35,196 matches
-
figura cunoscută a lui Tănase Scatiu. A fost secretar al lui Eufrosin Poteca (unii spun chiar că a fost fiul lui) și a învățat de la el limbile greacă și franceză. Egumenul de la Gura Motrului i-a lăsat, prin testament, o bursă de studii în străinătate, de care n-a beneficiat, fiindcă Eforia Școalelor îl obliga să facă studii muzicale, iar nu de filosofie, cum dorea el. Arendașul acesta, activ, întreprinzător, om cu calități intelectuale, morale și spirituale, persoană publică apreciată, despre
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Cronicar Cotațiile bursei literare Bucureștiul Cultural, nr. 17-18, suplimentul săptămînalului 22, continuă ancheta Bursa de valori literare, ajunsă la episodul VII, privind scriitorii care s-au impus pe piața culturală românească după 1990, precum și a ,rezistenței" la noul context cultural a celor afirmați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Cronicar Cotațiile bursei literare Bucureștiul Cultural, nr. 17-18, suplimentul săptămînalului 22, continuă ancheta Bursa de valori literare, ajunsă la episodul VII, privind scriitorii care s-au impus pe piața culturală românească după 1990, precum și a ,rezistenței" la noul context cultural a celor afirmați în comunism. Ancheta a fost inițiată ,ca o reacție față de continua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
culturală românească după 1990, precum și a ,rezistenței" la noul context cultural a celor afirmați în comunism. Ancheta a fost inițiată ,ca o reacție față de continua scădere a statutului de scriitor, față de scăderea continuă a interesului pentru literatura română contemporană". Această ,bursă" poate satisface numai orgoliul scriitorilor; Cronicarul se îndoiește că o anchetă, oricît de amplă ar fi, va putea vreodată schimba ceva în sensul menționat de argumentul suplimentului. Meritul anchetei este însă acela că oferă o imagine relativ exactă a dinamicii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Tania Radu, Horea Poenar, Mircea Martin, Carmen Mușat, Ioan Stanomir, Marius Chivu, Mircea Iorgulecu, Nicoleta Sălcudeanu, Bogdan Alexandru-Stănescu, Irina Petraș, Ioan Buzera, Elena Vlădăreanu, Ion Simuț, Luminița Marcu. În baza nominalizărilor, iată cum arată primele locuri în varianta provizorie a ,bursei literare" 1990-2005: Poezie: Ioan Es. Pop, Floarea }uțuianu, Claudiu Komartin, Daniel Bănulescu, Simona Popescu și Doina Ioanid. (Surprinzătoare lipsa, în ciuda voturilor, a lui Cristian Popescu și prezența lui Komartin înaintea altor colegi de generație o idee mai talentați.) Proză: Radu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
acum e că firma acestuia își plătește impozitele și, mai mult, era și e una dintre marile contribuabile la bugetul de stat. Parchetul s-a năpustit asupra lui Dinu Patriciu, ignorînd că firma sa e printre cele bine cotate la Bursă și că reținerea lui ar putea avea efecte negative asupra cursului acțiunilor Petrom. Economiștii au calculat că fiecare oră de arest i-a produs lui Dinu Patriciu pierderi de cîte un milion de dolari. Așa că pentru gluma pe care i-
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
HÎNCU Cercetarea arhivelor este totdeauna și o aventură intelectuală. Uneori, ea te pune în fața unor situații nescontate, surprinzătoare care, la rândul lor, te pot îndruma către alte investigații. E ceea ce mi s-a întâmplat de pildă când - cu prilejul unei burse de studiu în Germania - am avut acces și la Arhiva diplomatică a Ministerului de Externe german, aflată atunci, nu mai știu dacă și acum, la Bonn. Era la scurtă vreme după publicarea studiului meu imagologic "Noi" germanii "noștri" care a
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
acea ocazie. Fără sprijinul unor asemenea modeste cârje scrise (jurnale, agende), amintirile noastre pot fi, în ansamblu, demne de considerație, dar ele revin confuze, cu tente de idealizare, cronologic aproximative... În 1973, din Perugia unde petreceam, ca italienist, a doua bursă universitară de o lună (prima avusese loc cu un an înainte, în august 1972), i-am scris marelui poet Mario Luzi - care avea să primească Premiul Nobel de literatură un sfert de secol mai târziu! - că mi-ar plăcea să
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
pubblicato!" Brusc, s-a hotărât să mă ajute în mod concret: peste două zile, la editura sa, voi semna hârtiile gata pregătite ale unui contract și voi încasa un modest avans (de 200000 de lire - echivalentul a două luni de bursă la Perugia! m-am bucurat eu). Urma să-i trimit un manuscris (poezie, proză, eseu)... de îndată ce voi putea - dar nu era nici o grabă! Le vorbisem celor doi poeți florentini despre proiectul de a mă exila, și ei mă înțeleseseră, așteptându
