341 matches
-
necaz al evreilor, petele de culoare filtrate de la slavii de Est: polonezi, cehi - reunite în creuzetul umorului de un calibru cu totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în care butada, parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
ignobile, ne-iubitoare de spirit românesc -, FERIȚI-VĂ! Cărțile scrise de Dorin Uritescu, intuindu-vă ignoranța, vă pot fi atât de nocive, letale chiar, încât vă ...mușcă, vă ...mănâncă (,,Săriți că ne mănâncă pe toți!” - era strigătul ultim dintr-o butadă...). Dorin Uritescu infuzează operelor sale - fie ele din domeniul istoriei literare, criticii și teoriei literare, fie din acela al hermeneuticii tematice, stilistice, expresive a Limbii Române - filonul aurifer, mereu fraged, numit nu geniu, ci ingenium ingens. DAN LUPESCU P.S.: Prețuindu
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
dumneavoastră seamănă mai mult cu o amenințare. - Deloc, e doar un banal avertisment cu care mă simt dator din motive de corectitudine. Ne place sau nu, trăim Într-o lume unde nimic nu se dă degeaba. Ai auzit probabil de butada lui Alan Guth: Se spune că nu există lucruri ca un prânz gratis. Universul este ultimul prânz gratis. Nu-ți amintesc Întâmplător această glumă - dacă vom cădea la Învoială, o să Înțelegi la timpul potrivit la ce mă refer. Momentan, fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dorința irepresibilă a tuturor ființelor raționale de a-și cunoaște viitorul. Și, poate, nu doar a celor raționale. E o chestiune fascinantă, dar și cam riscantă aceasta privitoare la cunoașterea viitorului. Foarte riscantă, uneori, nu Însă lipsită de utilitate. O butadă ușor mizantropică susține că există o singură explicație pentru Împrejurarea că maimuțele din ramura care n-a făcut saltul spre umanoide au rămas la condiția lor: fiindcă au avut premoniția că Într-o zi vor deveni oameni. Vorbind serios, Ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
albi, din motive de igienă sufletească, vor Înlocui pasiunea pentru politică cu aceea pentru poezie. Opera poeților ruși, prin mijlocirea anticariatelor, se rotea asemeni cărților de joc de pe masă.) Arkadie Ipolitovici Belogorcev se va consola În cazul de față cu butada: la maturitate iei din cărți doar ce te-apasă: mistificarea și necredința. Fiindcă nu poți căra o bibliotecă În spate. Biblioteca personală este doar ceea ce rămîne În cuget - chintesența, zațul. (Chiar numele lui Dalj Îi răsuna În minte precum titlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
geometrică, spațială, părea să aibă virtute investigativă. * Trebuie să admirăm deci drumurile tăinuite ale creației matematice geniale, care (tocmai ca topologia, în definiția lui Poincaré: arta de a raționa exact pe figuri greșit făcute) pare a fi, împingînd lucrurile până la butadă, arta de a judeca bine cu idei rău sau incomplet formulate. * Ținem să atragem atenția asupra curioasei solidarități între adâncimea teoretică și eficiența practică așa de des verificată în matematică. * Criza civilizației științifice grecești a fost imposibilitatea de a concepe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
suflet Născut pe 30 noiembrie 1926 într-un sat aflat „la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu”, nea Mitică va fi bântuit întreagă viața de dorul după locul natal. (El „mereu folosește butade din lumea aceea patriarhală, a satului ce-l poartă în suflet...”) Refugiat în Iugoslavia, acesta ajunge mai întâi în Italia, apoi în Franța, la Paris, pentru ca destinația unde își va găsi fericirea - în primul rând pentru că aici o întâlnește pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
facem castele de zăpadă”... Tot ce aveau în jur era efemerul, tot ce-aveau în suflet, eternitatea! Și câte alte vorbe de duh plăsmuite de mintea țiganilor n-au devenit celebre! Ascultându-l pe nea Mitică, zâmbesc, amintindu-mi niște butade țigănești de pe la noi pe care acum le regăseam în misterioasa scrisoare: „Fie frigu’ cât de mare, numa’ vântu’ să nu bată!”- țiganilor nu le place vântul pentru că le spulberă pofta de viață! „Dă, Doamne, două veri și-o vară!”- iarna
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
că e bine să scrii în spiritual timpului tău, dar vai de acei scriitori care au scris numai în spiritul vremii lor. După Helvetius „întâmplarea este aproape unicul zeu al succesului”. (De l`Esprit, IV, ch.XIII). În acest sens butada englezului Robert Southey trebuie amintită „Publicul (succesul de public, n.n.) și euharistia (transubstantiation) sunt cele mai mari mistere... ale naturii”. De fapt, este greu să explicit apariția „succesului” într-un caz sau altul. Exemplu ni-l poate oferi Augustin Buzura
