259 matches
-
stat la Palatul Buckingham ca musafir al Reginei, care, la rândul său, s-ar putea să viziteze România la invitația președintelui în viitorul apropiat"305. Se regăsesc la acești autori britanici temele predilecte ale propagandei comuniste din România: culpabilizarea trecutului "burghezo-moșieresc" care va merge mână în mână cu glorificarea trecutului legendar al României în etapa întoarcerii spre național, culpabilizarea istoriei potrivnice României și victimizarea acesteia ca "insulă de latinitate într-o mare slavă", urmate sau împreună cu mitizarea faptelor eroice ale românilor
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
care le practicau, au fost durabil devastate de sovietizare. Cu toate că specialiștii în lingvistică și în literatură (aceștia din urmă, mai numeroși) din generațiile profesional active în perioada interbelică au suferit și ei rigorile comunizării, uneori plătind pentru reale angajamente politice "burghezo-moșierești" sau chiar de extremă dreaptă, alteori fiind victimele "colaterale" ale stalinismului românesc, "dezghețul" dejist le-a permis multora să revină la catedre universitare, în institute de cercetări, la edituri și periodice. Ca și scriitorii (uneori, cercetătorii literaturii erau ei înșiși
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
proletară, grație învățământului de stat (și, desigur, pentru cei care ajungeau în posturi-cheie, grație "școlilor de cadre"). În unele cazuri, ascensiunea se baza și pe merit, dar indivizii înzestrați și sârguincioși s-ar fi ridicat poate mai bine în "regimul burghezo-moșieresc". Dar specialiștilor făcuți "pe puncte" le-au lipsit elementele de sociabilitate ale păturii mijlocii superioare, așadar experiența sau cel puțin amintirea formativă unui a "proces de civilizare" ca să folosesc formula lui Norbert Elias care legase vreme de peste un secol (peste
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
concepția marxist leninistă, lărgind foarte mult baza materială pe care se dezvoltă cercetarea științifică în țara noastră. Partidul ne învață nu numai cum să aplicăm marxism-leninismul în domeniul de activitate pe care-l cultivăm. Între munca științifică din vremea regimului burghezo-moșieresc și aceea din zilele noastre deosebirea este tot așa de mare și în ce privește eficacitatea ei. Activitatea de cercetare nu era legată de nevoile generale ale maselor. Individualismul, sub diferite forme, care se confundă, de multe ori, cu un egoism cras
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oratorii și opere, închinate unor figuri de legendă precum Decebal, Zamolxe, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Nicolae Bălcescu, la care s-au asociat și temele majore izvorâte din lupta comuniștilor pentru înlăturarea dictaturii fasciste, pentru doborârea vechiului sistem burghezo-moșieresc, pentru construirea unei noi lumi, mai drepte, fără clase antagoniste: lumea păcii și a socialismului.“ „Iată gândurile care mă frământă, meditând la învățăturile înțelepte ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, convins fiind de justețea lor, de viabilitatea lor, de faptul că Epoca
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sectorul „Cadre”, prezent peste tot, de cei care își zic acum anticomuniști, veți avea surpriza să aflați că indivizii care spurcă acum în stânga și în dreapta, scriau cu mâna proprie, că se trag din țărani săraci, exploatați la sânge de regimul burghezo-moșieresc, că sunt devotați clasei muncitoare, că se angajează să „traducă” în practică politica înțeleaptă a partidului și altele și altele, de adeziune deplină și totală la politica partidului, de înaintare a țării spre noi culmi de progres și civilizație etc.
