139 matches
-
ca un apucat. Mă vede zdravăn, rezemat de gard în curte și se îmbunează. “Ai să scapi...” “Parcă mi-e foame, dar azi nu mai am voie să mănânc, să beau... mâine am program de clisme.” S-a-nnorat și burează. Târgoviște urcă iar cu genunchii pe masă și se uită pe geam spre Calea Victoriei: “Nu plouă, domne, nu plouă nici azi. Și ce prubă dă porumb frumos aveam...” “Auzi, știi ce i-a spus Ceaușescu lu’ unchiu când l-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
modul de desfășurare a activității de întreprinzător particular; bazele contabilității; înregistrări de operațiuni economico-finan- ciare; contabilitate aplicată; examen. Certificatele obținute la absolvirea cursului au recunoaștere națională și sunt emise de M.M.S.S.F. și M. E.C.T. Dosarul de înscriere, precizează dna Steluța Bura, directorul D.F.P.P. , trebuie să conțină următoarele documente: copie după actul de identitate, după certificatul de naștere, după certificatul de căsătorie, dacă este cazul, după diploma studii (minimum liceul), original adeverință medicală de la medicul de familie sau medicul instituției. Detalii se
Agenda2005-36-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284143_a_285472]
-
se desfășoară, lărgește orizontul, cuprinde tot, și pe tine deodată. Ochii lui Mini, în ceață, își deschideau parcă miezul pentru a reflecta și ocroti în ei acea minune și buzele le ținea deschise ca pentru un cuvânt și le umezea bura ca un suc. Trebuia să treacă prin grădini. Acolo se petrecea o feerie a negurei. Era miragiul fabulos al gradinei în pânza ceței, apoi răsfrângerea imaginei străvezii furată de ceață în apă. Cerul, limpezit deasupra pâclei joase, se aplecă și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
a Africii împlinirea destinului inclement. Peregrinările lui Cato sunt punctate de împușcături și moarte. Viața este scurtă și violentă în zona de frontieră. Marie, fermiera bură, este salvată de Cato de la moarte după ce frații ei sunt uciși de zuluși. Caravana bură căreia i se alătură și ei este, la rândul ei, distrusă de zuluși. O patrulă engleză este nimicită de războinicii africani. Totul este dezolare și sânge. Africa lui Milton Cato este și această Africă ce palpită dincolo de epiderma accesibilă europenilor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
omul oacheș venit din Valahai; Cu ochi pe jumătate, căci nu țineai să-l măsuri, Întâia mea cucoană de voaluri și mătăsuri! Pe crengi de vis, doi umezi de muguri: ochii tăi Se deschideau în floare, când lampe din odăi Burau lumină scumpă la geamul de trăsură, Cu foarte mare frică te-am sărutat pe gură. Și te-am rugat cu ciudă, de mila mea plângând, Să uiți de stângăcia băiatului ce sânt Că eu visez... cum pruncul flămând la sân
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
doage. Și tu, întunecat flăcău Măsea-de-Fier, nene Dulău Te roagă lângă hodoroage! - Hai dați din bețe, spargeți doage. Să plângă lemnul ca la strung Când hohotit, când mai prelung Din bețe, doage și Nimica Ieși, cântec pentru Răsturnica. Vii lumânări, burați polen! E cimitirul un desen Cu linii supte, slăbănoage Frânturi de bețe și de doage... Oh, nu-mi clintiți Regina Mab Să nu se surpe trupu-i slab Și dați vin galben la miloage Nu din păhar, din scob de doage
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
veșnic... Singur, singur, singur, Vreme de beție - I-auzi cum mai plouă, Ce melancolie! Singur, singur, singur... Nervi de toamnă E toamnă, e foșnet, e somn... Copacii, pe stradă, oftează; E tuse, e plânset, e gol... Și-i frig, și burează. Amanții, mai bolnavi, mai triști, Pe drumuri fac gesturi ciudate - Iar frunze, de veșnicul somn, Cad grele, udate. Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc, Și-amanții profund mă-ntristează - Îmi vine să râd fără sens, Și-i frig
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
mai bolnavi, mai triști, Pe drumuri fac gesturi ciudate - Iar frunze, de veșnicul somn, Cad grele, udate. Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc, Și-amanții profund mă-ntristează - Îmi vine să râd fără sens, Și-i frig, și burează. Seară tristă Barbar, cânta femeia-aceea, Târziu, în cafeneaua goală, Barbar cânta, dar plin de jale, - Și-n jur era așa răscoală... Și-n zgomot monstru de țimbale Barbar, cânta femeia-aceea. Barbar, cânta femeia-aceea... Și noi eram o ceată tristă - Prin
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
