13,206 matches
-
nu sufla în fața ei. Nici acum nu-mi dau seama cum a ajuns bunicul verișorului meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta, căci, atât bunicul vărului meu, cât și tatăl lui, lucrau pe renumitul pasager “Transilvania”. Ca adolescenți, în afara pescuitului, găseam tot felul de posibilități să ne petrecem timpul liber. Uneori ne alăturam și noi tinerilor, care făceau sâmbăta seară sau duminica o “talpă” între
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Să mai duci și-n spate-un sac, În odăi sau în cerdac Să fii puștilor pe plac? Hai să-l mai lăsăm un pic, Să se odihnească zic, Să se simtă mai voinic, Că-i și el un biet bunic! Referință Bibliografică: SUB BRĂDUȚU-MPODOBIT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SUB BRĂDUȚU-MPODOBIT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419402918.html [Corola-blog/BlogPost/369005_a_370334]
-
făina, pe care le-a aruncat tata din magazie, înlocuindu-le cu altele noi lucrate chiar de mâinile lui pricepute la toate. Era o creangă groasă, solidă, a bătrânului dud, existent înainte de a se însura tata și a-i da bunicul moștenire casa cu toate acareturile - două magazii, pătul, grajd, șopron - curtea toată și grădina întinsă pe câteva hectare. Da, că bunicul fusese moșier sau chiabur, cu mare avere, pe care a împărțit-o la toți ceilalți 11 frați ai tatei
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
toate. Era o creangă groasă, solidă, a bătrânului dud, existent înainte de a se însura tata și a-i da bunicul moștenire casa cu toate acareturile - două magazii, pătul, grajd, șopron - curtea toată și grădina întinsă pe câteva hectare. Da, că bunicul fusese moșier sau chiabur, cu mare avere, pe care a împărțit-o la toți ceilalți 11 frați ai tatei, după căsătoria fiecăruia în parte. Averea asta a fost, printre altele, și marele meu necaz. A cântărit greu în „dosarul” însoțitor
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
sezoane, era de udat grădinița plină cu flori, care mai de care mai frumoase, care stăteau înflorite din primăvară, începând cu ghiocei și viorele, până târziu în toamnă, terminându-se cu crizanteme, iar fântâna noastră, construită de mult timp de către bunicul din partea tatălui, avea 27 de metri adâncime. Învârteai de amețeai la roata care transmitea mișcarea butucului pe care se trăgea lanțul ce lega cele două ciuturi, iar curtea era mare, aveai de mers, nu glumă, cu gălețile pline cu apă
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Iar acum, trăind de ani buni în altă localitate, dorul acela mă strigă și mă îndeamnă să merg periodic acolo, acasă, pentru că acolo, în acea localitate, am petrecut, pe ultimul lor drum, ambii părinți, un frate și o soră, soția, bunicii, unchi și mătuși... Sunt mai mulți cei din pământ decât cei ce trăiesc pe pământ și pe toți i-am iubit pentru tot ce au însemnat pentru mine, acum fiindu-mi dor de ei. Acolo sunt mormintele lor și acolo
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului istoric, ce dovedește că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins de asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului istoric, ce dovedește că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins de asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pădurea dimpre-jurul acelor locuri; ... Citește mai mult IIPorecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
20 septembrie 2016. Moto I: „Diferența între om și câine este aceea că dacă ți-l faci prieten, câinele nu te va mușca niciodată!” (Mark Twain) Moto II: „Oamenii m-au dezamăgit de multe ori, câinii - niciodată!” (Marian Pătrașcu) I Bunicul meu dinspre mamă, Gheorghe Costea, zis Hobza, a murit în vara anului 1958, când eu aveam vârsta de cinci ani și jumătate. Porecla asta ciudată i se trăgea de la faptul că, de fiecare dată când trebuia să ridice ceva greu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
lui mai mare ... Citește mai mult Moto I:„Diferența între om și câine este aceea cădacă ți-l faci prieten, câinele nu te vamușca niciodată!”(Mark Twain)Moto II:„Oamenii m-au dezamăgit de multe ori,câinii - niciodată!”(Marian Pătrașcu)Bunicul meu dinspre mamă, Gheorghe Costea, zis Hobza, a murit în vara anului 1958, când eu aveam vârsta de cinci ani și jumătate. Porecla asta ciudată i se trăgea de la faptul că, de fiecare dată când trebuia să ridice ceva greu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea în aceeași curte cu nea Titu, unul dintre cei patru băieți ai lui, își făcuse acolo o cămăruță numai a lui; trebuia să-i dau și lui vestea cea mare, nu? Chircuț
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
să-i dau și lui vestea cea mare, nu? Chircuț îi era porecla, așa era cunoscut în Greblești și chiar în toată Loviștea. Porecla asta i s-a tras de la mama lui, Chirculeasa, care era fata lui Chirca Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni. Citește mai mult Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea în aceeași curte cu nea Titu, unul dintre cei patru băieți ai lui, își făcuse acolo o cămăruță numai a lui; trebuia să-i dau și lui vestea cea mare, nu? Chircuț
