137 matches
-
era de culoare gri, mai puțin bătătoare la ochi. Când a fost strigat să iasă la muncă, mi-a aruncat repede bundița și mi-a cerut haina. Livinski a observat. A doua zi m-a întrebat: De ce ți-a dat bundița? Nu știu, cred ca să n-o murdărească la lucru! Măi banditule, spune drept, că el a spus deja. De nu spui ce ți-a spus el, te omor! Nu știu, domnule; când a plecat mi-a dat bundița și-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a dat bundița? Nu știu, cred ca să n-o murdărească la lucru! Măi banditule, spune drept, că el a spus deja. De nu spui ce ți-a spus el, te omor! Nu știu, domnule; când a plecat mi-a dat bundița și-a cerut haina! Ba știi! El a spus că știi și tu de ce ți-a dat-o! Aduceți-l aici, să spună în fața mea! După două ore a venit cu haina mea, mi-a luat bundița fără să zică
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mi-a dat bundița și-a cerut haina! Ba știi! El a spus că știi și tu de ce ți-a dat-o! Aduceți-l aici, să spună în fața mea! După două ore a venit cu haina mea, mi-a luat bundița fără să zică ceva și a plecat înjurându-mă. Mai târziu, când m-au scos și pe mine la muncă, l-am văzut pe tânărul bucovinean, îmbrăcat cu bundița, murdară ca o obială. Lucra la ștaif; am fost să iau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
După două ore a venit cu haina mea, mi-a luat bundița fără să zică ceva și a plecat înjurându-mă. Mai târziu, când m-au scos și pe mine la muncă, l-am văzut pe tânărul bucovinean, îmbrăcat cu bundița, murdară ca o obială. Lucra la ștaif; am fost să iau niște piese de la ștaif: Mi-era teamă că ai spus. Dacă spuneai că aveam intenția să evadez, cred că mă omorau! După câteva zile nu l-am mai văzut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-un miros, copii, Miroase cofetarul Portul dulce românesc. A pâine și a plăcinte A nuci și scorțișoare Albă iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau la oraș A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și brâie, scoarțe și lăicere cu motive populare bucovinene, late, masive și cu ornamente foarte complicate. Păstrez până azi, ca pe o relicvă, un costum național românesc confecționat de mâinile ei, ce conține toate piesele: cămașă cu ozoare, izmene, brâu, bundiță ornamentată, în stil bucovinean, cu blană de dihor, pălărie verde cu pană de păun... Oamenii din Suceveni, firi austere și foarte buni gospodari, meșteri în lemn, au avut întotdeauna o dezvoltată conștiință religioasă. Ei niciodată nu au permis, nici în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
m-a strigat lângă el, în banca întâi, din mijloc. M-am uitat în jur, o mulțime de băieți și fetițe. Care mai de care mai frumușei. Ce-i vorbă nici eu nu eram mai prejos. Aveam cămașă cu altiță, bundiță cu prim de astrahan și-o cătrincioară țesută cu fir argintiu și bete roșii ca macul. Mama mi-a împletit părul în codițe, strâns, că-mi simțeam fiecare fir din cap. Eu mi-am luat diademă cu funde albe, mari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alte părți dezordine și scandal. Nouă ne plăcea mult să mergem la bal. Sora mea Oltea, fiind cu patru ani mai mare, avea tot dreptul să participe. Uneori o însoțea mama, iar alteori mă trimitea pe mine (să-i țin bundița când dansa). S-a-ntâmplat ca de Sf. Ilie să nu o poată însoți mama. Spre "supărarea" mea. Abia așteptam să mi se ivească o asemenea ocazie. Din timp ne pregăteam costumele naționale, mărgelele și pantofii de lac. La Frătăuții-Vechi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lua de nas. Nu plecam până nu-mi dădea și mie o hrincă bună. Doamne cu bună mai era! Bineînțeles că n-o puteam mânca pe toată... dar nici înapoi n-o dam, căci mi-era rușine. O ascundeam sub bundiță și-o luam acasă. Țin minte, că, odată mama a văzut o bucată de pâine coaptă pe bufet și m-a luat la rost: De unde ai adus pâinea? Nu-i a mea! Mințeam eu cu ochii în pământ. Ba să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de o frumusețe deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult. Ne împărtășeam toate secretele, doleanțele, ne jucam împreună și ne țineam mai mândre față de celelalte colege (lucru ce l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de nuanțe). Am îndrăgit tare mult bundița ei și când venea la noi totdeauna o îmbrăcam și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de nuanțe). Am îndrăgit tare mult bundița ei și când venea la noi totdeauna o îmbrăcam și eu. Tata văzând ce mult îmi place această bundiță, l a chemat pe cojocar să-mi ia măsuri și să-mi facă una la