13,186 matches
-
Tatăl ei, Ion Botez (1874-1940) era originar din Moldova, a administrat moșii în Vlașca și a fost, mai târziu, primar al Predealului și proprietar de terenuri acolo. Mama, Rozalia, era descendentă a Alexandreștilor (moșieri la Preajba), Pretorienilor (preotul Matei Pretorian, bunicul Ricăi, fusese crescut de prințul Mișa Karagheorghevici, stăpânul castelului de la Clejani) și Stegăreștilor (care coborau dintr-un stegar al lui Bibescu-Vodă). Astfel, Rica Botez se înrudea cu familiile Alexandrescu-Guranda (implicată în politica țării), Albrich (mătușa Eufrosina Alexandrescu s-a căsătorit
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
ucidă face să devieze glonțul vrăjit dinspre inima ei spre mizerabilul Caspar, ce se prăbușește blestemând. Dar, dacă eram frustrat de această satisfacție finală, nu eram lipsit de alta, atât de tainică încât nu îndrăzneam să o mărturisesc nici chiar bunicii. Deși eram numai urechi, vedeam totodată ceea ce istoriseau instrumentele. Cu ochii ațintiți asupra lor, urmăream freamătul contrabașilor, acordurile lor sumbre din care mă salva vocea străvezie a clarinetului. Dar în povestea aceasta palpitantă, salvarea era urmată de noi primejdii. Când
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
putea veni la baie; mergem la operație. Și după aceea, cine știe când voi mai putea intra în apă...", încerca el de astă dată, pe un ton jalnic, să o înduplece. Și, într-adevăr, își dădu de îndată seama că bunicii i se făcuse milă de el. Expunerea la razele ultraviolete, obligatorie pe atunci, fu scurtată în dimineața aceea. Se bălăcea pentru a doua sau a treia oară în apa sărată, căutând să facă pluta ori să înoate cu capul sub
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
că visase toată operația. Nu vedea nimic, căci i se pusese și pe ochiul neatins un tifon, dar auzea în jurul său vocile, puternice, de parcă ar fi răsunat lângă bazinul de înot unde toți, îndeosebi fetele, parcă țipau. Medicul dădea explicații bunicii sale care, continuând să-l țină de mână, spunea ceva despre spălăturile cu ceai de mușețel. Deodată s-a auzit și pe sine întrebând cu glas tare: "Sibyle, nu-i așa că tu erai ieri cu un vânător la...?". Bunica îl
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
cu colecții impresionante de CD-uri și partituri de muzică de avangardă, îmi arată uneori limitele proprii "omului de specialitate", întrecute de informarea pasionată a unui "simplu meloman". La rândul său, Ernst von Siemens ( 1903-1990), moștenitor al firmei înființate de bunicul său, Werner von Siemens, a studiat fizica. A învins în tinerețe o paralizie căreia cei din jur nu i-au dat șanse de recuperare. A preluat imperiul industrial de la tatăl său, Carl Friedrich von Siemens. A mărturisit adesea că muzica
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
românească prin câteva date. În primul rând, cele ce țin de biografia - am putea spune apolitică - a autorului. S-a născut în 1926 la Arad, într-o familie ce reflectă bine compoziția etnică a Transilvaniei (tatăl român, iar dinspre mamă, bunicul maghiar și bunica germană). La numai 13 ani a trecut granița clandestin în Ungaria de unde-a fost expediat înapoi, la părinți. A plecat apoi, din nou ilegal, în 1948, în Vest. Cofetar (prima sa calificare), muncitor minier ori din alte
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Îi pun bănuțul în mână, și el se tânguie cu lacrimi adevărate și multe, mulțumește cu o recunoștință cum n-am mai văzut. În timp ce mă îndepărtez și traversez spre Lupoaică, încă îi mai aud glasul ireal de dulce, ca al bunicului meu, cândva, când era în lumea aceasta și mă iubea lăcrimând mângâiat, fericit că mă are. Lacrimile adevărate, averea lui, mila lui și cuvântul bun către mine copil, le regăsesc în ființa acestui cerșetor din Piața Romană, în cuvântul lui
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
apucat-o. Petru Groza s-a identificat definitiv și irevocabil cu cea mai neagră etapă din istoria României. Întâlnind vechi cunoscuți în plimbările pe care le făcea la șosea, Petru Groza se plângea că "averescanii l-au uitat". După arestarea bunicului meu, Petre Papacostea, bunica i-a trimis un memoriu, sperând că vechea solidaritate averescană își va spune cuvântul. Răspunsul a fost insultător. Marioneta asista complice la crimele fără precedent comise împotriva țării. Memoriile lui Petru Groza prezintă importanță numai dintr-