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
să-i dau și lui vestea cea mare, nu? Chircuț îi era porecla, așa era cunoscut în Greblești și chiar în toată Loviștea. Porecla asta i s-a tras de la mama lui, Chirculeasa, care era fata lui Chirca Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni.... XXI. GÂNDURI INSOMNIACE, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015. Elaborarea eseului de față are o ”istorie” atipică. Ea nu a urmat calea obișnuită, adică cea care presupune parcurgerea în general
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mergeam des la stâna lui moș Lixandru, care nu știa cu ce să ne servească din produsele stânei, adică; brânză, urdă și tot ce ne putea oferi dumnealui. Vărul meu Mihai TĂNASĂ ori de câte ori mergeam la stâna lui moș Lixandru, adică bunicul său, nu scăpa ocazia să-mi demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată, numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
mai ales caii și câini. Locuiesc la curte și am doi câini pe care îi îndrăgesc nespus. Firește, nu omit sentimentele și „ocupația” de familist. Sunt căsătorit de 35 de ani cu Nicoleta, am un băiat căsătorit, nu sunt încă bunic, dar îmi doresc. Mai am o soră. Relațiile noastre sunt afective! Cele două laturi ale vieții mele, cântecul și familia se „împletesc” și aș spune mai aproape de adevărul sentimentelor mele: se contopesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
în visele tăcerii și bătăile inimii așa cum azi vezi cocorii și mâine au dispărut dincolo de nori într-o icoană a bunicii un înger peste un pod de lemn avea aripi dar pe niciun mal nu se zăreau nici părinții nici bunicii 22.02.2015 Referință Bibliografică: între dragoste și moarte / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎNTRE DRAGOSTE ŞI MOARTE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1424594141.html [Corola-blog/BlogPost/376244_a_377573]
-
în care trăiesc o viață frumoasă, generez amintiri frumoase și sunt genul care se hrănește din ele. Mă întorc adeseori în casa din Sighișoara, la calmul de atunci, la dragostea aceea implicită care salășluia în fiecare gest sau reacție, cu toate ca bunicii și părinții mei nu mi-au spus niciodată explicit , ” te iubesc!’’ dar nici o secundă nu m-am îndoit atunci, cu atat mai puțin acum, că ar fi putut fi altfel. Astăzi îi spun fetiței mele aproape zilnic că o iubesc
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
ziare cu bunăvoință. Eu sunt medic, își începuse emigrantul fără nicio introducere povestea. M-am născut acolo, își întinsese el mâna spre locul de sub reclama de țigări. În casa care fusese cândva acolo, vreau să spun. Bună casă. Făcută de bunicul. Frânghier de meserie. Nu s-a înțeles deloc cu ginerele, așa că părinții mei au divorțat curând după căsătorie. Mama a trebuit să recunoască greșeala pe care o făcuse, alegându-și soț după cum îi dictau sentimentele și nu după cum o sfătuiseră
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
să recunoască greșeala pe care o făcuse, alegându-și soț după cum îi dictau sentimentele și nu după cum o sfătuiseră părinții. M-a crescut singură, în casa aceea, nu s-a mai măritat niciodată. A ajutat-o să mă crească și bunicul care a trăit până la optzeci și ceva de ani. Când meseria de frânghier a început să nu-i mai aducă venit, s-a apucat de reparat biciclete. Acolo își avea atelierul, spusese emigrantul, plimbându-și mâna spre cel mai îndepărtat
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
mai aducă venit, s-a apucat de reparat biciclete. Acolo își avea atelierul, spusese emigrantul, plimbându-și mâna spre cel mai îndepărtat colț al piațetei, îmi stăruie și acum în nări mirosul iute, de la soluția de lipit cauciuc. O prepara bunicul din crep dizolvat în benzină. Rețetă proprie. Cât am fost elev, reparam și eu biciclete cu el împreună. Apoi am făcut medicina. Am intrat la facultate fără concurs, fiindcă terminasem liceul cu zece curat. Tocmai apăruse o lege, sau o
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
el împreună. Apoi am făcut medicina. Am intrat la facultate fără concurs, fiindcă terminasem liceul cu zece curat. Tocmai apăruse o lege, sau o simplă dispoziție, mă rog, n-are importanță, care permitea asta. Altfel, cu originea mea - că pe bunic l-au băgat la patroni - , nu cred că aș fi fost admis. Multora li s-a întâmplat. Erau respinși, indiferent de rezultate, pe motiv de dosar! Ce vremuri, domnule, când stau mă gândesc!... Emigrantul se întorsese după ultimele cuvinte cu
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
că pentru prima oară vorbeam cu toată seriozitatea de treaba asta. Unde să pleci, păcatele mele? Unde văd cu doi ochi i-am spus, dar aici nu mai stau. În cele din urmă a înțeles și s-a resemnat. Cu bunicul, sfătuitorul meu de o viață, nu mai puteam discuta, fiindcă dăduse în mintea copiilor. Dar cum să plec? Interlocutorul nostru se oprise și își făcuse privirea roată, de parcă ar fi căutat ceva în jurul său. Trăsese aer în piept și fața
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]