152 matches
-
Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte soare, / Sfinte domn mare, / Dă-mi razele tale, / Într-o zi bună, / Să-mi fac cunună."114 Zbuciumul interior este figurat de tonul imprecației directe, realizat prin îmbinarea dintre repetiție ("busuioace, busuioace"), aliterație ("busuioace, / nu te-ai coace") și imperativul negativ ("nu te-ai coace"), relație semantică al cărei efect stilistic generează dialogul descriptiv: "Busuioace, busuioace, / Răsărit-ai, nu te-ai coace!.../ Dar de ce să nu mă coc? / Că sunt floare cu noroc! / Cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fac cunună."114 Zbuciumul interior este figurat de tonul imprecației directe, realizat prin îmbinarea dintre repetiție ("busuioace, busuioace"), aliterație ("busuioace, / nu te-ai coace") și imperativul negativ ("nu te-ai coace"), relație semantică al cărei efect stilistic generează dialogul descriptiv: "Busuioace, busuioace, / Răsărit-ai, nu te-ai coace!.../ Dar de ce să nu mă coc? / Că sunt floare cu noroc! / Cresc tot timpu-n grădiniță, / Mă iau fetele-n cosiță / Și băieții-n pălărie, / Cu o mare bucurie, / Cu dragoste nouă / Ca stropii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cunună."114 Zbuciumul interior este figurat de tonul imprecației directe, realizat prin îmbinarea dintre repetiție ("busuioace, busuioace"), aliterație ("busuioace, / nu te-ai coace") și imperativul negativ ("nu te-ai coace"), relație semantică al cărei efect stilistic generează dialogul descriptiv: "Busuioace, busuioace, / Răsărit-ai, nu te-ai coace!.../ Dar de ce să nu mă coc? / Că sunt floare cu noroc! / Cresc tot timpu-n grădiniță, / Mă iau fetele-n cosiță / Și băieții-n pălărie, / Cu o mare bucurie, / Cu dragoste nouă / Ca stropii de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
9 26,9 Drăgășani 12,3 4,2 25,8 Odobești 12,3 4,9 26,0 Nicorești 12,2 5,0 26,0 Dăbuleni 11,5 3,8 24,1 Tămâioasă românească (unii o consideră similară cu Muscat Frontignan) (Busuioacă de Moldova) Soi pentru vinuri aromate. Struguri mijlocii, cilindro conici sau cilindrici, uneorii unii biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Pietroasa 14,2 4,8 34,3 Drăgășani 13,6 4,4 29,0 Ștefănești 13,3 4,9 27,2 Valea Călugărească 12,2 4,6 25,8 Busuioacă de Bohotin Seamănă cu Tămâioasa românească; are însă dimensiuni mai mici ale strugurilor și boabelor; respectiv la culoarea boabelor, fiind vinete-violet. Seamănă la unele însușiri biologice, caracteristici tehnologice, 153 particularități de cultură, cu soiul Tămâioasă românească, dar vigoarea este însă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
să decurgă o viață în familie. Despre toate acestea nici Ana nu gândește altfel. De aceea tendința centrifugă a vreunuia e sancționată, în lirica populară, foarte aspru, dorindu-i trădătorului să se usuce: Cum usca vântu/ Pământu;/ Soarele,/ Izvoarele;/ Bruma, busuioacele, mai cu seamă în cazurile în care intervin cumva alte rațiuni de despărțire, nedemne, din partea vreunuia din iubiți cum e și cazul cuplului din Moara cu noroc. Atunci blestemele curg în potop, dragostea fiind poate starea cea mai compatibilă cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ai venit și ne-ai anunțat pe toți că așa nu mai merge și că te retragi din politică? Pământul nu s-a mai Învârtit În jurul soarelui, a Început să plouă de jos În sus, iar Tămâioasa ta a devenit Busuioacă de Bohotin. Mapamondul a fost debusolat pentru câteva ore, cu toții ne-am dat seama de asta. Obama a ținut și-un spici, dar nu l au transmis mogulii. Sandu oftează. Ai putea să tragi concluzia că tocmai atunci s-au
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
La o masă petrec niște gospodari, încă de dinaintea amiezii, și beau de sting... - Bună-i, măi zghihara ‟iasta... da‟ șî Frâncușa‟i grozavî! ..zice unu‟ lăudând soiurile de vin de Huși. - Da‟i mai strașnică tămâioasa... ori, mai cu samă busuioaca di Bohotin ..zice altul. Nu-i pi lumi bunătati mai mari, măi! părintili, la bisaricî, să‟mpărtășăști cu profiriu di Bohotin! .. Ci-o lăsat Dumnezău pi lumea‟iastă, măi omule... ci-o lăsat! Câte-e o dată, mă gândesc, așa... „Ci s-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cânili turbat se îmblânzăști, dacă îi vorghești cu blândețe și dulceață... D‟apăi, cum nu s-ar îmbuna omu‟, măi.?! Ia, hai, ia