-619) 69 08-0 Fax: (49-619) 69 08-8 00". 1 JO L 139, 29.5.2002, p. 9. Regulament, astfel
32005R1956-ro () [Corola-website/Law/294430_a_295759]
-
01 63 38 00 - cu privire la resursele economice: - pentru notificări în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și articolul 4: Bundesministerium für Wirtschaft und Arbeit Referat V B 2 Scharnhorststraße 34-37 D-10115 Berlin Tel.: (49-1888) 615-9 Fax: (49-1888) 615-5358 E-mail: BUERO-VB2@bmwa.bund.de - pentru acordarea de derogări în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (1): Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA) Frankfurter Straße 29-35 D-65760 Eschborn Tel.: (49-6196) 908-0 Fax: (49-6196) 908-800" 1 JO L 344, 28.12.2001
32005R1957-ro () [Corola-website/Law/294431_a_295760]
-
a devenit din ce în ce mai deranjat de aceste libertăți care-i puneau la îndoială puterea absolută. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a ajuns la concluzia că, în loc să-și concentreze lupta împotriva „forțelor reacționare internaționale”, CAE continua linia politică a Bund — o categorisire periculoasă, de vreme ce toți foștii membri Bund-ului fuseseră „epurați”. În ianuarie 1948, șeful CAE, popularul actor Solomon Mihoels a murit într-un suspect accident auto care a părut mai degrabă un asasinat. Au urmat arestările membrilor Comitetului antifascist
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
-i puneau la îndoială puterea absolută. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a ajuns la concluzia că, în loc să-și concentreze lupta împotriva „forțelor reacționare internaționale”, CAE continua linia politică a Bund — o categorisire periculoasă, de vreme ce toți foștii membri Bund-ului fuseseră „epurați”. În ianuarie 1948, șeful CAE, popularul actor Solomon Mihoels a murit într-un suspect accident auto care a părut mai degrabă un asasinat. Au urmat arestările membrilor Comitetului antifascist evreiesc și desființarea organizației. URSS a votat pentru
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]