141 matches
-
nimic (2); pînză (2); populară (2); românească (2); simbol (2); strai (2); subțire (2); tu (2); vară (2); absurd; aclamație; acoperămînt; acum; se află; alergie; animăluț; apă; aprobare; apucă; as; așa; baie; bairam; bătrînețe; bej; bluză populară; borangic; brodat; bună; bundiță; bunici; caldă; cana; o cană; căldură; cămașă națională; cămașă populară; cămașă tradițională; ceai; cere; cioban; ciocîrlie; ciupici; de cînepă; codiță împletită; colegi; colorată; concert; copac; costum național; costum tradițional; croșetat; cusută manual; datină; demult; dînsa; ele; emoție; etnografie; spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Din păcate însă pentru autorul ei, nu cunoscătorii sunt cei care trebuie convinși de valoarea și valabilitatea ideilor cuprinse în acest volum. Dimpotrivă, devoratorii de muzică populară, cei care cîntă, invariabil, la petreceri, Noi sîntem români, iubitorii de băsmăluțe și bundițe, cei fascinați de băncile pictate în roșu, galben și albastru. Dar toți aceștia, chiar dacă ar fi bine intenționați (nu e cazul!), ar avea probleme reale în a duce la bun sfîrșit o asemenea lectură. Victor Neumann, Neam, popor sau națiune
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
trei atletici tineri - pe atunci, prozatori, aleși - vezi mai sus - membri supleanți în Comitetul Central. Deputat în M.A.N. până la sfârșitul vieții, de ceva putere politică nu s-a bucurat nici G. Călinescu, între voluminoase purtătoare de broboade și bundițe, între robuști aborigeni în cojoace și chimire noi. Ba poate că da: a izbutit să-i angajeze la Institutul ce-i poartă astăzi numele, foști condamnați politici, precum Vladimir Streinu, Ovidiu Papadima, Dinu Pillat - și cu contract, pe Șerban Cioculescu
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
mai bună calitate, nuanțat, liric și patetic atît cît trebuie, cu două personaje, un tînăr, ucenicul, și un maestru teolog care citează din Verlaine, "un bărbat impozant, rîzînd haiducește din miezul unei bărbi-colier. Reverenda lui elegantă, peste care purta o bundiță cu margini îmblănite, privirea grea de o intensitate scrutătoare, vocea puternică, cătrănită de rrr-uri pronunțate viguros, și mîinile robuste, dintre care una prindea o țigară cu filtru alb, mi s-au impus din prima clipă." (p.233) Evocarea relației dintre
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
înfășurat în drapel, putrezește. Cine-a mințit că nimeni nu ne iubește Să fie decapitat; și capul lui pus în televizor, în cloroform sfințit, să zâmbească deznădăjduit în muzeul constipat Al imaginației noastre fără răsuflătoare. Europeni Cu cravate curate sub bundiță, Europence care-l așteaptă pe Gheorghiță Zis Ghiță.
