KorAP: Find »[drukola/base=bushel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

151 matches

Corola-publishinghouse/Science/394_a_765

precise, ce definesc limitele zilnice ale fluctuațiilor. De exemplu, la bursele de mărfuri din Chicago și Mineapolis, fluctuațiile limită zilnice pentru grâu sunt de +/20 de cenți/bushel (față de nivelul închiderii din ziua precedentă), la porumb, sunt de +/-10 cenți/bushel, la cafea, de +/4 cenți/ bushel, la puii congelați sau prospeți, de +/2 cenți/livră etc. Pentru finalizarea tranzacției de grâu la Bursa de mărfuri din Chicago, comerciantul va da brokerului ordinul de închidere a operației obișnuite de piață. Considerăm

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
fluctuațiilor. De exemplu, la bursele de mărfuri din Chicago și Mineapolis, fluctuațiile limită zilnice pentru grâu sunt de +/20 de cenți/bushel (față de nivelul închiderii din ziua precedentă), la porumb, sunt de +/-10 cenți/bushel, la cafea, de +/4 cenți/ bushel, la puii congelați sau prospeți, de +/2 cenți/livră etc. Pentru finalizarea tranzacției de grâu la Bursa de mărfuri din Chicago, comerciantul va da brokerului ordinul de închidere a operației obișnuite de piață. Considerăm că a trecut o lună de la

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
de mărfuri din Chicago, comerciantul va da brokerului ordinul de închidere a operației obișnuite de piață. Considerăm că a trecut o lună de la transmiterea telefonică a unui „ordin de piață” pentru cumpărarea a 10 contracte de grâu (un contract = 5000 busheli) cu livrare în luna decembrie, la cel mai bun preț posibil. Ordinul recepționat de membrul bursei a fost transmis brokerului din „ringul bursei” care l-a executat, să presupunem la 2,20 $/bushel, preț înregistrat printr-un operator central și

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
10 contracte de grâu (un contract = 5000 busheli) cu livrare în luna decembrie, la cel mai bun preț posibil. Ordinul recepționat de membrul bursei a fost transmis brokerului din „ringul bursei” care l-a executat, să presupunem la 2,20 $/bushel, preț înregistrat printr-un operator central și transmis prin mijloace specifice de telecomunicații. În situația în care, peste o lună, comerciantul constată că prețurile au crescut cu 25 cenți/bushel, el poate să decidă închiderea operațiunii prin vânzarea celor zece

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
bursei” care l-a executat, să presupunem la 2,20 $/bushel, preț înregistrat printr-un operator central și transmis prin mijloace specifice de telecomunicații. În situația în care, peste o lună, comerciantul constată că prețurile au crescut cu 25 cenți/bushel, el poate să decidă închiderea operațiunii prin vânzarea celor zece contracte, respectiv 50.000 de busheli de grâu. Prin urmare, ordinul de închidere este un ordin de vânzare, care va trece prin aceeași filieră, brokerul de pe „ringul” bursei având obligația

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
central și transmis prin mijloace specifice de telecomunicații. În situația în care, peste o lună, comerciantul constată că prețurile au crescut cu 25 cenți/bushel, el poate să decidă închiderea operațiunii prin vânzarea celor zece contracte, respectiv 50.000 de busheli de grâu. Prin urmare, ordinul de închidere este un ordin de vânzare, care va trece prin aceeași filieră, brokerul de pe „ringul” bursei având obligația să vândă la cel mai bun preț al zilei. Din modul cum s-a desfășurat tranzacția

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
filieră, brokerul de pe „ringul” bursei având obligația să vândă la cel mai bun preț al zilei. Din modul cum s-a desfășurat tranzacția, comerciantul a realizat un profit net de 12.200 $, care a rezultat din următorul calcul: 50.000 busheli grâu x 25 cenți/bushel = 12.500 $, din care se scade comisionul brokerului în sumă totală de 300 $ : 12.500 - 300 = 12.200 $. În concluzie, ordinul de bursă dat în vederea tranzacționării la bursă precizează următoarele: direcția tranzacției - vânzare/cumpărare; ideea

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
având obligația să vândă la cel mai bun preț al zilei. Din modul cum s-a desfășurat tranzacția, comerciantul a realizat un profit net de 12.200 $, care a rezultat din următorul calcul: 50.000 busheli grâu x 25 cenți/bushel = 12.500 $, din care se scade comisionul brokerului în sumă totală de 300 $ : 12.500 - 300 = 12.200 $. În concluzie, ordinul de bursă dat în vederea tranzacționării la bursă precizează următoarele: direcția tranzacției - vânzare/cumpărare; ideea de preț; limitele de acțiune

