575 matches
-
vedea jos, asemeni unui zeu epicurian, ceea ce-i preocupă pe oamenii împotmoliți în eroare: polemicile verbale, revendicarea nobleții, căutarea cu orice preț a onorurilor, patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au luat caracterul liberal revoluționar numai după ce influența capitalismului a început a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o cu o economie bănească, adică atunci când li s-au creat condițiile economice” (Zeletin, 1991, p. 73, subl. autorului). Altfel spus, Era burgheză în România nu ia ființă sub influența ideilor liberale aduse din Apus; pricina ei stă mult mai adânc, în revoluționarea economiei noastre naționale. Până atunci, ideile liberale străine iau în societatea noastră un caracter medieval: ele dau boierimii mici arma
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fond a civilizației. Această creștere este considerată de E. Lovinescu normală pentru societățile întârziate, în virtutea interdependențelor capitalismului modern. După construcția ordinii constituționale moderne, urmează, în faza a doua a dezvoltării civilizației române, edificarea bazei economice și a unei forțe sociale burgheze consolidate, în temeiul legii interdependenței vieții materiale și morale a civilizației contemporane. c) Adaptarea fondului și a formei. Jocul adaptării formei și fondului se înfăptuiește într-un „dublu proces cu sens contrar: procesul scoborârii formei la fond”, constatat de adversarii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trăiesc la un nivel premoral și preideologic, îmi demonstrează că a căzut din plin în eroare. Premoralul și preideologicul există doar atâta vreme cât se poate presupune existența unei singure morale și a unei singure ideologii istorice juste, care ar fi cea burgheză a noastră, adică a lui Moravia sau a mea, a lui Pasolini. De fapt, nu există premoral sau preideologic. Există pur și simplu o altă cultură (cultura populară) sau o cultură precedentă. Pe ele se clădește o nouă alegere morală
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și străină, încă îl mai citește pe Evola. Cultura italiană s-a modificat la nivelul trăit efectiv, concret. Schimbarea constă în faptul că vechea cultură de clasă (cu diviziunile sale nete: cultura clasei dominate - sau populară, cultura clasei dominante - sau burgheză, cultura elitelor) a fost înlocuită cu o nouă cultură interclasistă, care se exprimă prin felul de a fi al italienilor, prin noua calitate a vieții lor. Alegerile politice, unindu-se cu vechiul humus cultural, erau un lucru; prinzând acum rădăcini
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la televiziune s-ar desfășura timp de un an o activitate sinceră, curajoasă, obstinată de propagandă a acestor mijloace, sarcinile nedorite s-ar reduce în mod hotărâtor. Tu însuți spui că în lumea modernă există două tipuri de cupluri: cele burgheze privilegiate (hedoniste), care „concep plăcerea distinctă și separată de procreare”, și cele populare, care, „din ignoranță și bestialitate, nu ajung la o asemenea concepție”. Ei bine, eu puneam ca o primă condiție a luptei progresiste și radicale tocmai asta, pretenția
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
precedent: Germania dinainte de Hitler. Și aici valorile diferitelor culturi regionale au fost distruse de omologarea violentă a industrializării, fapt ce a avut drept consecință formarea acelor mase enorme care nu mai erau vechi (țărănești, meșteșugărești), dar nu deveniseră încă moderne (burgheze) și care au constituit corpul sălbatic, aberant, imponderabil al trupelor naziste. În Italia se întâmplă ceva asemănător, cu o și mai mare violență, deoarece industrializarea anilor ’70 constituie o „mutație” decisivă comparativ chiar cu cea germană de acum cincizeci de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a fost luat nu atât din textele marxiste (care sunt științifice, nu tehnice), cât din textele sociologice. Sociologia este o știință burgheză. Modelele sale sunt anglo-saxone și franceze. De altfel, și retorica bazată pe „hiperbola simplistă” are trăsături admirabil de burgheze. Vezi, de exemplu, limbajul futurismului (fascist). Limbajul ziarului Lotta continua 1 și (la un nivel mult inferior) cel al publicației Potere Operaio 2 sunt un amestec de „scriitură” paradoxală, de scandal à la Marinetti 3, și de „scriitură” sociologică anglo-americană
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
înțelesese că era intolerabil pentru un om să fie tolerat. Tempo, 26 aprilie 1974 Francesco de Gaetano: Aventuri în vreme de război și de pace1tc "Francesco de Gaetano \: Aventuri în vreme de război și de pace1" În legătură cu relațiile dintre „cultura” burgheză și „cultura” populară, am avut în ultimele luni experiențe amare. A trebuit să aflu că intelectualii italieni nu și-au pus niciodată problema „culturii” populare și nici măcar nu știu ce e. Ei cred că poporul nu are cultură pentru că nu are cultură