fel. Viorica, fiind de față, mi-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de nuanțe). Am îndrăgit tare mult bundița ei și când venea la noi totdeauna o îmbrăcam și eu. Tata văzând ce mult îmi place această bundiță, l a chemat pe cojocar să-mi ia măsuri și să-mi facă una la fel. Viorica, fiind de față, mi-a sugerat ca bundița mea să fie și mai atrăgătoare ca a ei. La gât și în față să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venea la noi totdeauna o îmbrăcam și eu. Tata văzând ce mult îmi place această bundiță, l a chemat pe cojocar să-mi ia măsuri și să-mi facă una la fel. Viorica, fiind de față, mi-a sugerat ca bundița mea să fie și mai atrăgătoare ca a ei. La gât și în față să-mi pună prim brumăriu lat și cu ondulații. Cojocarul a fost de acord, doar c-a adăugat ceva în plus la preț. Eu am constatat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai țesea brâie și catrințe (cu mătase și fir) pentru noi și chingă pentru tata. Când se tăiau, de Paște mieii, pieile lor erau dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și cojoace. Toamna, după tăierea cârlanilor, pieile se foloseau în întregime pentru bonduști și cojoace (pentru toată familia). Când am mai crescut, la bundițe, aveam și dihori (care erau foarte scumpi). Mama avea cheptar lung, cu dihori mulți (în față
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și cojoace. Toamna, după tăierea cârlanilor, pieile se foloseau în întregime pentru bonduști și cojoace (pentru toată familia). Când am mai crescut, la bundițe, aveam și dihori (care erau foarte scumpi). Mama avea cheptar lung, cu dihori mulți (în față și la umeri). Numai câteva neveste aveau asemenea cheptare în sat. În ocazii speciale (la biserică,la hram, la nunți, botezuri) mama îmbrăca acest
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și la umeri). Numai câteva neveste aveau asemenea cheptare în sat. În ocazii speciale (la biserică,la hram, la nunți, botezuri) mama îmbrăca acest cheptar deosebit de frumos. Pentru completarea lăzii cu zestre, ne-au făcut la amândouă fetele, câte o bundiță (scurtă cu prim brumăriu și dihori). Deasupra lăzii se așezau în straturi: cuverturile, lăicerele, scoarțele, palitarele, țoalele de lână și de buci (de cânepă) și peste ele plapomele, chilota și pernele (mari și mici). Lada se așeza pe două lăiți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cuverturile, lăicerele, scoarțele, palitarele, țoalele de lână și de buci (de cânepă) și peste ele plapomele, chilota și pernele (mari și mici). Lada se așeza pe două lăiți în "casa cea mare" (camera nelocuită) la răcoare. Pe grindari erau atârnate bundițele și cojoacele, sumanele (de ținut). Când starostele venea în pețit, mama se așeza de obicei în camera cu zestre (ca să vadă pe viu, că fata este pregătită pentru măritat). După stabilirea nunții, când se ia zestrea și se duce la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu ți-e deloc rușine? Prietenii mei m-au luat cu ei la alt mormânt și acolo am avut mai mult noroc. Mi-a dat și mie o căniță cu colăcel. Ce bucurie pe mine! Am băgat-o repede sub bundiță și-am fugit acasă. Ceilalți au rămas acolo, alergând de la mormânt la mormânt, după pomeni. Pe seară, s-a întors și mama obosită de la târg. A venit cu o căruță până-n Frătăuții Vechi și de acolo pe jos, peste punți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aduceau la târg produse lactate (unt și brânză), ouă, pui, găini, boboci de rață și de gâscă, pentru a face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe deschise. Cojocari: Covașă Vasile și Pascari Constantin. În portul popular actual, cea mai mare răspândire o cunosc pieptarele femeiești și bărbătești "bundițele" răscroite foarte mult la mâneci, cu blană neagră de miel sau de dihor. Pielea de oaie este supusă unui întreg șir de operații care o pregătesc în vederea croitului și a împodobirii cu diverse elemente decorative: săratul, uscatul la umbră, dubitul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
inimaginabilă. Pentru nemțeni, venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe Unsul Domnului Dacă binefăcătorii de peste Ocean și-ar fi făcut apariția, înfometații și deznădăjduiții aceștia ar fi așternut în calea lor toate bundițele, fotele, iile, sumanele și căciulile și ar fi căzut în genunchi înaintea lor, cu adâncă smerenie, ca în fața unei sfinte icoane făcătoare de minuni. Vin americanii? Era colacul de salvare, singura șansă de supraviețuire a unor ființe care nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]