colegii noștri de la Budapesta. Noi, la medicină, ne gândim să înființăm un comitet de grevă, vesti calm și sigur de sine studentul medicinist, un tip înalt și zvelt, cu o meșă de păr albit prematur căzându-i peste frunte. Sandu Bura, se grăbi Tase să-l prezinte. Băiat fin și dintr-o bucată. Ar trebui să faceți și voi un comitet pe-aici, sugeră imperturbabil medicinistul, uitându-se în jur. Să le arătăm că suntem solidari. Ce tot vorbești, frate-meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
căsătoria. Într-una din zilele de la începutul lui noiembrie ultima lună de toamnă adusese cu ea o vreme rea, mohorâtă, cu brume și cu ploi reci Victor se pomeni din nou la el, la facultate, cu Tase și cu Sandu Bura, care, cu un aer conspirativ și fără multă vorbă, îl luară cu ei alături, la filologie, unde erau așteptați de Nelu Ianolide și de Călin Moraru, un student din anul al patrulea, cel cu doina de haiducie cântată din bojoci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de pândă Și prin fereastă el privea duios, Cu o lumină dulce, tristă - clară, Să vadă umbra-i albă și ușoară. A doua zi el se făcu o ploae, 250În tact căzîndă, aromată lin, Și din ferești perdelele le-ndoaie Burând prin țesăturile de în, Pătrunde iarăși în a ei odaie, Preface-n tânăr sufletu-i divin: 255El stă frumos sub bolțile ferestii Purtând în păr cununa lui de trestii. Blond e - azi și părul lui de aur moale Pe umeri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
unde o vede Și-n cărare îi răsare De la creștet la picioare; Ochii negri - ntunecoși I se uită mângâioși, În păr negru stele poartă Dară alba față-i moartă, Ori se face nor de ploaie Care cade în șiroaie Și burează - așa de lin Prin perdelele de în; Și-n fereastră ca-ntr-un prag Se arată nalt și drag Cu păr lung de aur moale Și cu ochii plini de jale. Trestia l-încununează, Hainele îi scânteiază, Haine lungi și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-ar desface în cruce. Și poate mai sunt și altele, mai departe, dar nu le vedem de aici. - S-o luăm din loc, șopti Iliescu, după ce mai cercetă o dată cerul. Să nu ne apuce ploaia. N-a început să bureze decât după ce-au ajuns în șosea, și au traversat-o ca să nu-i ajungă din urmă camioanele rusești. Umblau la vreo două sute de metri, pe un drum îngust, paralel cu șoseaua. - Dacă se întețește ploaia, șopti Iliescu la o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vă întoarceți, o să aflați ce o făcut Pâcu cu dracii lui... Bucuroși că au scăpat cu obraz curat, cei doi s-au dus să vadă cum îi vremea... Să știi, moș Dumitre, că cocoșul acela al matale îi năzdrăvan. Afară burează a ploaie. In rest, toate sunt la locul lor. Vă spuneam eu! s-a înfoiat în pene moș Dumitru. Cum îi cu dracii, moș Dumitre? Chiar ai fi pus mâna pe ei? a întrebat Mitruță. Să spuie Pâcu, pentru că el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rîu, un izvor de izvorel. Poți să-l treci". Ploaia de gheață nu mai contenește, Măriei îi plesnesc sînii de frig, ca ouăle din cuibar. "O să-ți fie bine, Mărie, îl aude pe zugrav, mai c-a stat vijelia, abia burează, vino, e senin". Vîntul sau dorul-dor o saltă deasupra apei și Măria ajunge. Știe ce-o așteaptă. Se lasă așezată pe zid: "Așa, stai așa, iubito, țină-te Cel de sus c-ai venit. Dă-mi mîna să mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cacealma. Trimiteți 5 poezii sau proze pe dischetă sau prin e-mail. Numai în situații speciale pe hîrtie. Proiectul e finanțat de Minister". Așadar: "Literatura s-a zis cu ea. Literatura e cacealma". Afară-i toamnă grea " Și-i frig, și burează". G. Bacovia duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și sunt foarte bune. Au gustul de demult. Cât de demult ? Bărbatul părea să aibă în jur de treizeci de ani. A, da, demult înseamnă înainte de revoluție. Erau copii, totul părea bun pe atunci, așa puțin cât era. O tul bură îndemnul neașteptat și, pentru a nu părea nepoliticoasă, făcu loc și amandinei pe tavă. Apoi căută o masă liberă și își aranjă farfuriile cu gândul la privirea bolnavului. La urma urmei, de ce să-i spunem bolnav ? De ce boală suferea ? Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
însă? Dintre cei chinuiți de povara sentimentului, atinși de disperare. Siluetele lor se desenează, prima dată, în „Nervi de toamnă”: „E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plînset, e gol.../ Și-i frig, și burează.// Amanții, mai bolnavi, mai triști,/ Pe drumuri fac gesturi ciudate -/ Iar frunze, de veșnicul somn,/ Cad grele, udate.// Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc,/ Și-amanții profund mă-ntristează -/ îmi vine să rîd fără sens,/ Și-i frig