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu poate aspira la „conștiința socialistă modernă” de unul singur, deoarece Îi lipsește „cunoașterea științifică temeinică” necesară: „Vectorul științei nu e proletariatul, ci intelighenția burgheză”. Iată esența pledoariei pe care o face Lenin Împotriva spontaneității. Există doar două ideologii: cea burgheză și cea socialistă. Dată fiind răspândirea și puterea istorică a celei dintâi, dezvoltarea spontană a clasei muncitoare va determina Întotdeauna succesul ideologiei burgheze. Lenin a formulat memorabil acest lucru: „tot ce poate să creeze clasa muncitoare exclusiv prin eforturi proprii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a critica ca extrem-modernist influența mobilizării industriale germane asupra Decretul funciar metafora militară despre nevoia de conducere condamnarea formelor de producție agricolă țărănești despre revoltele țărănești despre raționalitatea producției moderne despre intoleranța față de sub-proletariat despre ideologia socialistă În contrast cu cea burgheză Statul și revoluția despre folosirea puterii coercitive a statului Ce e de făcut? Leopold, Aldo Lewis, C.S. Lewis, Sinclair Economia politică liberală Liebig, Justus Freiherr von Liebknecht, Karl Lilienthal, David Lin, Maya Lindblom, Charles Lissitsky, El Lohmann, Larry Lowood, Henry
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ale trecutului, evocarea faptelor de excepție ale unor copii) se decupează din confruntarea punctului de vedere oficial, vizând „conținutul, obiectul, funcția socială” a actului artistic, cu teoriile „idealiste”, axate pe autonomia esteticului. Antimaiorescian, I. susține intenția de satirizare a societății „burgheze” din comediile lui I.L. Caragiale, respinge operele lui Urmuz, din pricina „comicului lor gratuit”, se pronunță împotriva sentimentalismului romantic și a „concepțiilor idilice”. Autorul este preocupat de surprinderea nuanțelor conceptuale care ar trebui folosite în construcția noilor tipuri de eroi; astfel
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
măsură ca acest element să absoarbă și să amalgameze elementul străin“14. Observații similare au fost făcute și de străinii care au vizitat România în acea epocă, ei constatând cum evreii sunt extrem de bine reprezentați în toate meseriile și ocupațiile „burgheze“. Este cunoscut faptul că dezvoltarea industrială și, mai întâi, cea artizanală și meșteșugărească s-a făcut simțită mai pregnant și mai profund în aglomerările urbane, într-un anume sens industrializarea și urbanizarea fiind fenomene conexe, acestea devenind adevăratele centre dinamizatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mai toți oamenii politici maghiari cu care s-a întâlnit i-au solicitat sprijinul românilor pentru înlăturarea cabinetului Friedrich și înlocuirea acestuia cu un guvern de coaliție, rezultat în urma unui compromis între aristocrația maghiară, pe de o parte, și „elementele burgheze democratice“ și socialiști, pe de altă parte. Dintre personalitățile politice ungare cu care s-a întâlnit Comnen la Budapesta, singura care s-a pronunțat explicit în favoarea unei uniuni românomaghiare a fost Vilmos Vázsonyi, un evreu asimilat (Weiss)77, fost ministru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cluj, cu studii postuniversitare la Paris și Viena, care a deținut funcția de șef al Catedrei de Mecanizare la Institutul Agricol din Chișinău. Deși regimul a avut rezerve față de intelectualii școliți în România, în Rusia țaristă sau în alte „țări burgheze“38, imediat după preluarea puterii, noile autorități au acceptat serviciul unor personalități culturale și științifice importante. • A se vedea, de pildă, I. V. Stalin, Cu privire la întrebările politicii agrare în URSS. Cuvântare ținută la Conferința agrarnicilor marxiști, 29 decembrie 1929, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
traducere de Giuliano Sfichi, Iași, Polirom, 2000, p. 236. • Ibidem. • Pierre Bourdieu, op. cit., p. 124. • Ibidem. umană 124. Inventând muncitorul ca fapt cultural, filosofia lui Marx reabilita munca: din remediu al vanității în societatea medievală sau criteriu meritocratic în cea burgheză, aceasta era revalorizată ca semn sigur al elecțiunii istorice de care s-ar fi bucurat proletarul. Ideea revoluției politice era așadar o ambiție prin procură, o percepție foarte specială asupra realității, cultivată în așa fel încât să modifice realitatea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
modernizare pe verticală a societății românești; opoziția, vehementă adesea, față de prețul plătit pentru acest proces, care avea să antreneze un spectru social destul de larg; efectele contradictorii ale capitalismului în plan social-economic; cultura politică paseistă, cea sămănătoristă ori poporanistă, opuse celei burgheze, mult mai firavă; precaritatea morală a clasei politice, care a intrat, la sfârșitul ciclului interbelic, într-un proces accelerat de disoluție, la care se adaugă inconsistența asumării valorilor și a culturii politice democratice; soluțiile mesianice promovate de carlism, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