cu mini un păhărel, măi Lisandri... vinu‟ îmblânzăști năcazurile omului... După ce ciocniră câte un paharel profiriu, de busuioacă de Bohotin, bătrânul continuă cu vorbă molcomă... socotită... - Nu, bre Lisandri... nu.. zâlili omului să nu le afurisăști niș‟odată, dragu‟ moșului, omu‟ să cadi să nu cie didisubtu‟ copacului... cari‟i prost șî nu înțălegi! .. Omu‟ să cati în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lupți de unul singur cu o canistră plină cu licoare chihlimbarie, adusă de la țară, ajutorul îți vine când și de unde nu te aștepți. Vecinii, care au identificat prezența corpului delict în boxa de la subsol, își fac imediat apariția și situația busuioacei e rezolvată în cel mai scurt timp. În treacăt fie spus, damigenele vecinilor cu Grasă de Cotnari sau cu Zghihară sunt păstrate, departe de ochii lumii, în pivnițe la socri sau la prieteni. Dar, așa cum este lesne de înțeles, viața
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
urmărit un recital de poezie Ion Barbu. Nu putea lipsi din programul de vizită Episcopia Hușilor, iar de acolo la Colegiul Agricol Huși, unde s-a prezentat un curs de degustare de vinuri, perlele viticulturii locale „Zghihară de Huși” și „Busuioaca de Bohotin”, mulțumiri pe această cale domnilor director, prof. Teodor Botezatu, prof. bibliotecar, Angelica Marcu și competentei tehniciene viticole, doamna prof. Eugenia Gaiță. Ziua s-a încheiat la Pădureni, o localitate unică prin faptul că primăria este mai mică decât
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
viță de vie. În anul 1896, G. Mîntulescu, publică un studiu comparativ al soiurilor din podgoria Odobești, făcând referiri și la conținutul în zaharuri. Tot în același an, V.D. Gheorghiu publică o monografie asupra principalelor soiuri din podgoria Huși (Zghihară, Busuioacă, Plăvaie, Frâncușă, Coarnă neagră și Tămâioasă) concluzionând că predomină Zghihara vedere bătută și Bălaia sau Plăvaia). De asemenea, I. Dodun des Perriers descrie un număr de șase soiuri din zona Muscelului (Gordan negru, Gordan alb, Bășicată, Braghină și Ovis). În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
l-a avut revista "Grădina, via și livada", care a facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite areale viticole ale țării au fost publicate: "Un nou soi de struguri pentru păstrat : Busuioacă de iarnă" (Gh. Bălțatu, 1953), "Observații asupra soiurilor de viță de vie cultivate în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie" (Gh. Bălțatu, 1955), "Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de vie în condițiile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sub mai multe sinonime: Păsărească în Moldova, Leancă în Ardeal sau Leönyka pentru maghiarii din Transilvania; Coarnă albă se întâlnește sub numele de Copăceană, Corniță (Muntenia), Coniciola bianca (Italia), Cornichon blanc (Franța) sau Puhliakovschi (Rusia); Tămâioasă românească: Tămâioasă de Moldova, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă de Drăgășani (România), Muscat blanc de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat blanc a petits grains, Muscat de L'Alsace (Franța), Moscatel galego, Moscatel de Douro (Portugalia), Moscatel Castellano, Moscatel fino, Moscatel menudo blanco, Moscatel de grano pequeno
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în literatura de specialitate au condus la elaborarea următoarei histograme a clasificării ierarhizate (Liliana Rotaru, 1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele mai asemănătoare soiuri au fost: Tămâioasă românească cu Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești cu Mustoasă de Măderat, Fetească regală cu Grasă de Cotnari la care valoarea indicelui de disimilaritate a fost, de asemenea, mică. De altfel, cu excepția grupului Galbenă de Odobești și Mustoasă de Măderat, celelalte două erau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
după developare în cadrul unui grup de soiuri în funcție de sortogrupuri, eventualii genitori sau pe baza presupunerilor existente deja despre originea lor s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În cel de al doilea caz (electroforeză prin plăci) analiza