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
face pentru l'Alamanacco." De la Marco Forti, important critic literar și responsabil editorial la Mondadori, am primit patru scrisori, între 1972 și 1975. Spicuiesc din ele unele elemente. Pe 20 septembrie 1972 (abia plecasem din Italia, după prima mea mică bursă la Perugia), el îmi scria pe adresa Uniunii Scriitorilor din România, șoseaua Kiseleff numărul 10: Entuziasmul cu care vă ocupați de literele italiene în țara Dvstră este mai mult decât lăudabil. Vă mulțumesc și pentru tăieturile de revistă, pe care
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Sînt scriitori (n-aș putea spune cîți, dar sînt) care cred că le-ar pica oarecum mai bine o critică "pe puncte" (pe stele). Altfel zicînd, în locul "dantelăriilor", un etalon pur și dur. Ca să știm cum stăm. Iaca visul lor: Bursa de valori literare (III, în acest episod). Clasamentele (pentru poezie, proză, jurnal-memorii, eseu, istorie și critică literară) pun cap la cap topurile propuse, în grupajele anterioare, de Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Al.Cistelecan, Sanda Cordoș, Tudorel Urian, Simona Sora, Paul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
ilustrata sau recitește pasajul cu pricina pentru a-și verifica informațiile pe teren. La fel se petrec lucrurile în Jurnal-ul elevețian al Ioanei Bot, care consemnează trecerea chinuitoare a nouă luni petrecute la Universitatea din Zürich cu ocazia unei burse doctorale. Astfel, înainte de a privi lumea, autoarea o citește prin filtrul reprezentărilor cunoscute: "din stația de funicular, admir Alpii cu frunțile de gheață. Sunt atât de albi-albaștri, încât nici nu-mi vine să recunosc că-i admir: nu pot scăpa
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
Cronicar O foarte interesantă anchetă în serial, intitulată Bursa de valori literare, publică revista 22 în două numere consecutive ale suplimentului Bucureștiul cultural, nr. 6, 7 și 8, 9. Au răspuns până acum Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Sanda Cordoș, Tudorel Urian, Al. Cistelecan, Simona Sora, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
în fața unui nou canon. ŤCriogeniať care conservă o parte din literatura deceniilor ceaușiste amână de fapt discuția despre șansa acesteia pe termen lung." Discuțiile rămân așadar deschise cel puțin pentru numerele următoare. Revista 22 a făcut deja un tabel al bursei valorilor literare postdecembriste unde scriitorii primesc un punctaj în funcție de nominalizări. De urmărit.
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
și poeți înrudiți cu ei, ca Robert Creeley și Charles Olson, duși și ei acum. Autorii din noile generații se revendică din influențe diferite și sunt răspândiți peste tot, fiecare cu revista, cu site-ul, cu mica lui audiență și bursele locale. Denisa Comănescu plănuiește și traducerea ultimului dumneavoastră roman, Wakefield, foarte bine receptat în Statele Unite. Ce va găsi cititorul prozei dumneavoastră în acest roman? Chiar am citit o frumoasă cronică despre această carte, semnată de Rodica Grigore în numărul recent
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
de altfel se cuvine, și "mobila exterioară", celorlalți rămânându-le, mulțumitor, așchiile și surcelele. Mobila apare aici cumva nefericit, dar aruncă un pod spre gândurile altcuiva: "N-am înțeles niciodată cam în ce-ar consta Ťmobilarea asta interioarăť- această adevărată bursă a sensibilității, unul foarte Ťmobilatť, altul mai puțin Ťmobilatť. În orice caz, individul mult invidiat e un om care nu și-a irosit degeaba timpul, care a reușit să acumuleze o serie de calități intelectuale, etice și spirituale. Dar noi
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
sînt cheltuiți banii spune mai mult decît orice declarație de principii. Or și la TVR și la SRR marele secret e cel al salariilor. Și aici nu e vorba de salariile reporterilor sau ale redactorilor, care se află oricum, la bursa presei, ci de salariile celor care conduc cele două instituții. Și de sporurile acordate colaboratorilor externi. Și dacă Ioan Gură de Aur i-ar fi parașutat pe Valentin Nicolau și pe Dragoș Șeuleanu în funcțiile lor de președinți, tot aș
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
