1,668 matches
-
pacea rănită, securea războiului în cealaltă. Cand un prădător frânge aripile păcii, un Stăpân o ucide și-o face ciulama. Am reușit să-i tăi gâtul din prima lovitură. Imaginea e una emblematica în propria memorie: capul porumbelului, așezat pe butuc, ochiul lui roșu, blând, privindu-mă fix, si picături rotunde de sânge ieșindu-i din cioc, ca și cum porumbelul ar fi fost o pungă plină de sfere roșii dintre care una i se zarea prin deschizătura pleoapelor. Eu tăiasem pungă, si
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
A-Z, București-1980). Din structura poetică a textului se desprinde calitatea de Fiu dumnezeiesc egală cu a Tatălui, veșnici după ființă și slavă cu Duhul Sfânt purces din Tatăl-Cel ce Este! În seara de Ajun creștinii pun în sobă un butuc mai gros ce arde toată noaptea ca o expresie a trecerii luminii din anul cel vechi în Anul Nou, butuc numit: Crăciun și simbolizează așezarea Pruncului în peștera din Betleem: „Întru El este viață și viața este lumina oamenilor. Și
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
ființă și slavă cu Duhul Sfânt purces din Tatăl-Cel ce Este! În seara de Ajun creștinii pun în sobă un butuc mai gros ce arde toată noaptea ca o expresie a trecerii luminii din anul cel vechi în Anul Nou, butuc numit: Crăciun și simbolizează așezarea Pruncului în peștera din Betleem: „Întru El este viață și viața este lumina oamenilor. Și lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o” (Ioan 1, 4-5); „Și în ținutul acela erau păstori, stând
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
câte bănuia Florin, Vadim era singur în apartament, pentru că știa că Lidia plecase încă de dimineață, pentru tot weekendului, la țară, la o rubedenie de-a ei care-și serba onomastica. Iar Vadim, cu toate că era mare amator de vin de butuc netratat, preferase să rămână acasă, pentru că îl deranja larma acelor rubedenii numeroase și, în plus, prefera să-și respecte tabieturile și să se răsfețe cu emisiunile sale preferate în liniște, nederanjat de nimeni. - Te-am întrerupt după câte văd, de la
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
fără rezultat. Nodurosul îl ținea strâns ca să-mi arate că forța brută nu rezolvă întotdeauna lucrurile. Mai trebuie și-un pic de minte... Văzusesem la socru-meu că-n cazuri de-astea ,este nevoie și de mai. Un fel de butuc tare din lemn, făcut de ăl bătrân ca să-l ajute la strânsoare. Lovesc cu putere spre capul de fier al toporului...Numai că maiul nu era obișnuit cu filfizoni de la oraș .Se dă mai într-o parte ,făcându-mă să
FOLOSUL ECUATIEI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1431158042.html [Corola-blog/BlogPost/368022_a_369351]
-
frumoase erau „cămașele de mire”, care se brodau mărunt cu multă chibzuiala de către fete pentru ziua nunții. Acesta era de fapt cadoul miresei pentru mire, adăugîndu-se și un brîu cu motive alese. Ea se broda în cruciulițe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
-și nădușeala... Răsplata pentru cazna lui, prețuită de boier Ilie, era un car cu șipci pe lună și capete de buștean, atâta cât putea să ducă-n fiecare zi, în vărfurile de cârlig. Seara-l vedeam trecând încovoiat de greutatea butucilor cărați cale de kilometri. În drum făcea popas la crâșmă și bea pe nerăsuflate vreo două țoiuri de țuică, apoi trecea o punte înspre casă... Pe cealaltă parte a gârlei un cal bălan trăgea din răsputeri un buștean gros... Văzându
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
furtișaguri și trădări, adică aceia care nu reprezintă decât o mare rușine și o cumplită povară pentru țară, de cealaltă parte uriașa masă a sărăcilor și dezrădăcinaților, care se cheamă poporul îndelung răbdător și se identifică cu România pusă pe butuci. ---------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, iulie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - SĂ FII CETAȚEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2049, Anul VI, 10 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi, sau pe la primării. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
cele două femei. În odăiță, soba duduia plină cu lemnele încinse. Lovea Gligor cu furie ciocanul de nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
prea necinstite faceri. Va îngheța parlamentul, Să rămână doar cei buni, Iar guvernul eminentul, Se va lasa de minciuni. Românii din țări străine, Drumul vor lua spre casă Și vor rentrăgi cămine Ștergând pata rușinoasă! Va-ngheța false afaceri Pe butuci ce au pus țara, Lăsând loc de binefaceri Spre a ne slăbi povara. V-a îngheța taxe și dări Ce ne-a cocoșat spinarea, Făcând loc normalei stări Aducând țării salvarea. V-a îngheța haosul tipic Ce a manevrat ieri