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
consacrați, urmează etapa „revalorificării” literaturii române, citită acum prin grilă proletcultistă. În „Suplimentul de duminică”, ce apare din 1948 până în 1950, se publică articole de tipul Despre unele aspecte progresiste în opera lui Mihai Eminescu, „Sărbătorirea” lui Eminescu în timpul regimului burghezo-moșieresc și sărbătorirea astăzi a marelui poet. Virgil Ierunca încearcă să promoveze ideologia oficială într-un spirit mai puțin rigid. Direcția ideologică va fi asigurată însă de Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu și Mihai Cosma, care recenzează Trei nuvele de Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
țara toată, cu conducători, cu instituții, a tot adusă osanale lui Stalin și poporului rus, care ne-a adusă libertatea, se făceau declarații de atașament față de marea prietenă de la răsărit care ne-a scosă din regimul fascist și din exploatarea burghezo-moșierească. Această educație, opusă spiritului românesc, se făcea prin coală, se învăța limba rusă de la clasa a IV-a, dar nu s-a lipit de sufletul românilor. Se vedea că este ceva impus, străin, comandat, însă trebuia să fii atent permanent
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a retroceda României bunurile confiscate fără nici un motiv real. Refuzul a fost „motivat” la început prin faptul că armata regală română ar fi agresat armata rusă aflată în Moldova; când în România a venit la putere Partidul Comunist, motivația statului burghezo-moșieresc exploatator nu s-a mai putut invoca, așa că s-a recurs la altceva: conducerea de la Moscova nu știa nimic despre „problema Tezaurului” și trebuia să se informeze... Aici avem de a face cu o altă „problemă”, creată de statul sovietic
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Civilizație Bancară „Cristian Popișteanu”. Un loc aparte în preocupările participanților l-a avut chestiunea Tezaurului românesc deținut de Moscova de aproape o sută de ani, în urma confiscării lui de sovietici, la 13/26 ianuarie 1918, și nerestituit, nici guvernărilor „burghezo-moșierești oligarhice și exploatatoare”, nici „puterii populare democratice” oblăduită de puterea sovietică și nici României post-ceaușiste. Recuperarea aurului românesc rămâne - cum sublinia actualul guvernator al Băncii Naționale, domnul Mugur Isărescu - o preocupare de prim ordin în politica Băncii Naționale a României. Interesul pe care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Basarabia; desigur, e vorba de aceleași acțiuni subversive împotriva ordinii interne din România, acțiuni care s-au ținut lanț în anii ’20 și care erau prezentate de propaganda sovieto-comunistă drept „revoluții” sau „răscoale” ale muncitorilor și țăranilor asupriți de „regimul burghezo-moșieresc” din România * Nu pot încheia această lungă paranteză fără a formula câteva reflecții. Era Armata Română îndreptățită să apere Basarabia de noua agresiune rusă/sovietică săvârșită de bande teroriste bolșevice trimise de puterea centrală de la Petrograd? Da, pentru că Armata Română
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
p. 223). Abundă citatele din Engels, Lenin, Marx, precum și acuzațiile fără nici un temei: „Aici se vede rolul jucat de obscuritatea noțiunilor cu care opera Junimea. [...] Maiorescu reproșează revoluției de la 1848 o vină pe care, de fapt, o poartă monstruoasa coaliție burghezo-moșierească. De la adevărul relativ pe care îl conținea critica Junimii se aluneca ușor spre minciuna fățarnică de clasă: cu atât mai ușor cu cât organizarea tezelor maioresciene era, după cum am văzut, destul de abil măsluită [...]. De altfel Gherea însuși avea să primească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de popor, crearea unei arte senine, impersonale, menită să consolideze bazele orânduirii exploatatoare a capitalismului, să adoarmă conștiința de luptă a poporului”). într-unul din cele mai grosiere și mai pline de ură articole („T. Maiorescu - exponent ideologic al regimului burghezo-moșieresc”), C.I. Gulian, proaspăt membru corespondent al Academiei, îi aducea acuze nemeritate criticului „Junimii”, un personaj istoric total diferit de „omul nou” pe care îl preamărea în discursuri încă din 1945. Acesta a fost inclus în primul volum (pp. 71-92) din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de tezele sale idealiste”, ci, „din tinerețe până la sfârșitul vieții, evoluția filosofică a lui Maiorescu reprezintă o lunecare din ce în ce mai spre dreapta”. Acest capitol nu putea să nu aibă și o frază comică: „Maiorescu a deschis seria reprezentanților ideologici ai regimului burghezo-moșieresc [...] care începeau campania antimarxistă fără măcar să se fi ostenit să deschidă vreo lucrare a lui Marx”. Maiorescu este un liber-cugetător, care însă acordă un anumit rol religiei, dar, peste numai opt ani, într-o altă sinteză de filosofie, criticul este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Adrian Marino, Silvian Iosifescu, Marius Constant ș.a. Mai mult decât o revenire la tema combaterii gândirismului, nota Obscurantismul d-lui Lucian Blaga, publicată fără semnatar, și îndeosebi articolul Cazul Blaga, aparținând lui Nestor Ignat, prevestesc campaniile îndreptate împotriva exponenților culturii „burghezo-moșierești”, sfârșite cu punerea la index a operelor lor. O „scrisoare din Paris” a lui Eugen Ionescu, inclusă în sumar în iunie 1946, cu acuzații, într-un registru de pamflet nu lipsit de trivialități, țintind anumite categorii sociale (armata, clerul, corpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