în responsabilitatea Ministerului Culturii, în eventuală combinație cu Ministerul Educației și Cercetării. Se poate porni minimal de la câteva ediții critice ce trebuie repede continuate, pentru care să se organizeze concursuri pentru tineri filologi cu merite excepționale și să se acorde burse speciale de cercetare pe o durată de cel puțin doi ani, cu posibilitatea reînnoirii de contract, finanțate direct de un minister sau altul. Mai e nevoie de edițiile critice? Problema se poate pune și așa, cu maximum de scepticism. Dar
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
Azi există tendința definirii unei singure perspective ca fiind cea "bună". Este o imensă eroare, căci lumea nu este lineară și rămîne de sperat ca ea să nici nu fie așa vreodată. Cît am stat la București, beneficiind de o bursă, mi-am făcut aproape o datorie zilnică, o temă de casă, din încercarea de a ajunge la acea poziție din care lucrurile pot fi văzute altfel. Iar studiul limbii române m-a ajutat cu adevărat în acest sens. Ceea ce mi-
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
numai el!“ Nu se uită, într-adevăr, numai el, ci și mulți alții despre care atât de târziu am aflat (de la ei!) că au fost disidenți sau chiar opozanți, că au fost interziși de la publicare, opriți să călătorească, să primească burse în străinătate și încă atâtea alte necazuri îndurate în vechiul regim. Pe acest trecut mai degrabă imaginar și-au construit, însă, autoritatea morală postdecembristă, ni s-au și înfățișat ca modele etice, mai și mustrând națiunea din când în când
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
și normate și orice intervenție neașteptată îi derutează cu desăvârșire. Cei mai nesuferiți sunt însă, evident, universitarii. Ei sunt cei care, deschiși către întreaga lume, au dus cel mai departe arta uciderii spiritului, universitarii francofili, anglofili, italofili, cu nenumăratele lor burse de specializare peste hotare din care se întorc cu condimente și cărți de bucate. Iar dacă ai cumva imprudența să iei parte la vreunul din prânzurile lor, ești obligat să ingurgitezi mâncăruri care, după cum spun ei, sunt consumate în nordul
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
la Iași, În 1987. A urmat cursurile liceului „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Rădăuți, iar studiile universitare, absolvite În 1933, le-a făcut la Cernăuți (limba și literatura franceză și italiană). După câțiva ani de activitate didactica liceala, obține, prin concurs, o bursă de specializare În Italia, unde și-a continuat pregătirea științifică Între anii 1936 și 1938, fiind membru al prestigioasei Accademia di România de la Romă. Urmează cursuri la Facultatea de Litere și Filozofie, În specialitățile limba și literatura italiană (printre profesori
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
că, acum, bietul pensionar dacă atinge cu pensia nivelul genunchilor ei sau puțin, ceva puțin mai sus! Cu acest calcul, ajungem la constatarea că zece țărani la un loc fac cât o secretară dactilografă, iar trei studenți trebuie să pună bursă lângă bursă ca să ajungă la satisfacțiile ei. Asta pentru că avem finanțiști patrioți care cunosc folclorul și-au stabilit exact ca-n baladă: Mijlocelul ei - Etalon În lei! Mai complicat e calculul cu salariile directorilor. Și e important, fiindcă directorii ăștia
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
bietul pensionar dacă atinge cu pensia nivelul genunchilor ei sau puțin, ceva puțin mai sus! Cu acest calcul, ajungem la constatarea că zece țărani la un loc fac cât o secretară dactilografă, iar trei studenți trebuie să pună bursă lângă bursă ca să ajungă la satisfacțiile ei. Asta pentru că avem finanțiști patrioți care cunosc folclorul și-au stabilit exact ca-n baladă: Mijlocelul ei - Etalon În lei! Mai complicat e calculul cu salariile directorilor. Și e important, fiindcă directorii ăștia sunt cei mai mulți
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
ce-și reținea comisionul. Dacă aveai un nume și un prestigiu în branșă, negustoria pe picior mare nu era grea. Trebuia să ai în minte o hartă economică, să cunoști agenții angajați în joc și, bineînțeles, să-ți fie familiară bursa prețurilor. De când mă luase tata după el la "Mircea" și "Trocadero", mă hotărâsem să mă întorc la școală. Nu era deloc ușoară viața la cârciumă, nici pentru chelneri, nici pentru consumatori. La început mi se părea amuzantă. Ospătarii, mereu în
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]