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
pictorul, toți creatorii de artă trebuie să se adapteze publicului pe care - în același timp - îl și formează. Chiar dacă în mod superficial și tranzitoriu. Dar vai de acel creator care creează numai în spiritual publicului, deoarece gustul acestuia este schimbător. Butadele „nimic nu reușește mai bine decât succesul” sau „scriitorul propune și cititorul dispune” elimină ipoteza valorii absolute, înlocuită doar prin valoarea de circulație. O valoare perenă există totuși. O spune un sceptic profund ca Voltaire într-o scrisoare din 15
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
ZIUA REVISTEI CURTEA DE ARGEȘ - 8 AUGUST 2014 Autor: Gheorghe Păun Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pentru a reaminti evenimentul și a întări invitația de a participa, vă prezint un program preliminar, știind butada că „programele manifestărilor culturale sunt făcute pentru a fi modificate", dar sperând că modificările să fie minore Cei care nu ați anunțat încă participarea și aveți nevoie de cazare pentru noaptea de 8 august, vă rog să-mi cumunicați necesarul
ZIUA REVISTEI CURTEA DE ARGEŞ – 8 AUGUST 2014 de GHEORGHE PĂUN în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349463_a_350792]
-
structura potrivită și nu-i reușesc emisiunile. Altfel cu greu te poți depărta de meseria aceasta. Așadar, cuvântul, mă leagă de ambele profesii. Cred că am fost favorizată de soartă să fac o meserie care să mă pasioneze. Există o butadă preluată de la americani: dacă în viață faci ceea ce-ți place, nu mai trebuie să muncești. Și chiar așa simt și eu. Emilia ȚUȚUIANU: Poți detalia relația ta cu... materia primă, cuvântul? Veronica BALAJ: Am scris odată ceva în sensul
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
articulat, și totuși nu comunicăm între noi mai mult decât scândurile unui gard, așezate alături de fantezia sau de bunul plac al tâmplarului. Cum să spui asta dincolo de cuvinte? Ar fi desigur o soluție cartea cu pagini imaculate, dar numai ca butadă, desigur, așa cum tot butadă a fost, deși unii s-au grăbit s-o califice altfel, isprava pictorului care a spânzurat printre pânzele lui o oglindă, în josul căreia vizitatorii, după ce-și priveau mutra, puteau citi, caligrafiat pare-se cu săpun
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
comunicăm între noi mai mult decât scândurile unui gard, așezate alături de fantezia sau de bunul plac al tâmplarului. Cum să spui asta dincolo de cuvinte? Ar fi desigur o soluție cartea cu pagini imaculate, dar numai ca butadă, desigur, așa cum tot butadă a fost, deși unii s-au grăbit s-o califice altfel, isprava pictorului care a spânzurat printre pânzele lui o oglindă, în josul căreia vizitatorii, după ce-și priveau mutra, puteau citi, caligrafiat pare-se cu săpun: „Chipul unui imbecil“. Nu
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
Caragiale și printr-un caracteristic sindrom de cetate asediată, printr-o stare de pândă generală, de așteptarea declanșării unui asalt iminent ce nu se produce niciodată.” În Baioneta inteligentă, o altă nuvelă a autorului, sindromul asedierii ia forma unei adevărate butade. Într-o atmosferă de plictiseală ce domnește peste mahalaua Mihai Vodă cuprinsă de o căldură cotropitoare, locuitorii stând ascunși pe la umbră într-o „moleșeală generală” și unde doar angajații vreunei simigerii mai aveau vreo activitate anume, deodată „zăduful nămiedzii tremură
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
putere țiganii ferăstruiesc cu blândețe cercurile de la un căpătâi și apoi, cu un piron ridică dulce fundul de sus al butoiului.” Psihoza unui atentat terorist din partea infamei reacțiuni se dovedește a fi falsă. Falsa alarmă se transformă într-o adevărată butadă. Dând la o parte capacul butoiului se constată că acesta nu conținea temutul praf de pușcă capabil să arunce Bucureștiul în aer cu construcciunile lui cu totul, ci supoare: ”niște amărâte de scrumbii sărate.” În realitate cei doi muscali nu
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu, ce m-a urechiat pe mine directorul când a auzit că butada asta a fost pusă pe seama mea. Că toți copiii o preluaseră și la strâmtoare tot pe mine m-au arătat cu degetul. - De la Secariu, de la Secariu o știm dom' director. Apoi mă întreabă dacă mai știu ceva de Valer, băiatul