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
bursă, clienții se vor adresa agențiilor de brokeraj (bursiere) înscrise la bursă. De exemplu, la bursele de mărfuri din S.U.A., pentru contractul „futures” cu argint, prețul este cotat în cenți/uncie, pentru cupru, în cenți/livră, pentru cereale, în cenți/bushel, pentru făină de soia, în $/tonă, pentru păcură, în cenți/galon, iar pentru țiței, în $/baril. 6. Pasul - cât / unitatea de măsură, cât / contract; 7. Fluctuația maximă de preț ( ± ) admisă zilnic, comparativ cu cotația zilei precedente; 8. Orarul de tranzacționare

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
de vânzare - short hedging Ne vom referi la un fermier din S.U.A., cultivator de grâu, care evaluiază, în luna aprilie 2004, că recolta sa de grâu ce o va obține în luna iulie 2004 va fi de 20.000 de busheli. Potrivit estimărilor sale, pentru a-și acoperi cheltuielile și a obține un profit convenabil, ar trebui să vândă grâul după recoltare la un preț de 4,20 $/bu (3,70 $/bu (cost) + 0,50 $/bu profit) . Analizând acest tip de

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
recoltare, iar o altă parte a fermierilor, consideră că este mai convenabil să încheie contracte „forward” la prețuri fixe cu comercianții locali sau cu cooperativele de achiziționare a cerealelor. Dacă în exemplul dat, fermierul ar fi vândut cei 20.000 busheli unui comerciant la un preț fix, să presupunem 4,00 $/bushel în luna iulie, atunci comerciantul este acela care își asumă riscul scăderii prețurilor în perioada până la recoltat și el va încerca să-și acopere aceste riscuri printr-o operațiune

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
convenabil să încheie contracte „forward” la prețuri fixe cu comercianții locali sau cu cooperativele de achiziționare a cerealelor. Dacă în exemplul dat, fermierul ar fi vândut cei 20.000 busheli unui comerciant la un preț fix, să presupunem 4,00 $/bushel în luna iulie, atunci comerciantul este acela care își asumă riscul scăderii prețurilor în perioada până la recoltat și el va încerca să-și acopere aceste riscuri printr-o operațiune hedging pe piața „futures”. În acest fel, riscurile de preț ce

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
în scopul eliminării sau cel puțin a reducerii riscurilor ce ar rezulta din fluctuațiile adverse de preț pe perioada stocării mărfii. Se consideră că la data de 1 august, proprietarul unui siloz cumpără de la un fermier cantitatea de 10.000 busheli de grâu, la prețul de 4,25 $/bu. Prețul de 4,25 $/bu a rezultat deducându-se din cotația bursei din Chicago de 4,50 $/bu, costurile de transport și de manipulare la siloz, cît și alte costuri. Până când proprietarul

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
aceasta proprietarul silozului nu intenționează să acționeze ca un speculator și că se mulțumește cu profitul ce-l realizează din operațiunile curente. El va încheia deci, la bursa din Chicago, două contracte „futures” de vânzare pentru cantitatea de 10.000 busheli de grâu, cu livrare, spre exemplu, în luna decembrie, la un preț de 4,50 $/bu. În momentul în care a realizat o astfel de vânzare „futures”, el este „hedged”, adică asigurat. La data de 1 octombrie, proprietarul silozului vinde

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
în luna decembrie, la un preț de 4,50 $/bu. În momentul în care a realizat o astfel de vânzare „futures”, el este „hedged”, adică asigurat. La data de 1 octombrie, proprietarul silozului vinde unui morar cantitatea de 10.000 busheli grâu depozitat în silozul său, dar la această dată prețurile pe piață au scăzut cu 20 de cenți/bu. Dacă proprietarul silozului nu ar fi încheiat operațiunea de hedging, pierderea ar fi fost de 20 de cenți/bu x 10

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
încheiat operațiunea de hedging, pierderea ar fi fost de 20 de cenți/bu x 10.000 = 2000 $. În aceeași perioadă însă prețurile „futures” la Bursa din Chicago, pentru luna decembrie au scăzut, de asemenea, cu 20 de cenți pentru fiecare bushel. Deci, vânzarea în acoperire la bursă la prețul de 4,50 $/bu îi poate aduce acum, prin cumpărarea propriului contract, un profit de 20 cenți/bu, care anulează pierderea de aceeași dimensiune de pe piața fizică. În cazul în care, în