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
una din sănii a coborât însoțită de nași Măriuca îmbrăcată în frumosul port național vrâncean, cu catrința țesută din fir auriu și argintiu, cu iia din borangic cusută cu flori roșii și împodobită cu paiete aurii, peste care avea o bundiță albă mărginită la mâneci, la gât și la poale cu blăniță, și cizmulițe albe din piele. Voalul diafan îi atârna peste părul auriu ce-i cădea în bucle până la umeri și o cunună din flori de lămâiță, simbol al purității
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
ei mătăsoasă, cernită toată noaptea din cavalcada de nori lăsați cu burțile peste pădure, înflori copacii, blagoslovindu-i pe fiecare cu însemnele puterii și măreției sale: pe unul cu-o hlamidă; pe alții încotoșmănându-i în cojoace mițoase; altora aruncându-le bundițe de ied în spinare; turnând odăjdii pe brazi și punând blănuri de hermină pe crengile cedrului; oblojindu-i cu vată și feșe de argint mirosind a tămâie, sau, transformându-i în fantastici urși polari plecați la plimbare printre banchizele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Așa cum nu demult am văzut, cu indicibilă plăcere, vreo zece perechi de tineri la 30 de ani (alături de sexagenari fericiți), cu precădere actori, concoctând un revelion țărănesc precum în vremea echipelor regale gustiene, unde toată lumea s a îmbrăcat în ii, bundițe, cojocele, cușme, fote, șoarțe și ițari, care mai de care mai vechi, originale și halucinante prin prospețime, tinerii de acum plănuiau o noapte de... șoimi ai patriei. „Revelion 1984!“ a exclamat fata. Cu oameni născuți în preajma anului orwellian și cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
prin tramvaie cu mâna în vreun buzunar, iar o băgau la pușcărie. Fără bărbat, fără copii, dar veselă nevoie mare. Prin peretele de paiantă, Maria o auzea toată ziua cântând la concurență cu difuzorul cântecele Angelei Moldovan: Mi-am făcut bundiță nouă, măi frunzuliță, Dacă ninge, dacă plouă, eu am bundiță... Pe atunci nu avea oricine difuzor. Erau doar două în curtea de pe Silistra, de la numărul 67. Unul urla de dimineață până seara cântece muncitorești la etaj, în casa din fund
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la pușcărie. Fără bărbat, fără copii, dar veselă nevoie mare. Prin peretele de paiantă, Maria o auzea toată ziua cântând la concurență cu difuzorul cântecele Angelei Moldovan: Mi-am făcut bundiță nouă, măi frunzuliță, Dacă ninge, dacă plouă, eu am bundiță... Pe atunci nu avea oricine difuzor. Erau doar două în curtea de pe Silistra, de la numărul 67. Unul urla de dimineață până seara cântece muncitorești la etaj, în casa din fund, din odaia celui care avea să devină Nenea Nicu Bă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu o voce ciudată, dulceagă, gata să te adoarmă. Restul programului nu-l interesase multă vreme: vorbărie și muzică, muzică și vorbărie. La prânz era emisiunea "Vorbește Moscova", unde se dădea multă muzică populară, cânta Angela Moldovan " Mi-am făcut bundiță nouă" și-aproape-n fiecare zi se lălăia la nesfârșit "Trandafir de la Moldova,/ Te-aș iubi dar nu-ți știu vorba". Nu putea să sufere muzica populară. Ceva mai mult îi plăcea muzica ușoară, chiar unele cântece îl emoționau foarte tare. Unul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și Pavel Gheorghiță - Dumbrava, Mihai Baciu, Arteni și Ilie Oneață din Heci, care fac lucruri mai simple. Pentru cojoace vopsite, doritorii merg la vecinii din Poienița, iar pentru bundițe cu motive naționale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și Pavel Gheorghiță - Dumbrava, Mihai Baciu, Arteni și Ilie Oneață din Heci, care fac lucruri mai simple. Pentru cojoace vopsite, doritorii merg la vecinii din Poienița, iar pentru bundițe cu motive naționale merg la Tudora - Botoșani. Fierăritul este o meserie pe cale de dispariție. O mai practică Mihai Macovei din Dumbrava și Toader Chiriacescu din Heci. Au fost renumiți tatăl și unul dintre frați, Jenică Chiriacescu și Fasailă de lângă bariera