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai bolnavi, mai triști,/ Pe drumuri fac gesturi ciudate -/ Iar frunze, de veșnicul somn,/ Cad grele, udate.// Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc,/ Și-amanții profund mă-ntristează -/ îmi vine să rîd fără sens,/ Și-i frig, și burează”2). Aparent, enigma „amanților” e incomprehensibilă. Ce altceva i-a provocat să iasă din case pe-o așa vreme, dacă nu decorul dezolant, evocator de analogii cu moartea? Poetul nu e doar observatorul agitației lor paroxistice, ci chiar unul dintre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dovadă trecerea de la tristețe la rîsul „fără sens”. Acesta echivalează cu o concluzie: față cu moartea, suferința din dragoste e derizorie. Decăzut din iluzii, poetul acceptă constrîngerea realității. Ultimul vers sună ca un semnal de retragere: „Și-i frig, și burează”. Un personaj colectiv, amanții revin în „Fanfară”3) și în „în altar”4). Comportamentul lor e determinat de imperative obscure, instinctuale, mai puternice decît orice rațiune. Sînt exaltați și triști, în primul poem, cuprinși de delir, în al doilea. Suferința
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu sunt atacați și lezați de aparatul lizozomal al celulelor invadate; - agenții patogeni părăsesc celulele și traversează liber membrana bazală a epiteliului mucoasei, vasele vilozității, venele și chiliferele în sânul cărora staționează și proliferează; după 24 ore coloniile de microorganisme burează miliar peretele intestinului; alte studii au folosit imunofluorescența cu un anticorp monoclonal reactiv cu porțiunea lipidică A a endotoxinei de E.coli. Acesta trece prin enterocit ca elementele de Candida albicans, apărând ca agregate mici în lamina propria și în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
să ne arate că sîntem aici aduși de vînt! Termenul de boreas în limba greacă are sensul de vînt rece sau vînt din nord. Limba română are cuvîntul boare cu sensul de vînt rece sau care răcorește. Mai avem cuvîntul bură cu sensul de ploaie de scurtă durată ce apare cînd aerul este foarte cald și răcorește atmosfera, negură, furtună și boresă cu sensul de mireasă(cea care răcorește sufletul). În eme-gi cuvîntul bu-ra are sensul de a uda repede, a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tractate și autopropulsate vibratoare și 3-5 mixte, mașini de tăiat asfalt, plăci vibratoare și maiuri mecanice. 2.1.20.7. Mașini, utilaje și instalații pentru construcții și reparații 6-10 de căi ferate, în afară de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.7.1 - ciocane de burat prin vibrare; 3-5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.7.2. - mașini de burat; 5-9 ───────────────────────────────────���──────────────────────────────── 2.1.20.7.3. - utilaje pentru îndreptat și îndoit șine; 6-10 2.1.20.7.4. - mașini pentru montarea și sudarea șinei; 6-10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
plăci vibratoare și maiuri mecanice. 2.1.20.7. Mașini, utilaje și instalații pentru construcții și reparații 6-10 de căi ferate, în afară de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.7.1 - ciocane de burat prin vibrare; 3-5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.7.2. - mașini de burat; 5-9 ───────────────────────────────────���──────────────────────────────── 2.1.20.7.3. - utilaje pentru îndreptat și îndoit șine; 6-10 2.1.20.7.4. - mașini pentru montarea și sudarea șinei; 6-10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.7.5. - mașini pentru pozarea căii, utilaje de măsurat și verificat 6-10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
lanțuri de pivoți. Prin urmare, în dyirbal există următoarele posibilități de coordonare: ŋuma banaga-nyu miynda- nyu (apud Dixon: 1994: 161) tata(Abs-S) a se întoarce(nonviitor) a râde(nonviitor)42 ' Tata s-a întors și a râs' ŋuma banaga-nyu yabu-ŋgu bura-n (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) a se întoarce(nonviit.) mama(Erg-A) a vedea(nonviit.) ' Tata s-a întors și a văzut-o pe mama' ŋuma yabu-ŋgu bura-n banaga-nyu (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) mama(Erg
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]