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
adevărul vieții, așa cum a fost. Pomenind biografiile ce s-au scris despre tatăl său, Lidia Stăniloae nu uită să vitupereze pirateria editorială de după 1990, care n-a cruțat nici opera Părintelui-Profesor. Alături de protagonist, omniprezent ca tată, soț, și apoi ca bunic, dar mai ales ca reper spiritual, chiar și în cei cinci ani de detenție de la București și Aiud, figura mamei ocupă un loc central, cu nimic mai prejos decât unele evenimente din viața autoarei, cum ar fi căsătoria, divorțul, nașterea
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
Japonie de comodificata Americă și de culturalizata Europă. Citind cartea, mi-aș fi dorit să cunosc mai multe despre Japonia, să pot face o interpretare a romanului în această cheie. Mi-ar fi plăcut să interpretez în mod inițiatic sinuciderea bunicului japonez, caligramele din carte, simbolurile jocului tradițional uta karuta. Mai ales că un astfel de parcurs nipon a făcut posibilă întâlnirea dintre universul acestei cărți și caligramele expuse de Rodica Frențiu la Muzeul Literaturii Române. Recunoscându-mi însă modesta pricepere
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
de făcut", îl califică pe țăranul român nici mai mult nici mai puțin decît "un împuțit". Conștiința mixtă, religios-literară, a preotului de țară se cabrează în fața unei atari ignominii: "întreb: De unde sînteți? A cui sînteți? Ce v-au fost străbunicii, bunicii, părinții, Madame? Constat că nefericita Profesoară stă foarte prost cu nasul și mirosul. Cum să miroasă urît țăranul român? Dacă citește, i-aș recomanda să-l citească pe iașiotul Luca Pițu. Domnia Sa a scris un întreg eseu despre NAS și
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
până am prins gustul literelor și am intrat în viața cărților de unde n-am mai ieșit până astăzi Ferestre înguste în somn se dezlănțuie furiile aspirațiilor neonorate iau chipuri ursitele în oglinda apei din cristelnița botezului voiam să ajung ca bunicul plugar să leg cu o brazdă prispa de pragul orizontului ar însă pogoane de hârtie opacă tot aștept să rodească spicul din vârful suliței de stuf mă plec cu năduf peste boabele litere transportate spre moară în carele frazelor nu
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
Nicolae Coan Bărbații din literatura familiei noastre Am trăit în partea suprarealistă și ieftină a lumii. Bunicul meu dinspre tată s-a născut în capitalism la începutul veacului XX Și a murit în comunism cînd mai erau nouă ani pînă la demolarea Zidului din Berlin. Acum un an am văzut prima oară bucăți din The Wall păstrat
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
și - pînă în momentul în care scriu acest raport - 24 de ani în capitalism. Cînd voi împlini 27 de ani în capitalism viața mea va fi egal trăită în ambele epoci voi putea imparțial să spun ce cred despre ele. Bunicul meu a fost liberal, cîrciumar, mic întreprinzător rural Și a ieșit la pensie de la CAP ca șef de atelaj. Ce mîndru eram în copilărie de asta! De unde să știu că un biet căruțaș poate fi atît de pompos botezat de
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
glonț însă nu a avut curaj. Mîna lui era mai lentă ca gîndul - în general mîna unui gînditor trebuie să fie prudentă. L-am văzut și eu pe Ceaușescu de aproape dar nu aveam pistol Și în general nici un gînd bunicul meu l-a văzut și el pe Ceaușescu cum te văd Și cum mă vezi cînd a venit cu elicopterul la Osica într-o vizită de lucru. A coborît din cer pe stadionul comunal de fotbal în apropierea căminului cultural
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
lucru. A coborît din cer pe stadionul comunal de fotbal în apropierea căminului cultural de unde împrumutam Boccaccio la 12 ani (eram băiețelul din Decameronul care se uita pe sub fustele literaturii) Și a vizitat ferma de vaci de la CAP-ul unde bunicul meu, Coande, era șef de atelaj vestit mirmidon. De fapt, îi spuneam Tica. Făcuse cîțiva ani de pușcărie la Canal pentru că pus gestionar de Republică la fosta lui cîrciumă ar fi băgat mîna în avutul obștesc. Unii mi-au spus