ANUL 2015 de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1420136118.html [Corola-blog/BlogPost/372801_a_374130]
-
carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge butucul în plăci de lemn, cu grosimi de 3-5 cm., desenul se face cu horju, o sculă de horjuit (scrijelat), cu dălți cu profil „V” și „U” sau cel mai simplu prin scrijelirea cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
a semn că "tu știi". El îi făcu semn cu degetul spre tavan, adică vor înnopta la mansardă. Ea confirmă din cap. Aceste lucruri fiind stabilite, plecă după sticla cu vinul natural al tatălui. Aveau părinții lui câteva sute de butuci de viță, undeva pe o colină. - Doar nu vrei să pleci așa de repede. Ce te grăbești atâta, îl luă la rost gazda pe Radu. După ce că vii de două - trei ori pe an acasă, te mai și grăbești. Nu faceți
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[7]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU: Aha! CUCU: Cine bea cafea naturală, în fiecare zi, am citit în nu știu care ziar că ziarele de-asta scriu ca să băgăm la bilă, se urcă singur pe butuci. Adică este nocivă, nocivă cu litere mari. Din cauza asta eu nu fac abuz. Și uite ce bine mă conserv (Își bate bicepșii, pectoralii, își umflă pieptul teatral). Dinamită, nu alta! DOAMNA CUCU: Nu crezi că la atâta dinamită, mai e
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1_ion_untaru_1357194947.html [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
grasă, cu coșnița în poală. Auzi înjurătura bețivului, dar n-o înregistră"), altele, ca o ghilotină: „Femeia avea părul cărunt, tuns băr¬bătește, ochelari cu rama neagră de baga, un nas mare, borcănat și buzele nerujate. Picioarele groase ca niște butuci îi erau încălțate cu papuci de casă lăbărțați". De altfel, arta portretului și farme¬cul povestirii fac din Casa Diamant, Vanessa Beri și Chipul, romane, în fond, impecabile. Mai mult, în romanul din 2010, Magdalena Brătes¬cu dezvoltă un discurs
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_holban_1411388099.html [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
Aceleași subiecte (Ioanii), în care poetul filozofează asupra stării de azi a satului românesc : Cine a zis că a murit Rebreanu / Ori Goga, Eminescu sau Coșbuc, / Și n-are cine-a ne cânta aleanul, / Că pomul vieții ne-a rămas butuc? Eu zic că țara-i plină de IOANI / Și n-a pierit blestemul de pământ./ Nu-i stinsă setea omului de bani / Și nu-i o vorbă bună-n cel cuvânt. // Clăcași-s tot aceiași, răstigniți / Pe crucea de țărână
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
timp. / De-aceea, cei ce-s duși într-un cuvânt / Clepsidrei nemurire-s prin nisip. Dar, pân-atunci, e vremea lui Rebreanu, / Și e durerea țării lui Coșbuc / Și mai adună Goga-n el aleanul, / Că țara asta pusă-i pe butuc”. Autorul încearcă și poezii în grai ardelenesc, în stilul popular al satului său în care, cu durere-n glas evocă plin de nostalgie, starea actuală a acestuia: “Strâcat îi rândul pe la țară, / Nimic nu e cum a mai fost, / Nici
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
biroul clientului pentru a i-o livra atunci când are cea mai mare nevoie de ea. Prețul pentru abonamentul MyKey este de 3 ori mai mic decât spargerea și înlocuirea unei yale simple de la o ușa de apartament. Pentru mașini, înlocuirea butucului poate fi de până la 10 ori mai scumpă decât un abonament. Tariful MyKey este de 150 de lei pe an pentru cheile casei sau ale mașinii și 250 de lei pe an pentru ambele. Asta înseamnă că, dacă îți pierzi
Mykey îţi aduce cheia de rezervă când ai nevoie by http://www.zilesinopti.ro/articole/4549/mykey-iti-aduce-cheia-de-rezerva-cand-ai-nevoie [Corola-blog/BlogPost/97583_a_98875]
-
valuri, la marginea unui sat unde ne puteam odihni. Cu toate că în zilele noastre, plutăritul e interzis căci nu mai e rentabil o plimbare pe unica plută a lui moș Neagu, e ca și cum am face o săritură înapoi spre vremea tinereții! Butucii care cândva erau rostogoliți din pădurile din jur pentru a devenii pentru câtva timp ,,vase plutitoare'' și apoi prelucrați la fabricele de cherestea din Piatra-Neamț, Bacău sau Galați de ani au fost suspendate. ,,Plutăritul'' pe mici distanțe a rămas doar
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]