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca un purcel”, „vesel ca un cintezoi”) sau cele care fac trimitere la „inanimatele culturale” („tare ca piatra”, „prost ca noaptea”); ă cele ale căror „ICI rezultă din asocierea automată a unui loc cu un produs specific” (salam de Sibiu, Busuioacă de Bohotin)1; ă cele ale căror „ICI sunt obiceiurile sugerate de cuvânt”: este cazul ideilor asociate cu sărbătorile și cu anumite ceremonii („Crăciun” evocă bradul Împodobit, globurile, colindele etc.). Ipoteza implicitului. Am exploatat și noi (Que voulez-vous dire?, 1998
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dar un șip cu licoare declarând, șugubăț: "Voi, moldavii, îl aveți pe Ion Creangă... Noi, maramureșenii, vă aducem... literatură de... Creangă!" (adică, pre limba noastră boem-artistă: horincă, pălincă, țuică transilvană). Dinspre Hușul episcopal ne sosesc nu numai mesaje cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea spiritelor, a solidarității întru bine), ci primim și literatură de aleasă calitate. Când spunem Huși, ne gândim la un orășel patriarhal, situat, pitoresc, într-un amfiteatru divin, mărginit de biserici și podgorii, animat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a poetului, plasticianului, concitadinului Vasilian Doboș) ne oferă încă o sensibilă și plauzibilă radiografie, livrescă, lucidă, fertilă a unei perioade (cu bune, cu mai puțin bune) prin care am trecut mulți dintre noi, nepoți ai învățătorului Busuioc sau degustători de "Busuioacă de Bohotin-Huși"... "Lumina de Duminică" (Iași), nr. 22, 3 iunie 2007 Valeria MANTA TĂICUȚU Lecturi constructive O nouă carte de Theodor Codreanu Cunoscut cititorului român pentru lucrările pertinente despre Eminescu, Bacovia, transmodernism și nu numai, Theodor Codreanu scoate la Editura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar ne-a pus și în încurcătură cu întrebări existențiale ce se cuvenea a fi puse studenților teologi. Amintirile luminoase din anii studenției se completează cu serile dinaintea Crăciunului în care colindele erau mai frumos cântate după un pahar de busuioacă, lângă bradul familiei profesorilor Mustață. Drumul avea să continue prin înființarea, în anul 2001, la Facultatea de Biologie din Iași, a primului masterat de conservare a bunurilor de patrimoniu din Țară și, din 2003, a studiilor doctorale pe teme din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
organelor abilitate pentru control. Anexă 3 ──────── la normele metodologice DENUMIRILE soiurilor pentru vin folosite în România și sinonimiile admise Denumirea soiului folosită Sinonimii admise pentru vinuri în România exportate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aligote - Băbeasca neagră Grossmuttertraube, Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Mușcat Cabernet Sauvignon - Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay - Columna - Creată Zackelweiss Feteasca albă Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagră Schwarze Madchentraube Feteasca regală Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Frâncușa Mildweisser Furmint - Galbenă de Odobești - Grasă de Cotnari Dicktraube
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
Menționați după analiza hărții livezilor și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de piață. Vreme îndelungată animalele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în veac și i propulsează „pap a regală”. Compania Cotnari, căci despre ea este vorba, deține în prezent 1710 hectare, plantate cu soiuri autentice, românești - FRANCUȘA, FETEASCA ALB-, GRASA DE COTNARI, T-MÂIOASA ROMÂNEASC- și mai nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de recunoscut prin nota vioaie susținută de o bună aciditate, Frâncușa se di stinge p
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vin alb de înal tă ținut ă, puternic aromat, cu o savoare inegalabilă. Ar oma sa i negalabilă îngemănează parfumul de busuioc și fân cosit în soare. Generos, înviorător, vitalizant, plin de sevă și corp, are gustul complex de pere busuioace și fragi de pădure și un post-gust lung, de înaltă clasă. Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate. Parfumul său deosebit, asemănător busuiocului , este c el care i-a inspirat pe localnici să denumească acest soi și Busuioaca de Moldova. Această regiune se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Vinul de Cotnari nu se bea. El
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]