despre „obsedantul deceniu”. Plictisul celor de azi, temă predilectă pentru romanele douămiiștilor, e apropiat de gestul lui Bardamu, eroul lui Céline, de a se Înrola În armată din greața față de o lume În care nu se Întâmplă nimic În afara convențiilor „burgheze”. Starea aceasta afectează receptivitatea lor la orice fel de probleme istorice. Iresponsabilitatea politică a tinerilor de azi e la fel de semnificativă. Privim distrați la atacurile teroriste din Occident ca la orice altă știre. Efectul mass-media ne face imuni la manifestările istoriei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cele privind apariția de noi inegalități sociale, formarea unor noi elite fiind mai curând percepută că un fel de trădare de clasă. Preocuparea manifestată față de cuvântul „elită” arată În mod grăitor un dublu deficit de legitimitate, În raport cu ordinea socială tradițională („burgheza”), precum și În raport cu nouă ordine proclamata În societățile socialiste „fără clase”. Supralicitarea politică a acestor lupte pentru definire face că orice luare de poziție să riște a fi clasată drept „adeziune” la sau drept „contestare” a reprezentărilor sau categoriilor prestabilite. Analiza
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mod explicit cea a unui agent social și politic „dublu”, gata oricând să trădeze pentru a-și urma Înainte de toate propriile interese. Privit mai de aproape, dezacordul care-i opune pe Lenin și Bogdanov pare de neînțeles: dincolo de refuzul esteticii „burgheze” (artă individualista, arta pentru artă și izolarea În turnul de fildeș), proletcultismul nu este În măsură să propună o estetică alternativă decât valorificarea conținutului În detrimentul formei (Mele, 1989, pp. 54-55). Cele două tabere se acuzau reciproc de elitism sau de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de partid” reprezintă fără nici o Îndoială un raspuns „tactic” vizând să consolideze din interior partidele slăbite de descentralizarea poststalinistă, să Încadreze mai bine proprii intelectuali și să constituie În același timp avanposturi față de contestarea din exterior - venind din partea elitelor intelectuale „burgheze” sau a contrapropagandei din Vest. Istoria „academică” a școlilor de partid este astfel În mod direct un efect al destalinizării: cel de condamnare a violenței autodistrugătoare a lui Stalin, practicată Împotriva propriului partid, dar și de organizare a proceselor intelectuale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fusese „epurat” timp de doi ani după război În Germania de Vest datorită colaborării sale cu regimul nazist. Harich a fost de asemenea condamnat pentru tentativele sale de „a concilia materialismul și idealismul” și pentru Încercarea de a introducere „gândirea burgheza” În marxism-leninism, privând astfel proletariatul de principala să armă. Condamnat că filosof și „conspirator” deopotrivă, arestarea lui Harich a jucat un rol declanșator pentru alte acuzații și procese. Cazul lui Ernst Bloch este diferit de cel al lui Harich, mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
dominaților.» Cf. Pierre Bourdieu, Loïc J.D. Wacquant, 1992a, pp. 78-81, 236-237 și urm. Rezultatele au fost publicate În Johannes Huinink, Karl-Ulrich Mayer (1995). A se vedea bilanțul acestor studii În Eberhard Schneider (1994). Heike Solga distinge Între două fracțiuni, una „burgheza”, cealaltă „socialistă” a „claselor de serviciu” (bürgerliche/sozialistische Dienstklasse), cf. Solga, 1995, pp. 45-88. A se vedea mai multe exemple de produse de Kaderstatistik prin serviciul de cadre al Parteihochschule Karl Marx. Despre discursurile de auto-reprezentare ale diferitelor grupuri politice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În totalitate a fost pînă azi o prostie, o formă de aservire, de dezordine, și nici un strigăt uman nu a fost auzit pînă la Soviete. Atîtea arte diferite, născute În epoci foarte diferite, care au fost considerate În ansamblu că «burgheze». Și dacă vreo voce Îndrăznește să se plîngă, nu este decît pentru a le reproșa scriitorilor sovietici că nu Înțeleg destul omul epocii noastre, omul creat de primă perioadă cincinala». Această remarcă Îi aparține lui Benjamin Fondane și a apărut
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
social-democrației din România. Dezacordul se extinde și asupra orientării celor două publicații centrale, cotidianul „Lumea nouă” și suplimentul său literar, „Lumea nouă literară și științifică”. Grupul de la L. reproșa redactorilor de la gazetele socialiste din București metodele jurnalistice întrebuințate ca fiind burgheze, deci incompatibile cu un periodic muncitoresc, și, de asemenea, concesiile făcute în problemele artistice și literare gustului burghez. L. trebuia să fie „o revistă de luptă”, scrisă exclusiv pentru muncitori. Colaboratori constanți, cu articole politice și cu traduceri din Engels
LUMINA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287905_a_289234]