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
Tica. Făcuse cîțiva ani de pușcărie la Canal pentru că pus gestionar de Republică la fosta lui cîrciumă ar fi băgat mîna în avutul obștesc. Unii mi-au spus mai tîrziu că motivul ar fi fost altul că ei știau că bunicul meu a fost legionar Și atunci ar fi fost mai mulți legionari duși la Canal. Liberal/legionar ce mai conta a săpat cîțiva ani în stîncă apoi s-a întors în sat unde l-au angajat la colectiv Șef de
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
el am deprins să citesc pe cărțile pe care le împrumuta de la biblioteca satului din căminul cultural unde mai tîrziu într-un an am citit eu 500 de cărți. Curios, în afară de Decameronulnu îmi amintesc niciuna, dar îmi aduc aminte că bunicul meu citea o carte despre amiralul Canaris grecul ajuns șeful serviciilor secrete naziste. Teme-te de greci, îți zic, dar fii mereu cu ochii pe nemți. Tata nu citea cărți, mereu pe drum cu dinamita și goana după resurse necesare
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
Robert Șerban din când în când trebuie să publici în România literară la fel cum trebuie să-ți vezi bunicii din când în când indiferent cât de departe stau texte noi țapene bine croite ca hainele cu care vei fi îmbrăcat când deschizi ușa celor doi bătrâni: i-ar durea inima să te vadă jerpelit și vai de tine din
Doi copii, o revistă, tata, bunicii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/3777_a_5102]
-
interzise; gura sobei e cât se poate de clar că am lăsat gura sobei deschisă, se încălzise atât de tare în curtea asta de hârtie încât câinele începuse să se topească, toate lucrurile se ondulaseră peste măsură, până și scheletul bunicului meu, până și fața tristă a bunicii mele primiseră contururi suprarealiste; ce greșeală putusem să fac, doamne, am încărcat soba cu toate lemnele desenate de nepoata mea, în bătătură, și trebuie să mărturisesc că nu erau puține; ea desenase lemne
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
prin aer cum se vede la tv prin eter dar tatăl meu nu putea nici înțelege cum de îmbătrânim tatăl meu era medicul tuturor acestor îmbolnăviri și nu credea vreodată c-o să murim. Aș fi vrut să-i zic și bunicului meu toate astea.
Tatăl meu era și el poet by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/4446_a_5771]
-
sau să care gunoiul. responsabilul barăcii știa dar se făcea că plouă iar sectoristul cînd trecea pe aici îi spunea epilepticul și celorlalți: v-arăt eu vouă! lazăr spunea că și bunicu-său era tot zombie. care dintre ei, întreba cineva bunicul dinspre cumani sau bunicul dinspre pecenegi? dar, lazăre, azi e sîmbăta ta vor veni și sfinții să cumpere de la tine bube. tu, scoate doar taraba.
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
responsabilul barăcii știa dar se făcea că plouă iar sectoristul cînd trecea pe aici îi spunea epilepticul și celorlalți: v-arăt eu vouă! lazăr spunea că și bunicu-său era tot zombie. care dintre ei, întreba cineva bunicul dinspre cumani sau bunicul dinspre pecenegi? dar, lazăre, azi e sîmbăta ta vor veni și sfinții să cumpere de la tine bube. tu, scoate doar taraba.
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
capetelor albite de vreme și vremurile cădeau cu lovituri de ciomag noduros peste fragile viețile noastre retrase pe coama unui deal trăind cu spaima în sân de teama steluței roșii din abecedare se petrecea în inima unui anotimp în care bunicul avea fața ca o coajă de arbore bătrân iar mătușile îmbrăcate în negru abia își mai aminteau de soții neîntorși din război viermii lacrimilor de văduve tinere deveniseră fluturi cu câinii milogi ai ulițelor am copilărit sub cerul ca un
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
Robert Șerban Pregătirea scot cuvintele din poem cu îndârjirea cu care bunicul scotea cu securea bucățile de lemn dintr-un par până când îl ascuțea atât de bine încât putea să-l înfigă dintr-o lovitură între coastele mistrețului în burta lupului a dihorului scot din poem versuri întregi și cuvinte unul după
Poezii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6058_a_7383]