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
amară: religia devine protagonist tot mai activ al dinamicii mondiale. Dar, vai, în chip ambivalent - și că forță a binelui, și că sămânța a discriminărilor și violenței, însă, mai tragic, că victima a convulsiilor din viața internațională. Când emitea celebra butada despre secolul XXI, că va fi unul religios sau nu va mai fi deloc, Andre Malraux nu se gândea probabil până la ce nivel primejdios de relaționare se va ajunge între religii și ce se întâmplă astăzi rău în lume. Mai
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
urmă poartă numele CORONADO,care citit arăbește, de la coadă la cap, nu înseamnă altceva decât O, DA, NOROC! Nea Mitică Sinu recunoaște că a avut noroc cu carul, și-mi spune zâmbind: « Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib! » Mereu folosește butade din lumea aceea patriarhală, a satului ce-l poartă în suflet...” Obosit de drumurile vieții, de urcușuri pe „versanți”, Dumitru Sinu își vede visul împlinit. Poverile purtate cu demnitate pe atâtea drumuri, sfâșierile interioare... sunt evitate cu abilitate din povestire
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
că e bine să scri în spiritual timpului tău, dar vai de acei scriitori care au scris numai în spiritul vremii lor. După Helvetius ”întâmplarea este aproape unicul zeu al succesului “.( De l` Esprit, IV, ch.XIII). În acest sens butada englezului Robert Southey trebuie amintită ” Publicul ( succesul de public, n.n.) și euharistia ( transubstantiation) sunt cele mai mari mistere ... ale naturii “. De fapt, este greu să explicit apariția “succesului “ într-un caz sau altul. Exemplu ni-l poate oferi Augustin Buzura
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
compozitorul, pictorul, toți creatorii de artă trebuie să se adapteze publicului pe care- în același timp-îl și formează. Chiar dacă în mod superficial și tranzitoriu. Dar vai de acel creator care creează numai în spiritual publicului, deoarece gustul acestuia este schimbător. Butadele “Nimic nu reușește mai bine decât succesul “ sau “ scriitorul propune și cititorul dispune “ elimină ipoteza valorii absolute, înlocuită doar prin valoarea de circulație. O valoare perenă există totuși. O spune un sceptic profund ca Voltaire într-o scrisoare din 15
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
surprize ... O piesă bine gândită și scrisă cu talent. Scriitorul Geo Călugăru a subliniat faptul că Ioana Stuparu “a luat în stîpânire un nou tărâm literar: teatrul”. Petru Solonaru într-o scurtă “Deschidere de cuvânt” - a rostit printre altele, o butadă proprie: “Începând prin a rosti murmurări, cartea de față încheie în a murmura o rostire”. Florica Gh. Ceapoiu, a făcut o analiză temeinică piesei de teatru, subliniind printre altele calitățile epice și dramaturgice ale Ioanei Stuparu: “Înzestrată cu o capacitate
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
comuniști. La Trieste se desfășurau multe mitinguri de-ale lor, la care lua cuvântul, Toleatti, înflăcăratul conducător comunist. Italienii aveau o vorbă: „O poartă deschide altă poartă”. Se poate ca prietenii lui să-l fi bănuit tocmai pornind de la această butadă foarte cunoscută și uzitată de italieni. Acesta a fost momentul în care nea Mitică a vrut să le demonstreze cu ce se ocupă și l-a invitat pe unul dintre ei la familia la care lucra. 13 kilometri l-a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
-ți zboare carabalâcul cu “pacient” cu tot, mai cotizezi deci, legal firește. Desigur, vrei și mâncare, care și ea costă, că doar unde nu costă, până și la tine acasă, nu!? În finalul acestui capitol, o la fel de plină de învățăminte butadă a unui “oarecare”Jack Yelton, citiți-o și trageți conculziile care se impun: “Cea mai bună metodă de a ieși pe ușa unui casino cu o mică avere este, să intri acolo cu una foarte mare!” ... De altfel, Las Vegas
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
urmă poartă numele CORONADO, care citit arăbește, de la coadă la cap, nu înseamnă altceva decât O, DA, NOROC! Nea Mitică Sinu recunoaște că a avut noroc cu carul, și-mi spune zâmbind: „Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib!” Mereu folosește butade din lumea aceea patriarhală, a satului ce-l poartă în suflet... Per conclude: Parabola berzei oarbe este teribilă! Barza e pasăre sfântă la români, ca și rândunica.... Sensul - cheie este al „emigrării” spre „țările calde”, după azimut (dacă vreți „luceafăr
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]