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau boanda era făcută din piele de cârlan (un miel de 6-7 luni) după ce a fost dubită cu zer și piatră vânătă, rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori naturale în vopsirea firelor de lână. Boanda este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din miel. Iarna, peste bundiță se purta cojocul scurt sau cel lung confecționat din 6-8 piei de oaie, garnisite cu blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai e prin capitală, că n-are timp să se uite la televizor, cine cu cine se mai păruiește. Petre îi făcu "un rezumat", apoi întrebă și el ce mai e nou prin sat. Badea Ion își desfăcu nasturii la bundița și începu să-i bărbierească pe rând: pe primar, pe directorul școlii, pe medicul de la dispensar... Petre se distra cât de bine era informat badea Ion și ce parapon avea pe "autorități". Se simțea ca în "Moromeții" lui Preda, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pașii de unu cu unu și doi cu doi. Apropierea spectacolelor o găsea pe bunica într-o stare paroxistică de agitație, ocupându-se de procurarea costumului popular format din: cizme din piele, ițari, cămașă de tort, chimir cusut cu mărgele, bundiță cu dihor și căciulă de astrahan, toate împrumutate de la o rudă apropiată, Nelucu lui Arcadie Baltag, un băietan mai mare decât mine cu doi ani. La școală, în pauzele dintre ore, cei mai mulți dintre băieți eram foarte activi în diverse jocuri
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mi se pare legitim și românesc în esență ceea ce-ți cere! Și mă sfătuiești s-o fac? Bineînțeles! Mda... oftează bărbatul cu cap alb, îmbrăcat în haine bune, dar murdărite de praf pe alocuri, peste care a luat o bundiță veche. Și eu am zis că e bine. Dar să vină la slujbă, atunci, popa Mihai, pe care-l știu de cînd eram copil și-n fața căruia mă simt... altfel, nu popa ăsta tînăr, pe care-l cred în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
așternuturi, covoare, ștergare ș.a. Prin această îndeletnicire, se creează portul și specificul interioarelor din casele țărănești, de o mare diversitate și originalitate. - cojocăritul sau prelucrarea pieilor este, de asemenea, o activitate cu tradiție, indispensabilă în vederea confecționării hainelor de iarnă (cojoace, bundițe, căciuli). Se adaugă confecționarea și a altor obiecte din piele: curele, chimire, opinci, hamuri. 3. Instalațiile tehnice tradiționale sunt rezultatul adaptării uneltelor manuale, în vederea prelucrării anumitor produse agricole sau utilizării unor resurse. Cele mai cunoscute sunt războaiele de țesut, teascurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită de minister. În 1875, februarie, revizorul ST.Tomescu este înlăturat în urma solicitării de prefectul de Gorj N.Glogoveanu și este înlocuit provizoriu cu D.Bratuianu până la 8 august 1875
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cu al aceluia care stăruie în mintea ei. A doua fotografie reprezintă o femeie ținând de mână o fetiță de patru-cinci ani. Femeia și copilul se găsesc în fața unei case, au capetele îmbrobodite cu basmale, sunt îmbrăcate în pantaloni și bundițe. Nu poate desluși nici trăsăturile chipului femeii, dar le poate bănui frumoase, în armonie cu statura sveltă, bine proporționată, care nu poate fi disimulată de îmbrăcămintea grosolană. Cu atât mai puțin poate fi descifrat chipul micuț al fetiței. Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și brâie, scoarțe și lăicere cu motive populare bucovinene, late, masive și cu ornamente foarte complicate. Păstrez până azi, ca pe o relicvă, un costum național românesc confecționat de mâinile ei, ce conține toate piesele: cămașă cu ozoare, izmene, brâu, bundiță ornamentată, în stil bucovinean, cu blană de dihor, pălărie verde cu pană de păun... Oamenii din Suceveni, firi austere și foarte buni gospodari, meșteri în lemn, au avut întotdeauna o dezvoltată conștiință religioasă. Ei niciodată nu au permis, nici în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nemșicat cu arma de vânătoare în mână, apoi a pus arma la ochi și cu două focuri l-a rănit pe subofițer fugind apoi în pădure. Subofițerul a scăpat doar cu răni ușoare în piept și abdomen,fiind salvat de bundița din piele de miel pe care o purta sub haine. Pădurarul auzind focuri de armă s-a întors la locul unde rămăseseră cei doi, gășindu-l pe subofițer la pământ, încercând să se ridice. Îi spune că îl cunoaște pe acel
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
imagini poetice. Pentru mentalitatea omului arhaic, testamentul ciobanului exprimă dorința și relevă credința acestuia într-o postexistență efectivă. Revenind, am să trec în revistă aspectele care decurg din felul în care ciobanul cere să fie înmormântat : învelirea trupului cu gluga (bundița, șuba, guba, sumanul), expunerea deasupra pămân- tului, relația defunct-paltin, supraviețuirea post-mortem. Sunt aspecte pe care le-am întâlnit în totalitate în colinda Toader Diaconul și parțial în celelalte texte folclorice comentate. Unul dintre aspectele comune este învelirea cadavrului (cu scop
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]