I.A.T.C., figurație la Teatrul de Operetă, totul evocat savuros) reușește în 1958 la facultatea de limbă și literatură română din București. Devine UTM-ist, chiar dacă desgustat de propria slăbiciune: se temea să nu fie șantajat cu dosarul ascendenței "burghezo-moșierești" (atât bunicul patern, ex-latifundiar de Covurlui și politician interbelic, cât și tatăl scriitorului trecuseră prin exproprieri și naționalizări succesive în anii '40). În 1963 este oprit la catedra de literatură comparată de Tudor Vianu, recomandat și de "ilegalista" Vera Călin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un individ la altul. Fiecare are trecutul lui, al ei, înregimentările și evaziunile sale, o evoluție distinctă în tiparul de constrângere generală. Numai în viziunea primitivă a "teoreticienilor" realismului socialist trecutul era obligatoriu întunecat și infect, de un funest caracter burghezo-moșieresc. A lipi, astăzi, o etichetă contrară, dar similară, echivalându-ne biografia cu timpul istoric pe care s-a suprapus, ar fi un gest la fel de reducționist. Amprentată, indiscutabil, de Epoca de Aur, în faza sinistră a anilor '80, copilăria mea rămâne
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
în puțulică. Era o persoană care, în copilăria lui, căci e de presupus că a trecut cu bine și prin asta, n-a avut parte îndestulătoare de jocul cu soldații de plumb. Cineva, în mod diabolic, i-a interzis. Regimul burghezo-moșieresc și Averescu. îi plăcea să se filmeze trăgînd din pistoale și, cînd nu se filma, se imagina. A ajuns cu timpul să hrănească fantasma onanistă că ar fi mercenar în Legiunea Străină, deși bietul om nu era decît colonel în
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
latura "subretă". Și dacă rolul Suzanei ar fi putut fi îmbogățit de o imaginație regizorală mai nuanțată, Contele mi s-a părut complet greșit în linia unui caraghios care se ridiculizează în bufonerii inutile (vezi unele filme vechi despre "bestiile burghezo-moșierești"). Beaumarchais spunea că personajul "trebuie jucat foarte nobil dar cu grație și libertate". Dacă acceptăm că opera atenuează mult din sarcasmul piesei, transformând-o într-o bijuterie de grație aristocratică și veselie delicată, vom fi de acord cu acei comentatori
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
Hlestakov). "Autorul român - preciza Tatiana Nicolescu 1) - a localizat comedia rusească, adaptând-o moravurilor și realităților românești de la mijlocul secolului trecut. O anumită înrudire de atmosferă și principii între viața publică și socială din Rusia feudală și autocrată și România burghezo-moșierească (sic!) a făcut ca sarcina lui Petru Grădișteanu să nu fie prea grea și a îngăduit în același timp prelucrării să transmită în parte mesajul originalului." Până în 1909, când la București apăreau două traduceri diferite, una aparținând lui Alecsandrescu-Dorna, alta
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
de un spațiu tipografic mai amplu: desfășurare epică, invenție de situații, personaje așezate într-un conflict ireductibil și, bineînțeles, declarații ideologice. Zaharia Stancu în Desculț (1948, prima versiune, urmată de altele) reconstituie (în limbajul epocii) viața țăranului exploatat în regimul burghezo-moșieresc, cauză a răscoalei din 1907. Subiectul răscoalei din 1907 se extinde în Bijuterii de familie (1949) de Petru Dumitriu, Zorii robilor (1950) de V. Em. Galan. Mihail Sadoveanu în Păuna Mică (1948) prefigurează tema colectivizării. Eusebiu Camilar în Negura (1949
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
numeroși copii sau adolescenți. Abuzul nu cunoaște limite: „Mulți dintre cei trecuți pe liste au fost luați prin surprindere (în cele mai multe cazuri, complet nevinovați), adică străini total de ceea ce se petrecuse". Urmează fioroase interogatorii, cu concursul instrumentelor de tortură, deloc «burghezo-moșierești», ci «socialiste» sadea, aplicate cîtuși de puțin «exploatatorilor», ci oamenilor cu palmele bătătorite de muncă: „trei feluri de bastoane de cauciuc. Groase, mai puțin groase și subțiri, aproape ca biciul. Ele se folosesc în funcție de vîrstă, sex și de îndărătnicie, adică
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
etapă a existenței sale. Readus la suprafață postum, în anii '50, a avut parte de o "recuperare" sub emblema anexionistă a regimului comunist, care-l obliga să fie în primul rînd dacă nu și în exclusivitate o "victimă" a "regimului burghezo-moșieresc" și, complementar, un martor al acuzării acestuia. "Revizuirea" avea loc în grila ideologică. Deși piesele i se joacă nu doar în țară ci și la Moscova, Varșovia, Budapesta, Tel-Aviv, deși unele producții i se traduc în ebraică, engleză, italiană, maghiară
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
absența textelor la care se fac referiri - noua versiune, tendențioasă, se acreditează. Până azi persistă, de exemplu, chiar și în rândul unor intelectuali, ideea falsă că poemul Împărat și proletar al lui Eminescu constituie un îndemn la luptă împotriva "regimului burghezo-moșieresc", întrucât în manualele școlare era reprodus, din poem, doar discursul proletarului (nu și monologul împăratului sau reflecțiile finale ale poetului).
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
de chirurgie rudimentară, pentru a schimba, prin mutilare, fizionomia literară a doi mari clasici. Până azi persistă, chiar și în rândul unor intelectuali, ideea falsă că poemul Împărat și proletar al lui Eminescu constituie un îndemn la luptă împotriva ,regimului burghezo-moșieresc". La originea acestei prejudecăți grotești se află o minciună prin omisiune: în manualele școlare din epocă era reprodus, din poem, doar discursul proletarului (nu și monologul împăratului sau reflecțiile finale ale poetului). Merită conspectată, pentru a înțelege mai bine cum
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]