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
anulează pierderea de aceeași dimensiune de pe piața fizică. În cazul în care, în perioada 1 august - 1 octombrie prețurile pe piață cresc cu 20 de cenți/bu, atunci se înregistrează un câștig cash de 20 de cenți/bu x 10000 busheli = 2000 $, dar la bursă, prin închiderea operațiunii de hedging, pierderea este tot de 2000 $, față de situația când grâul ar fi fost vândut la prețul pieței de 4,70 $/bu. În acest caz poziția „futures” s-a lichidat prin cumpărarea propriului

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
îndepărtat, în primăvară, când estimează că prețul va fi mai bun. În același timp, producătorul dorește să se asigure că este acoperit de fluctuațiile adverse de preț și concepe un hedging. Producătorul speră să obțină o producție de 40.000 busheli soia în luna septembrie.. Presupunând că pe 20 martie el apelează la bursă pentru a începe un hedging, pe piața futures prețul fiind de 12,30 $/bu, iar pe piața cash forward, prețul este de 11,80 $/bu. Pe 10

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
20 martie el apelează la bursă pentru a începe un hedging, pe piața futures prețul fiind de 12,30 $/bu, iar pe piața cash forward, prețul este de 11,80 $/bu. Pe 10 octombrie, fermierul livrează cei 40.000 de busheli și offsetează poziția de pe piața futures (offsetting este operațiunea de compensare pe piața futures). Prețul este acum de 11,40 $/bu, pe piața futures și 11,00 $/bu, pe piața cash. Calculele ne arată următoarele rezultate: 11,00 + (12,30

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
piața futures). Prețul este acum de 11,40 $/bu, pe piața futures și 11,00 $/bu, pe piața cash. Calculele ne arată următoarele rezultate: 11,00 + (12,30 - 11,40) = 11,90 $ Fermierul și-a realizat prețul de 11,80 $/bushel pe care l-a protejat, plus un profit de 0,10 $/bushel (11,90 - 11,80 = 0,10). Acționând ca un short hedging, fermierul și-a protejat prețul, dar a realizat și un profit. Operațiunile de acoperire sunt diverse, tehnica

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
și 11,00 $/bu, pe piața cash. Calculele ne arată următoarele rezultate: 11,00 + (12,30 - 11,40) = 11,90 $ Fermierul și-a realizat prețul de 11,80 $/bushel pe care l-a protejat, plus un profit de 0,10 $/bushel (11,90 - 11,80 = 0,10). Acționând ca un short hedging, fermierul și-a protejat prețul, dar a realizat și un profit. Operațiunile de acoperire sunt diverse, tehnica hedgingului fiind utilizată și în cazul în care se urmărește contractarea prin

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
producător de porumb, are nevoie pentru campania de însămânțări din luna martie, de un credit de la bancă de 60.000 $. La bancă, fermierul va demonstra care sunt posibilitățile sale de rambursare a creditului, mizând pe o producție de 10.000 busheli porumb, care la nivelul cotațiilor pentru luna octombrie de 8 $/bu, valorează 80.000 $. Nedorind să-și asume riscul scăderii prețurilor pentru perioada până la obținerea recoltei, fermierul va contracta un împrumut de 60.000 $ și va vinde printr-un contract

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
pentru luna octombrie de 8 $/bu, valorează 80.000 $. Nedorind să-și asume riscul scăderii prețurilor pentru perioada până la obținerea recoltei, fermierul va contracta un împrumut de 60.000 $ și va vinde printr-un contract „futures” cantitatea de 10.000 busheli porumb, cu livrare în luna octombrie, la prețul de 8 $/bu. Să presupunem că în luna octombrie prețurile pe piața fizică înregistrează o scădere importantă datorită producției foarte mari și cererii scăzute, atât pe piața internă, cât și pe piața

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
luna octombrie prețurile pe piața fizică înregistrează o scădere importantă datorită producției foarte mari și cererii scăzute, atât pe piața internă, cât și pe piața externă. Prețurile obtenabile în această lună abia dacă ating 5 $/bu. Vânzând cele 10.000 busheli porumb, fermierul va încasa numai 50.000 $, cu care nu va putea să-și achite integral împrumutul contractat de 60.000 $. Pierderea totală față de valoarea estimată a producției de 80.000 $, va fi de 30.000 $. Producătorul de porumb a

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
la termen) pentru întreaga sa recoltă. La scadență, adică în luna octombrie, fermierul va avea două posibilități pentru închiderea poziției de vânzare, poziție deschisă odată cu contractarea împrumutului la bancă: o o posibilitate este livrarea la scadență a celor 10.000 busheli porumb către bursă; o a doua posibilitate este de a-și închide poziția deschisă, prin inversul ei, adică prin cumpărare : vinde marfa la 8 $/bu, dar cumpărând-o la 5 $/bu obține un surplus de 30.000 $/total contracte. Acest

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]